2ra-102/21 — decăderea din drepturile părintești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decăderea din drepturile părinteşti
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-102/21 — decăderea din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1768/20
2ra-102/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)
ÎNCHEIERE
03 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Rojcovscaia,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Rojcovscaia
împotriva lui Andrei Coverco, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Centru, Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Botanica cu privire la decăderea din drepturile părintești,
împotriva deciziei din 02 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 26 octombrie 2018, Natalia Rojcovscaia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Andrei Coverco, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Centru solicitând decăderea din drepturile
părintești asupra copiilor minori XXXXX, compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, în data de 15 noiembrie 2003, a
încheiat căsătoria cu Andrei Coverco. XXXXX.
Totodată, a menționat că prin hotărârea din 27 noiembrie 2014 a Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria încheiată cu pârâtul, a fost stabilit
locul de trai al copiilor cu mama și a fost încasată pensie de întreținere a copiilor.
Motivul desfacerii căsătoriei a fost comportamentul agresiv și autoritar al pârâtului
față de ea și copii, presiunea psihică și violența fizică manifestată față de membrii
familiei. După desfacerea căsătoriei, pârâtul a continuat să manifeste un
comportament agresiv față de ea și de copiii minori. Prin ordonanța de protecție din
13 februarie 2015, emisă de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, au fost aplicate
măsurile de protecție pe un termen de 3 luni împotriva acțiunilor
agresorului/pârâtului. După expirarea termenului măsurilor de protecție, a apelat de
nenumărate ori la organele de poliție după fiecare caz de violență fizică și psihică
manifestată de pârât față de ea și copii, fapt confirmat prin răspunsurile organelor de
poliție, procuratură și organelor de tutelă. La fel, a precizat că dispune de o
înregistrare video în care copilul minor XXXXX redă cum a fost speriat și agresat
de către pârât la fiecare întâlnire, precum și că îi este frică și nu mai dorește să
comunice cu tatăl său. XXXXX, având o vârstă fragedă de 6 ani, nu dorește să
comunice cu pârâtul, deoarece îi este teamă de ultimul.
1
Reclamanta a afirmat că, a apelat la un medicul specialist, psihoterapeut de la
Centrul Medicilor de Familie, unde copiii se află la evidență, care a constatat o stare
de stres și traumă la ambii copii și i-a recomandat un curs de tratament. La fel, s-a
adresat către Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Botanica pentru consultația și
evaluarea psihologică cu scopul identificării prezentei/absenței unor abateri în
funcționarea psihică a copiilor minori. Prin avizul privind rezultatele evaluării
psihologice a XXXXX, s-a concluzionat că în urma evaluării psihologice, se
identifică alterarea funcției sociale a subiectului (minorului) datorită limitării
libertății de mișcare, asociată cu imaginea scăzută de sine și anxietate ca reacție la
episoadele traumatice din trecutul recent al persoanei (minorului). Prin avizul
privind rezultatele evaluării psihologice a lui XXXXX, s-a concluzionat că, în urma
evaluării psihologice, se identifică alterarea funcției sociale ale subiectului
(minorului) datorită limitării libertății de mișcare, asociată cu imaginea scăzută de
sine și depresia ca reacție la episodul traumatic din trecutul recent al persoanei
(minorului). Concluziile evaluării psihologice a minorilor se bazează pe datele
faptice redate de către copii privind personalitatea tatălui și anume ambii copii
menționează că acesta este o persoana agresivă, cu capacitate slabă de control, cu
explozii de violență și furie. Succesiunea de evenimente negative din partea tatălui,
a generat starea emoțională a copiilor și simptomele de anxietate, depresie,
manifestate prin diferite fobii, insomnia, energie scăzută și coșmaruri.
Prin încheierea protocolară din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica a fost
atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a admis cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Rojcovscaia și s-a decăzut
părintele (tatăl) Andrei Coverco din drepturile părintești asupra copiilor minori
XXXXX, s-a încasat de la Andrei Coverco în beneficiul Nataliei Rojcovscaia suma
de 100 de lei achitată pentru taxa de stat la înaintarea acțiunii.
Prin decizia din 02 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de Andrei Coverco, reprezentat de avocatul Dan Badii și s-a casat hotărârea
din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă
hotărâre prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată
depusă de Natalia Rojcovscaia împotriva lui Andrei Coverco, intervenienți accesorii
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Centru, Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica cu privire la decăderea tatălui din
drepturile părintești asupra copiilor minori XXXXX.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, părinții, adică mama și tatăl
formează împreună cu copiii lor un grup natural biparental, coparental și primordial.
Acest grup părintesc, este esențial în primul rând ca loc de dezvoltare a copilului
minor, chiar dacă, legăturile dintre părinți și copii se întâmplă să fie rupte parțial. De
asemenea instanța de apel accentuează că, nu pot fi luate în considerație avizele
privind rezultatele evaluării psihologice ale copiilor XXXXX, deoarece copii nu au
confirmat acțiuni de violență din partea tatălui.
Tot aici, instanța de apel a considerat necesar a remarca că, copiii sunt
influențați de mamă, or, din materialele pricinii și din explicațiile lui Coverco Andrei
rezultă că, într-adevăr a aplicat într-un caz lovituri față de copil, când acesta locuia
cu el, însă aceasta a avut loc din cauza că la întoarcerea acasă de la serviciu, XXXXX
2
era la un vecin, iar în casă era deschis robinetul de la apa din baie, temele nu erau
făcute, etc.
Mai mult ca atât, XXXXX a confirmat în cadrul examinării pricinii în instanța
de fond că nu mai contactează cu copiii săi ultimii 3 ani, nu merge la grădiniță, la
școală, nu îi contactează telefonic, pentru a evita conflictele, menționând că este în
relații tensionate cu Rojcovscaia Natalia. Faptul că în ultimii trei ani, Andrei
Corvenco nu contactează cu copiii săi, nu merge la grădiniță, la școală, este din cauza
lipsei comunicării, separării și neînțelegerilor apărute între părinți și dorința de a nu
tensiona situația în prezența copiilor, iar în astfel de circumstanțe instanța nu poate
constata eschivarea de la exercitarea drepturilor părintești. Așadar, interesul major
al copilului este acela de a fi în permanență lângă părinți.
În speță, instanța a apreciat că nu există niciun motiv întemeiat pentru a-l
decădea din drepturile părintești pe Coverco Andrei, or, dânsul este un părinte bun,
care achită cu regularitate pensia alimentară pentru întreținerea, creșterea și educarea
copiilor.
Prin urmare, interesul copilului impune că numai anumite circumstanțe cu totul
excepționale poate duce la o ruptură a legăturii de familie dintre tatăl și copil.
La 13 noiembrie 2020, Natalia Rojcovscaia a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 02 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând primirea spre
examinare a recursului, declararea admisibilității acestui, admiterea recursului
casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor
de drept material prin interpretarea în mod eronat a legii.
La fel, instanța de apel a apreciat eronat prevederile art. 67 alin.(1) lit.c),d),e),h)
Codul familiei.
Recurenta a opinat că instanța de apel a adoptat soluția făcând abstracție de
exigențele legale, practica judiciară națională și constatările CtEDO în materia
protecției copiilor împotriva violenței în familie.
La fel, a afirmat că instanța a apreciat arbitrar probele, deși, au fost anexate
înscrisuri la dosar, instanța de apel nu le dă nicio apreciere.
Recurenta a declarat că au fost încălcate normele de drept procedural privind
regulile referitor la limba de desfășurare a procesului.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii
de însoțire datate cu 27 noiembrie 2020 (f.d.210) și a fost recepționată la 02
decembrie 2020 și 03 decembrie 2020, conform avizelor de recepție (f.d.211-215).
La 22 decembrie 2020, Andrei Coverco a depus referință la cererea de recurs,
exprimând poziția în favoarea respingerii recursului ca fiind neîntemeiat și nefondat.
Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 02 septembrie 2020, iar cererea de
recurs a fost depusă la 13 noiembrie 2020.
3
Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la
proces la 21 septembrie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.189). Din textul
recursului se distinge recepționarea deciziei de către recurentă la 28 septembrie
Astfel, recursul este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Natalia Rojcovscaia, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Rojcovscaia, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
4
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Natalia Rojcovscaia.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Natalia Rojcovscaia împotriva
deciziei din 02 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
5