ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.10.2022

2ra-1297/22 — desfacerea căsătoriei

HOTĂRÂRE
26.10.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
desfacerea căsătoriei
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2ra-1297/22 — desfacerea căsătoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1297/22

2-21146287-01-2ra-15092022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) Gh. Stratulat

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gînga Vladimir,

reprezentat de avocatul Crețu Adrian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gînga Rodica

împotriva lui Gînga Vladimir cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2022,

c o n s t a t ă :

La 01 octombrie 2021, Gînga Rodica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gînga Vladimir cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii, Gînga Rodica a menționat că la 06 martie 1998 a

încheiat căsătoria cu Gînga Vladimir.

Începând cu anul 2019, din motiv că relațiile cu pârâtul s-au înrăutățit, ultimul

s-a stabilit cu traiul în Irlanda.

Gînga Rodica a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Gînga Vladimir,

înregistrată la 06 martie 1998 de Primăria s. Racovăț, r. Soroca, sub nr. 6.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 februarie 2022, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Gînga Rodica.

S-a desfăcut căsătoria dintre Gînga Rodica și Gînga Vladimir, încheiată la

06 martie 1998 la Primăria s. Racovăț, r. Soroca, sub nr. 6.

S-a încasat de la Gînga Rodica și Gînga Vladimir suma de 100 lei de la

fiecare pentru desfacerea căsătoriei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că Gînga Rodica și Gînga Vladimir au încheiat căsătoria la 06 martie

1998, sub nr. 6, de Oficiul Stare Civilă Soroca.

1

La fel, instanța de fond a stabilit că soții nu locuiesc împreună, fiind

domiciliați peste hotare, în țări diferite, iar tentativele de menținere a familiei au

eșuat.

Astfel, deoarece ambii soți nu mai doresc menținerea căsătoriei, instanța de

judecată a conchis asupra temeiniciei pretenției înaintate de Gînga Rodica cu

privire la desfacerea căsătoriei, urmând a fi pronunțată o soluție de desfacere a

căsătoriei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2022, s-a respins apelul

declarat de către Gînga Vladimir, reprezentat de avocatul Crețu Adrian și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 februarie 2022.

La 05 septembrie 2022, Gînga Vladimir, reprezentat de avocatul Crețu Adrian

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu dispunerea scoaterii de pe rol a

cererii de chemare în judecată depusă de Gînga Rodica în temeiul art. 267 lit. c)

din Codul de procedură civilă.

Recurentul Gînga Vladimir, în motivarea recursului a invocat că hotărârile

judecătorești au fost emise cu încălcarea normelor de drept procedural.

La caz, a relatat că din mandatul avocațial semnat de Gînga Rodica, nu se

regăsesc împuternicirile de semnare și depunere a cererii de chemare în judecată,

iar pe verso-ul mandatului este notat ”corespunzător procurii”, respectiv

împuternicirile acordate de intimată avocatului prin mandat, nu sunt

corespunzătoare acțiunilor întreprinse de acesta și anume semnarea și depunerea

cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, recurentul a relevat că cererea de chemare în judecată a fost

depusă de o persoană fără împuterniciri.

Mai mult ca atît, recurentul a specificat că cauza a fost examinată cu

încălcarea competenței teritoriale, or, în actul de identitate, domiciliul pârâtului

este indicat r. Soroca, s. Racovăț, astfel la caz nu pot fi aplicate prevederile art. 43

alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece era cunoscut domiciliul pârâtului.

La 15 septembrie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimatei copia

recursului, fiind recepționat de către Gînga Rodica la 26 septembrie 2022, conform

avizului de recepție (f. d. 78).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 30 iunie

2022.

La 06 iulie 2022, instanța de apel a expediat în adresa părților decizia

motivată a instanței de apel, însă date referitor la recepționarea de către părți a

deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 05 septembrie 2022, respectiv se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

2

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

3

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gînga Vladimir,

reprezentat de avocatul Crețu Adrian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Gînga Vladimir, reprezentat de

avocatul Crețu Adrian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-27
0,93
2ra-2180/19 — desfacerea casatoriei, partajul averii
Dosarul nr. 2ra-2180/19 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (Jud: O. Jamba) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (Jud: Al. Gheorghieş, E. Bejenaru, A.Toderaş) ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comerc
CSJ 2021-02-03
0,92
2ra-102/21 — decăderea din drepturile părintești
Dosarul nr. 2ra-1768/20 2ra-102/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 03 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul civ
CSJ 2022-02-09
0,92
2r-76/22 — desfacerea casatoriei
Dosarul nr. 2r-76/22 2-21016541-01-2r-04022022 Prima instanţă: (Judecătoria Hîncești, sediul Central) T. Mereuță Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca D E C I Z I E 09 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul
CSJ 2023-02-01
0,92
2r-8/23 — desfacerea casatoriei
Dosarul nr. 2r-8/2023 2-21062225-01-2r-04012023 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (S. Gurițanu) Instanța de recurs: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, Ș. Tarciuc, A. Curdov) D E C I Z I E 01 februarie 2023 mun. Chișinău Coleg
CSJ 2023-10-11
0,92
2ra-928/23 — desfacerea casatoriei
Dosarul nr. 2ra–928/23 2-21021087-01-2ra-03072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 11 octombrie 2023
Sursă