3ra-749/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea paratilor si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat

3ra-749/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea paratilor si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-749/22

2-21103912-01-3ra-26072022

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului

de Poliție Glodeni Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție

Glodeni Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni

Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților și

repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat

integral hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și

s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 12 iulie 2021 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac,

comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco,

Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și

Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității răspunsului,

recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților și repararea în

mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la data de

25 iunie 2021 a depus în adresa inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție

Glodeni Oleg Conac cererea nr. G126, prin care a solicitat să fie informat despre

transparența procesului decizional a informațiilor publice, privind declararea

averii și conflictului de interese din perioada anului 2020.

La 05 iulie 2021 a primit răspunsul nr. 5952 la cererea înaintată, însă cu

acesta nu este de acord, reieșind din prisma circumstanțelor de fapt și de drept, și

anume că acesta nu conține informația publică solicitată, contravine legislației în

1

vigoare, este eronat, respectiv duce în eroare și dezinformează solicitantul de

informație.

În context, reclamantul a susținut că pârâții i-au îngrădit dreptul de acces la

informație, astfel cauzându-i un prejudiciu moral considerabil, pe care îl estimează

la suma de 2000 de lei.

Altfel spus, prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care

i-au îngrădit dreptul la informații de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i

suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de cetățean al

Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de

Constituția Republicii Moldova și alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art. 19 alin.(3), art.1998 alin.(1), 2023,

2037 Cod Civil, art. 36, 3, 5, 7, 8, 17, 18, 21 alin.(1), (2), art.189 alin.(1), (2),

art. 211 alin.(1), (2), art. 212 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, art.21 alin.(1) și (3)

lit. e), art. 23 alin. (1) și (2) art.2 lit. b) al Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității

răspunsului nr. 5952 din 05 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului vătămat-

dreptul la acces la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 al Legii

privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și obligarea pârâților cu

titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar prejudiciul moral cauzat, în

mărime de 2000 de lei.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg

Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco,

Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și

Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității răspunsului,

recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților și repararea în

mod solidar a prejudiciului moral cauzat (f.d.41,45-58).

La 16 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel și motivarea apelului împotriva hotărârii

din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea

hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind recunoașterea dreptului

vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și obligarea acestora să-i

furnizeze informația solicitată, iar cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în

mod solidar prejudiciul moral cauzat în mărime de 3000 de lei (f.d.61-63).

Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral hotărârea

din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă

decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de

Poliție Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție

Glodeni, Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Adrian Boz privind constatarea nulității răspunsului nr. 5952 din 01 iulie 2021,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat-dreptul la acces la informație,

sancționarea pârâților conform art. 24 a Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a

reparării prejudiciului moral în mod solidar în mărime de 2000 de lei.

2

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni privind

constatarea nulității răspunsului nr. 5952 din 01 iulie 2021, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat-dreptul la acces la informație, sancționarea

pârâților conform art. 24 a Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a reparării

prejudiciului moral.

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind greșite

concluziile primei instanțe, deduse din aplicarea și interpretarea eronată a normelor

de drept procedural, dar și aprecierea eronată a circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că acțiunea este inaintată împotriva

inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac,

comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco,

Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și

Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Astfel, invocând dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 2 alin.(1) și (2), art. 3, 5, 7, 8,

17, 20, art.44 alin.(1), art. 189 alin. (1), art. 204, art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, instanța ierarhic inferioară a relevat că, calitatea de pârât în cadrul

procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică, dar

nu angajații acesteia, după cum sunt funcționarii publici din cadrul Inspectoratului

de Poliție Glodeni, inspectorul de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg

Conac, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și

Comisarul Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, care sunt

exponenții autorității publice - Inspectoratul de Poliție Glodeni, exercitând

sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care fac parte, iar în caz de

dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari, calitatea de pârât urmează să

o dețină autoritatea publică din care face parte, dar nu funcționarii acestei entități

publice.

Reieșind din cele enunțate, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie

Grecu împotriva funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului de Poliție

Glodeni, inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Oleg Conac,

comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco,

Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, pe motiv că

acțiunea a fost inițiată împotriva unor funcționari publici, iar pentru a fi examinate

în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva

unei autorități publice și nicidecum împotriva unor persoane fizice.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, Iurie Grecu a formulat pretenții și

față de Inspectoratul de Poliție Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității

răspunsului nr.5952 din 01 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului vătămat-

dreptul la acces la informație, sancționarea pârâtului conform art. 24 a Legii

privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea

prejudiciului moral în mărime de 2000 de lei.

Aici, făcând trimitere la dispozițiile art.4 alin. (1), art. 5 alin. (2) lit. a), art.6,

art. 7 alin.(1) lit. a) și b), art. 10, art. 11 alin. (1) pct. 2)-4), art.12, 13 alin.(1) lit. e),

art. 15 alin. (2), art. 16 alin.(1), art.21 alin. (1) și (3) lit. c), d), e), i) din Legea

privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art. 34 din Constituția

Republicii Moldova, instanța ierarhic inferioară a enunțat că, deși Iurie Grecu nu a

3

formulat o cerere de acces la informațiile publice, în sensul Codului administrativ,

în adresa Inspectoratului de Poliție Glodeni, răspunsul nr. 34/39-5952 expediat în

adresa sa la 05 iulie 2021, este semnat de șeful interimar al Inspectoratului de

Poliție Glodeni, comisar principal Adrian Boz, respectiv acesta emană de la

autoritatea publică – Inspectoratul de Poliție Glodeni, care și-a asumat obligația de

a-i examina cererea.

În context, Curtea de Apel Bălți a indicat că solicitarea formulată de Iurie

Grecu în cererea din 25 iunie 2021, privind prezentarea informației cu privire la

declararea averii și conflictului de interese din perioada 2020, a fost examinată de

către furnizorul de informații în termenul legal, iar răspunsul oferit de către

autoritatea publică este unul deplin, concret și se referă nemijlocit la obiectul

cererii, respectiv nu există o încălcare a dreptului acestuia de acces la informație.

La acest capitol, instanța de apel a concluzionat că din moment ce furnizorul

de informații a acționat prompt, în interiorul termenului prevăzut de Legea privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 în coroborare cu Codul

administrativ și a satisfăcut cererea de acces la informație, Inspectoratului de

Poliție Glodeni nu-i poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la informație,

precum și obligarea de a examina repetat aceiași cerere sau să dea răspuns

solicitărilor lui Iurie Grecu, în conformitate cu dorința sa și propriilor solicitări.

Respectiv, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind neîntemeiate argumentele

apelantului precum că răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39- 5952

din 01 iulie 2021 este ilegal. Or, din coroborarea normelor legale prevăzute la art. 6

alin. (1) și art. 11 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000, se deduce că furnizorul de informații oficiale este obligat la cererea

solicitantului să pună la dispoziția acestuia toate informațiile aflate în posesia și la

dispoziția sa, cu excepțiile prevăzute la art. 7 și 8 din Legea citată.

Totodată, relevând dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. g) și alin.(2), art. 5 alin. (1),

(2), art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (1), ale Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, instanța de apel a conchis că informația

privind declarațiile de avere și a intereselor personale pentru anul 2020 a

angajaților din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni se deține de către

Autoritatea Națională de Integritate, iar furnizorul datelor solicitate de Iurie Grecu

este Autoritatea Națională de Integritate, dar nu Inspectoratul de Poliție Glodeni.

De altfel, instanța de apel a notat că, deși Inspectoratul de Poliție Glodeni are

statut de autoritate publică, acesta nu este posesor și furnizor al datelor din

declarația de avere și interese personale, astfel, ultimul nu poate fi obligat să

furnizeze informații pe care nu le deține.

La fel, instanța de apel a constatat legalitatea răspunsului nr. 34/39-5952 din

01 iulie 2021, în partea informării reclamantului precum că în Registrul

declarațiilor privind conflictele de interese, gestionat de către Inspectoratul de

Poliție Glodeni pe perioada anului 2020 nu a fost înregistrată nici-o declarație

privind conflictele de interese, întrucât potrivit art. 19 alin. (2) din Legea privind

accesul la informație, furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe

ale inexistenței informațiilor nedocumentate.

Iar, concluzionând, instanța ierarhic inferioară a conchis că răspunsul

nr. 34/39-5952 din 01 iulie 2021, emis de șeful interimar al Inspectoratului de

Poliție Glodeni, comisar principal Adrian Boz, este legal și întemeiat, motiv pentru

care a respins pretenția lui Iurie Grecu privind anularea acestuia.

4

Subsecvent, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge pretenția

privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație,

ca neîntemeiată, dar și a pretenției cu privire la sancționarea pârâtului/intimatului

potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație. Or, potrivit art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000

privind accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut

refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea

informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de

judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea

prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte

acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea

neîntârziată a cererii solicitantului.

În acest context, instanța de apel a reținut că apelantul Iurie Grecu a formulat

o pretenție cu caracter general, fără a specifica care din sancțiunile alternative

prevăzute la art. 24 din Legea menționată, urmează a fi aplicată în privința

intimatului/pârâtului, iar instanța din oficiu nu poate decide în privința aplicării

unor sancțiuni.

Mai mult, art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, prevede inter alia repararea prejudiciului cauzat prin refuzul

nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de

acces la informații.

Astfel, invocând dispozițiile art. art. 24 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, art.1998 alin. (1), art. 2006 alin. (1) și (2),

art. 2036 alin. (1), (2) și (4), art. 2037 din Codul civil, instanța de apel a respins ca

fiind neîntemeiată pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral,

or, acesta este o pretenție accesorie acțiunii, prin care se solicită constatarea

încălcării dreptului de acces la informație.

Tot aici, Curtea de Apel Bălți a precizat că potrivit legislației pertinente, rolul

compensației prejudiciului moral nu este unul punitiv sau vindicativ, urmând ca

compensația atribuită să acorde suficientă compensare suferințelor suportate de

reclamant, fără a depăși această limită în vederea preîntâmpinării unei îmbogățiri

fără justă cauză a reclamantului, determinant fiind și faptul că însăși constatarea

încălcării dreptului ar putea fi apreciată ca fiind o compensație a suferințelor

suportate (cauza Amihalachioaie contra Moldovei).

Complementar, instanța de apel a accentuat că pentru apariția răspunderii

delictuale este necesar un fapt juridic. Componența delictului civil include

următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre

faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru

antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale,

exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când

răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții.

La 15 iunie 2022 Iurie Grecu a depus recurs, iar la 30 iunie 2022 a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi decizii privind constatarea nesoluționării cererii, recunoașterii

dreptului vătămat – dreptul la informație, obligarea intimaților să-i furnizeze

informația solicitată, iar cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar

prejudiciul moral cauzat în mărime de 3000 de lei.

5

În susținerea recursului, Iurie Grecu a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece instanța ierarhic inferioară a omis să se pronunțe

complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor invocate, dar și a obligațiilor

intimaților prevăzute de art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art.5

alin. (2), art. 11 alin. (1) ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000 și Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției

și statutul polițistului, precum și art. 5, 68 din Codul administrativ.

Subsecvent, recurentul a invocat că, instanța de apel nu a elucidat, determinat

pe deplin, complet și obiectiv toate circumstanțele importante cauzei, motiv pentru

care concluziile enunțate în decizia contestată sunt contrare acestora.

Complementar, recurentul a adăugat că Curtea de Apel Bălți a interpretat

eronat normele de drept material, respectiv nu și-a onorat obligațiunile și

competențele prevăzute de art. 22 în coroborare cu art.219 Cod administrativ, prin

ce i-a îngrădit dreptul de acces la justiție.

În final, Iurie Grecu a susținut că pe parcursul examinării cauzei, poziția sa ca

parte în proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o violare a dreptului său la un

proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La 27 iulie 2022 în adresa inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție

Glodeni, Oleg Conac, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Ion Nemerenco, Comisarului Șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz

și Inspectoratului de Poliție Glodeni a fost expediată copia recursului depus de

Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului depus de Iurie Grecu, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei, aceștia nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 26 mai 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, Iurie Grecu a recepționat copia

dispozitivului deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți la data de

09 iunie 2022, iar decizia motivată la 11 iunie 2022, prin intermediul oficiului

poștal, fapte confirmate prin avizele de recepție, anexate la dosar (f.d.89, 94).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 15 iunie 2022, iar motivarea

recursului la 30 iunie 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

6

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

7

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu, este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

8