3ra-749/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea paratilor si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat

Dosarul nr. 3ra-749/22 2-21103912-01-3ra-26072022 prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 17 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat integral hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 12 iulie 2021 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității răspunsului,

recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la data de 25 iunie 2021 a depus în adresa inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni Oleg Conac cererea nr. G126, prin care a solicitat să fie informat despre transparența procesului decizional a informațiilor publice, privind declararea averii și conflictului de interese din perioada anului 2020. La 05 iulie 2021 a primit răspunsul nr. 5952 la cererea înaintată, însă cu acesta nu este de acord, reieșind din prisma circumstanțelor de fapt și de drept, și anume că acesta nu conține informația publică solicitată, contravine legislației în 1 vigoare, este eronat, respectiv duce în eroare și dezinformează solicitantul de informație.

În context, reclamantul a susținut că pârâții i-au îngrădit dreptul de acces la informație, astfel cauzându-i un prejudiciu moral considerabil, pe care îl estimează la suma de 2000 de lei. Altfel spus, prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care i-au îngrădit dreptul la informații de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art. 19 alin.(3), art.1998 alin.(1), 2023, 2037 Cod Civil, art. 36, 3, 5, 7, 8, 17, 18, 21 alin.(1), (2), art.189 alin.(1), (2), art. 211 alin.(1), (2), art. 212 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, art.21 alin.(1) și (3) lit. e), art. 23 alin. (1) și (2) art.2 lit. b) al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. 5952 din 05 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului vătămat- dreptul la acces la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar prejudiciul moral cauzat, în mărime de 2000 de lei.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat (f.d.41,45-58).

La 16 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel și motivarea apelului împotriva hotărârii din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și obligarea acestora să-i furnizeze informația solicitată, iar cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar prejudiciul moral cauzat în mărime de 3000 de lei (f.d.61-63).

Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz privind constatarea nulității răspunsului nr. 5952 din 01 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului vătămat-dreptul la acces la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 a Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a reparării prejudiciului moral în mod solidar în mărime de 2000 de lei.

2 S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. 5952 din 01 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului vătămat-dreptul la acces la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 a Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a reparării prejudiciului moral. În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind greșite concluziile primei instanțe, deduse din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept procedural, dar și aprecierea eronată a circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că acțiunea este inaintată împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Astfel, invocând dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 2 alin.(1) și (2), art. 3, 5, 7, 8, 17, 20, art.44 alin.(1), art. 189 alin. (1), art. 204, art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța ierarhic inferioară a relevat că, calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică, dar nu angajații acesteia, după cum sunt funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni, inspectorul de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și Comisarul Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, care sunt exponenții autorității publice - Inspectoratul de Poliție Glodeni, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care fac parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari, calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte, dar nu funcționarii acestei entități publice.

Reieșind din cele enunțate, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie Grecu împotriva funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni, inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, pe motiv că acțiunea a fost inițiată împotriva unor funcționari publici, iar pentru a fi examinate în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități publice și nicidecum împotriva unor persoane fizice.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, Iurie Grecu a formulat pretenții și față de Inspectoratul de Poliție Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr.5952 din 01 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului vătămat- dreptul la acces la informație, sancționarea pârâtului conform art. 24 a Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea prejudiciului moral în mărime de 2000 de lei.

Aici, făcând trimitere la dispozițiile art.4 alin. (1), art. 5 alin. (2) lit. a), art.6, art. 7 alin.(1) lit. a) și b), art. 10, art. 11 alin. (1) pct. 2)-4), art.12, 13 alin.(1) lit. e), art. 15 alin. (2), art. 16 alin.(1), art.21 alin. (1) și (3) lit. c), d), e), i) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art. 34 din Constituția Republicii Moldova, instanța ierarhic inferioară a enunțat că, deși Iurie Grecu nu a 3 formulat o cerere de acces la informațiile publice, în sensul Codului administrativ, în adresa Inspectoratului de Poliție Glodeni, răspunsul nr. 34/39-5952 expediat în adresa sa la 05 iulie 2021, este semnat de șeful interimar al Inspectoratului de Poliție Glodeni, comisar principal Adrian Boz, respectiv acesta emană de la autoritatea publică – Inspectoratul de Poliție Glodeni, care și-a asumat obligația de a-i examina cererea.

În context, Curtea de Apel Bălți a indicat că solicitarea formulată de Iurie Grecu în cererea din 25 iunie 2021, privind prezentarea informației cu privire la declararea averii și conflictului de interese din perioada 2020, a fost examinată de către furnizorul de informații în termenul legal, iar răspunsul oferit de către autoritatea publică este unul deplin, concret și se referă nemijlocit la obiectul cererii, respectiv nu există o încălcare a dreptului acestuia de acces la informație.

La acest capitol, instanța de apel a concluzionat că din moment ce furnizorul de informații a acționat prompt, în interiorul termenului prevăzut de Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 în coroborare cu Codul administrativ și a satisfăcut cererea de acces la informație, Inspectoratului de Poliție Glodeni nu-i poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la informație, precum și obligarea de a examina repetat aceiași cerere sau să dea răspuns solicitărilor lui Iurie Grecu, în conformitate cu dorința sa și propriilor solicitări. Respectiv, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind neîntemeiate argumentele apelantului precum că răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39- 5952 din 01 iulie 2021 este ilegal.

Or, din coroborarea normelor legale prevăzute la art. 6 alin. (1) și art. 11 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, se deduce că furnizorul de informații oficiale este obligat la cererea solicitantului să pună la dispoziția acestuia toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția sa, cu excepțiile prevăzute la art. 7 și 8 din Legea citată. Totodată, relevând dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. g) și alin.(2), art. 5 alin. (1), (2), art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (1), ale Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, instanța de apel a conchis că informația privind declarațiile de avere și a intereselor personale pentru anul 2020 a angajaților din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni se deține de către Autoritatea Națională de Integritate, iar furnizorul datelor solicitate de Iurie Grecu este Autoritatea Națională de Integritate, dar nu Inspectoratul de Poliție Glodeni.

De altfel, instanța de apel a notat că, deși Inspectoratul de Poliție Glodeni are statut de autoritate publică, acesta nu este posesor și furnizor al datelor din declarația de avere și interese personale, astfel, ultimul nu poate fi obligat să furnizeze informații pe care nu le deține. La fel, instanța de apel a constatat legalitatea răspunsului nr. 34/39-5952 din 01 iulie 2021, în partea informării reclamantului precum că în Registrul declarațiilor privind conflictele de interese, gestionat de către Inspectoratul de Poliție Glodeni pe perioada anului 2020 nu a fost înregistrată nici-o declarație privind conflictele de interese, întrucât potrivit art. 19 alin. (2) din Legea privind accesul la informație, furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței informațiilor nedocumentate.

Iar, concluzionând, instanța ierarhic inferioară a conchis că răspunsul nr. 34/39-5952 din 01 iulie 2021, emis de șeful interimar al Inspectoratului de Poliție Glodeni, comisar principal Adrian Boz, este legal și întemeiat, motiv pentru care a respins pretenția lui Iurie Grecu privind anularea acestuia. 4 Subsecvent, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge pretenția privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, ca neîntemeiată, dar și a pretenției cu privire la sancționarea pârâtului/intimatului potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Or, potrivit art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului. În acest context, instanța de apel a reținut că apelantul Iurie Grecu a formulat o pretenție cu caracter general, fără a specifica care din sancțiunile alternative prevăzute la art. 24 din Legea menționată, urmează a fi aplicată în privința intimatului/pârâtului, iar instanța din oficiu nu poate decide în privința aplicării unor sancțiuni.

Mai mult, art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, prevede inter alia repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații. Astfel, invocând dispozițiile art. art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art.1998 alin. (1), art. 2006 alin. (1) și (2), art. 2036 alin. (1), (2) și (4), art. 2037 din Codul civil, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral, or, acesta este o pretenție accesorie acțiunii, prin care se solicită constatarea încălcării dreptului de acces la informație.

Tot aici, Curtea de Apel Bălți a precizat că potrivit legislației pertinente, rolul compensației prejudiciului moral nu este unul punitiv sau vindicativ, urmând ca compensația atribuită să acorde suficientă compensare suferințelor suportate de reclamant, fără a depăși această limită în vederea preîntâmpinării unei îmbogățiri fără justă cauză a reclamantului, determinant fiind și faptul că însăși constatarea încălcării dreptului ar putea fi apreciată ca fiind o compensație a suferințelor suportate (cauza Amihalachioaie contra Moldovei). Complementar, instanța de apel a accentuat că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții. La 15 iunie 2022 Iurie Grecu a depus recurs, iar la 30 iunie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii privind constatarea nesoluționării cererii, recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, obligarea intimaților să-i furnizeze informația solicitată, iar cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar prejudiciul moral cauzat în mărime de 3000 de lei.

5 În susținerea recursului, Iurie Grecu a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța ierarhic inferioară a omis să se pronunțe complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor invocate, dar și a obligațiilor intimaților prevăzute de art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art.5 alin. (2), art. 11 alin. (1) ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, precum și art. 5, 68 din Codul administrativ. Subsecvent, recurentul a invocat că, instanța de apel nu a elucidat, determinat pe deplin, complet și obiectiv toate circumstanțele importante cauzei, motiv pentru care concluziile enunțate în decizia contestată sunt contrare acestora.

Complementar, recurentul a adăugat că Curtea de Apel Bălți a interpretat eronat normele de drept material, respectiv nu și-a onorat obligațiunile și competențele prevăzute de art. 22 în coroborare cu art.219 Cod administrativ, prin ce i-a îngrădit dreptul de acces la justiție. În final, Iurie Grecu a susținut că pe parcursul examinării cauzei, poziția sa ca parte în proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o violare a dreptului său la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. La 27 iulie 2022 în adresa inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului depus de Iurie Grecu, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 26 mai 2022. Din materialele cauzei rezultă că, Iurie Grecu a recepționat copia dispozitivului deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți la data de 09 iunie 2022, iar decizia motivată la 11 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapte confirmate prin avizele de recepție, anexate la dosar (f.d.89, 94). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la 15 iunie 2022, iar motivarea recursului la 30 iunie 2022. Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 6 al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde 7 de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu, este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8