3ra-746/22 — constatarea nesolutionarii în termen a cererii, constatarea recunoasterii dreptului vatamat, repararea prejudiciului moral

3ra-746/22 — constatarea nesolutionarii în termen a cererii, constatarea recunoasterii dreptului vatamat, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-746/22

2-21096529-01-3ra-26072022

Prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de IP Glodeni – Ion Albu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva Autorității Publice IP Glodeni - Ion Albu, Inspectoratul de Poliție

Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată

hotărârea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și încheierile

din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie

nouă, prin care: acțiunea formulată de Iurie Grecu împotriva IP Glodeni - Ion Albu s-a

declarat inadmisibilă, iar acțiunea formulată de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de

Poliție Glodeni s-a admis parțial,

c o n s t a t ă:

La 30 iunie 2021, Iurie Grecu a formulat cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Publice IP Glodeni - Ion

Albu, Inspectoratul de Poliție Glodeni solicitând constatarea nesoluționării în termen

legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral

în mărime de 3000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 mai 2021 a depus petiție în adresa IP

Glodeni, fiind înregistrată sub nr.G 81/2021, care a fost repartizată spre examinare

autorității publice IP Glodeni-Ion Albu.

Menționează că până la 21 iunie 2021 nu a primit răspuns la petiția formulată.

La 22 iunie 2021, a depus cerere prealabilă la Inspectoratul de Poliție Glodeni, iar

la 25 iunie 2021 a recepționat răspunsul la cererea prealabilă, cu care nu este de acord.

Prin prezenta acțiune reclamantul Grecu Iurie solicită constatarea nesoluționării în

termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea

prejudiciului moral cauzat.

1

Prin încheierea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu

împotriva Autorității Publice IP Glodeni - Ion Albu cu privire la constatarea

nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat,

repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.38-41).

Prin hotărârea din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată în contencios administrativ înaintată de Iurie

Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea

nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat,

repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată (f.d.30, 42-46).

În consolidarea concluziei prima instanță a reținut în temeiul art.44 alin.(1) Cod

administrativ și art.5 alin.(1) din Legea cu privire la accesul la informație că

reprezentantul autorității publice a IP Glodeni - Ion Albu, nu este autoritate publică,

respectiv față de acesta nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios

administrativ, constatând că acțiunea în această parte este neîntemeiată.

Totodată, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit lui

Iurie Grecu la cererea depusă, răspunsul fiind furnizat în termen, iar careva temeiuri de

anulare a răspunsului nu s-au constatat, din care motive a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată și acțiunea înaintată împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Referitor la pretenția cu privire la sancționarea pârâților conform art.24 a Legii

privind accesul la informații, instanța de fond a constatat că Iurie Grecu adresează

repetat și abuziv o astfel de petiție, or, anterior a primit un răspuns explicit la petiția

adresată.

Referitor la pretențiile privind repararea prejudiciului moral instanța de fond le-a

apreciat critic remarcând faptul că Iurie Grecu nu a demonstrat suportarea prejudiciului

moral, iar pretenția privind încasarea prejudiciului moral este accesorie acțiunii prin

care se solicită constatarea refuzului examinării petiției.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 20 septembrie

2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Iurie

Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central, iar la 16 noiembrie 2021, a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului înaintat, casarea

integrală a hotărârii instanței de fond din 13 septembrie 2021 cu emiterea unei noi

decizii privind constatarea nesoluționării în termen legal a cererii, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat și obligarea eliberării răspunsurilor la cererile depuse,

repararea prejudiciului moral în mod solidar, în mărime de trei mii lei (f.d.48, 49-50).

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 13

septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și încheierile din 13 septembrie

2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu

împotriva IP Glodeni - Ion Albu cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal

a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral.

S-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu

împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în

2

termen legal a cererii, constatarea recunoașterii dreptului vătămat și recuperarea

prejudiciului moral.

S-a constatat nesoluționarea în termen a cererii înaintate de Iurie Grecu împotriva

Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen legal

a cererii nr.G 81/2021 din 21 mai 2021.

S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Glodeni în beneficiul lui Iurie

Grecu prejudiciul moral în mărime de 100 (una sută) lei.

În rest pretențiile înaintate de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție

Glodeni s-au respins, ca fiind neîntemeiate (f.d.69, 70-74).

Instanța de apel a apreciat, ca fiind greșite concluziile primei instanțe, fiind

rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și procedural, cât

și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale cauzei, fapt ce a generat emiterea unei

hotărâri neîntemeiate.

Instanța de apel a notat că, o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată

doar împotriva unei autorități publice sau o autoritate asimilată acesteia.

Instanța de apel a constatat că, Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva

reprezentantului autorității publice a Inspectoratului de Poliție Glodeni-Ion Albu, care

este funcționar public în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea unei acțiuni

în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de

autoritate publică. În acest context, instanța ierarhic inferioară a mai constatat că nu se

contestă activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept

încălcat.

Coroborând prevederile art.5 alin.(1) al Legii cu privire la accesul la informație cu

prevederile art.44 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit căruia participanți la

procedura administrativă sunt: autoritatea publică, Colegiul instanței de apel a conchis

că calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o

autoritate publică și nu angajații acesteia, după cum este funcționarul public din cadrul

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Albu, care este exponentul autorității publice -

Inspectoratul de Poliție Glodeni, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea

publică din care face parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acest

funcționar, calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte,

și nu funcționarii acestei entități publice.

Prin urmare, instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie

Grecu împotriva lui Ion Albu, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

În altă ordine de idei instanța de apel a concluzionat că este întemeiată pretenția în

partea recunoașterii nesoluționării în termen de către Inspectoratul de Poliție Glodeni a

cererii nr.G 81/21 din 21 mai 2021, menționând în acest context că la materialele cauzei

nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma expedierea și recepționarea de către Iurie

Grecu a răspunsului în termenul legal.

Totodată, în contextul în care recunoașterea încălcării dreptului lui Iurie Grecu și

înlăturarea acesteia este capabilă să compenseze parțial suferințele suportate de Iurie

Grecu, însă reieșind din substanța și perioada încălcării admise, instanța de apel a

apreciat ca fiind echitabilă pentru compensarea prejudiciului moral cauzat suma de 100

3

lei, ce urmează a fi încasată din contul Inspectoratului de Poliție Glodeni, depășirea

acesteia fiind contrară scopului acestei categorii de compensații.

La 30 mai 2022, IP Glodeni – Ion Albu a depus recurs motivat împotriva deciziei

din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei instanței de apel, cu menținerea încheierii din 13 septembrie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.78-82).

În motivarea recursului a indicat că, confirmarea expedierii răspunsului în adresa

lui Iurie Grecu este copia registrului cu nr.5/6, numărul de inventariere 7617, de

evidență a actelor de ieșire a Inspectoratului de Poliție Glodeni, probat prin confirmarea

șefului Inspectoratului de Poliție Glodeni, sub nr.34/39-4159 din 30 mai 2022.

Mai consideră că Iurie Grecu intenționat a exercitat un abuz de drept față de

Autoritatea Publică Inspectoratul de Poliție Glodeni.

Totodată, menționează că instanța de apel nu a indicat care este raportul de

cauzalitate a unui drept material defectuos exercitat față de petiționar pentru realizarea

aplicării dreptului la prejudiciu moral.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 05 mai 2022, în ședință

publică (f.d.69, 70-74).

Materialele cauzei atestă că, la 10 mai 2022, instanța de apel a notificat

recurentului copia dispozitivului deciziei contestate, iar la 04 iulie 2022, i-a fost

notificată copia deciziei motivate a instanței de apel, prin intermediul poștei electronice

(f.d.75,86).

Din materialele dosarului rezultă că, la 30 mai 2022, IP Glodeni – Ion Albu a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea încheierii din 13 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

(f.d.78-82).

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că, IP Glodeni – Ion Albu a

depus recursul cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 27 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Iurie Grecu

copia recursului depus de IP Glodeni – Ion Albu, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referinței (f.d.91).

La 03 august 2022, Iurie Grecu a prezentat referința la recursul depus de IP

Glodeni – Ion Albu împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți solicitând

respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.93).

4

La 20 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa IP Glodeni

– Ion Albu și Inspectoratului de Poliție Glodeni copia referinței depuse de Iurie Grecu,

pentru informare (f.d.85).

Examinând temeiurile invocate în recurs și materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

5

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

IP Glodeni – Ion Albu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de IP Glodeni – Ion Albu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6