3ra-746/22 — constatarea nesolutionarii în termen a cererii, constatarea recunoasterii dreptului vatamat, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-746/22 2-21096529-01-3ra-26072022 Prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu) Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 26 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de IP Glodeni – Ion Albu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Autorității Publice IP Glodeni - Ion Albu, Inspectoratul de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată hotărârea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și încheierile din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă, prin care: acțiunea formulată de Iurie Grecu împotriva IP Glodeni - Ion Albu s-a declarat inadmisibilă, iar acțiunea formulată de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni s-a admis parțial, c o n s t a t ă: La 30 iunie 2021, Iurie Grecu a formulat cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Publice IP Glodeni - Ion Albu, Inspectoratul de Poliție Glodeni solicitând constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat,

repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 mai 2021 a depus petiție în adresa IP Glodeni, fiind înregistrată sub nr.G 81/2021, care a fost repartizată spre examinare autorității publice IP Glodeni-Ion Albu. Menționează că până la 21 iunie 2021 nu a primit răspuns la petiția formulată. La 22 iunie 2021, a depus cerere prealabilă la Inspectoratul de Poliție Glodeni, iar la 25 iunie 2021 a recepționat răspunsul la cererea prealabilă, cu care nu este de acord. Prin prezenta acțiune reclamantul Grecu Iurie solicită constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral cauzat.

1 Prin încheierea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Autorității Publice IP Glodeni - Ion Albu cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.38-41). Prin hotărârea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată (f.d.30, 42-46).

În consolidarea concluziei prima instanță a reținut în temeiul art.44 alin.(1) Cod administrativ și art.5 alin.(1) din Legea cu privire la accesul la informație că reprezentantul autorității publice a IP Glodeni - Ion Albu, nu este autoritate publică, respectiv față de acesta nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ, constatând că acțiunea în această parte este neîntemeiată. Totodată, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit lui Iurie Grecu la cererea depusă, răspunsul fiind furnizat în termen, iar careva temeiuri de anulare a răspunsului nu s-au constatat, din care motive a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și acțiunea înaintată împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Referitor la pretenția cu privire la sancționarea pârâților conform art.24 a Legii privind accesul la informații, instanța de fond a constatat că Iurie Grecu adresează repetat și abuziv o astfel de petiție, or, anterior a primit un răspuns explicit la petiția adresată. Referitor la pretențiile privind repararea prejudiciului moral instanța de fond le-a apreciat critic remarcând faptul că Iurie Grecu nu a demonstrat suportarea prejudiciului moral, iar pretenția privind încasarea prejudiciului moral este accesorie acțiunii prin care se solicită constatarea refuzului examinării petiției.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 20 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 16 noiembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului înaintat, casarea integrală a hotărârii instanței de fond din 13 septembrie 2021 cu emiterea unei noi decizii privind constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat și obligarea eliberării răspunsurilor la cererile depuse, repararea prejudiciului moral în mod solidar, în mărime de trei mii lei (f.d.48, 49-50).

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și încheierile din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva IP Glodeni - Ion Albu cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral. S-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în 2 termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat și recuperarea prejudiciului moral.

S-a constatat nesoluționarea în termen a cererii înaintate de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal a cererii nr.G 81/2021 din 21 mai 2021. S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Glodeni în beneficiul lui Iurie Grecu prejudiciul moral în mărime de 100 (una sută) lei. În rest pretențiile înaintate de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni s-au respins, ca fiind neîntemeiate (f.d.69, 70-74). Instanța de apel a apreciat, ca fiind greșite concluziile primei instanțe, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale cauzei, fapt ce a generat emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

Instanța de apel a notat că, o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice sau o autoritate asimilată acesteia. Instanța de apel a constatat că, Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva reprezentantului autorității publice a Inspectoratului de Poliție Glodeni-Ion Albu, care este funcționar public în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de autoritate publică. În acest context, instanța ierarhic inferioară a mai constatat că nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat.

Coroborând prevederile art.5 alin.(1) al Legii cu privire la accesul la informație cu prevederile art.44 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit căruia participanți la procedura administrativă sunt: autoritatea publică, Colegiul instanței de apel a conchis că calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică și nu angajații acesteia, după cum este funcționarul public din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Albu, care este exponentul autorității publice - Inspectoratul de Poliție Glodeni, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care face parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acest funcționar, calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte, și nu funcționarii acestei entități publice.

Prin urmare, instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie Grecu împotriva lui Ion Albu, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ. În altă ordine de idei instanța de apel a concluzionat că este întemeiată pretenția în partea recunoașterii nesoluționării în termen de către Inspectoratul de Poliție Glodeni a cererii nr.G 81/21 din 21 mai 2021, menționând în acest context că la materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma expedierea și recepționarea de către Iurie Grecu a răspunsului în termenul legal.

Totodată, în contextul în care recunoașterea încălcării dreptului lui Iurie Grecu și înlăturarea acesteia este capabilă să compenseze parțial suferințele suportate de Iurie Grecu, însă reieșind din substanța și perioada încălcării admise, instanța de apel a apreciat ca fiind echitabilă pentru compensarea prejudiciului moral cauzat suma de 100 3 lei, ce urmează a fi încasată din contul Inspectoratului de Poliție Glodeni, depășirea acesteia fiind contrară scopului acestei categorii de compensații. La 30 mai 2022, IP Glodeni – Ion Albu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea încheierii din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.78-82).

În motivarea recursului a indicat că, confirmarea expedierii răspunsului în adresa lui Iurie Grecu este copia registrului cu nr.5/6, numărul de inventariere 7617, de evidență a actelor de ieșire a Inspectoratului de Poliție Glodeni, probat prin confirmarea șefului Inspectoratului de Poliție Glodeni, sub nr.34/39-4159 din 30 mai 2022. Mai consideră că Iurie Grecu intenționat a exercitat un abuz de drept față de Autoritatea Publică Inspectoratul de Poliție Glodeni. Totodată, menționează că instanța de apel nu a indicat care este raportul de cauzalitate a unui drept material defectuos exercitat față de petiționar pentru realizarea aplicării dreptului la prejudiciu moral. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 05 mai 2022, în ședință publică (f.d.69, 70-74). Materialele cauzei atestă că, la 10 mai 2022, instanța de apel a notificat recurentului copia dispozitivului deciziei contestate, iar la 04 iulie 2022, i-a fost notificată copia deciziei motivate a instanței de apel, prin intermediul poștei electronice (f.d.75,86).

Din materialele dosarului rezultă că, la 30 mai 2022, IP Glodeni – Ion Albu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea încheierii din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.78-82). În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că, IP Glodeni – Ion Albu a depus recursul cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ. La 27 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Iurie Grecu copia recursului depus de IP Glodeni – Ion Albu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.91).

La 03 august 2022, Iurie Grecu a prezentat referința la recursul depus de IP Glodeni – Ion Albu împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți solicitând respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.93). 4 La 20 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa IP Glodeni – Ion Albu și Inspectoratului de Poliție Glodeni copia referinței depuse de Iurie Grecu, pentru informare (f.d.85). Examinând temeiurile invocate în recurs și materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

5 Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de IP Glodeni – Ion Albu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de IP Glodeni – Ion Albu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6