3ra-798/22 — contestarea in tot a actelor administrative individuale defavorabile

3ra-798/22 — contestarea in tot a actelor administrative individuale defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-798/22

2-18171413-01-3ra-04082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului, reprezentată de

avocații Mihail Durnescu, Gheorghe Iudin și de Dan Bahnaru, de lichidatorul

Societății cu Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a

falimentului, administratorul autorizat, Lilian Ciobanu și de Natalia Falaga,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” (actualmente Societatea cu

Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului)

împotriva Serviciului Fiscal de Stat, terți Societatea cu Răspundere Limitată

,,Dalimarcom”, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Arbug Service”, Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Morex IT”, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Megadom

Grup”, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Orhei-Vit”, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,TB Fruit”, Societatea pe Acțiuni ,,Natur Bravo”, Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Moldauditing” și Natalia Falaga privind anularea actelor

administrative, conexată cu

cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” (actualmente Societatea cu

Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului)

împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat, a fost casată integral hotărârea din 9

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o hotărâre

nouă, de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 12 iulie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” (în

prezent SRL ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului) a depus cerere

1

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Serviciului

Fiscal de Stat privind anularea deciziei nr. DICF-21902/24 din 24 mai 2018 a

Serviciului Fiscal de Stat privind inițierea controlului, cât și a deciziei nr. 214 din 28

iunie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei

nr. DICF-21902/24 din 24 mai 2018, ca fiind ilegală.

Ulterior, la data de 21 decembrie 2018, SRL ,,KLM Fruct” a depus cerere de

chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Serviciului

Fiscal de Stat, intervenienți accesorii SRL ,,Dalimarcom”, SRL ,,Arbug Service”,

SRL ,,Morex IT”, SRL ,,Megadom Grup”, SRL ,,Orhei-Vit”, SRL ,,TB Fruit”, SA

,,Natur Bravo”, SRL ,,Moldauditing” și Natalia Falaga privind anularea actului de

control nr. 5-688626 din 2 august 2018, a deciziei nr. 118/1734 din 2 octombrie 2018

a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către

SC ,,KLM Fruct” SRL și a deciziei nr. 389 din 22 noiembrie 2018 a Serviciului

Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 118/1734 din 2

octombrie 2018, ca fiind ilegală.

Prin încheierea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauzele

enunțate au fost conexate pentru a fi examinate împreună în cadrul unei singure

hotărâri.

În motivarea acțiunilor, SRL ,,KLM Fruct” a indicat că prin decizia nr. DICF -

21902/24 din 24 mai 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, a fost inițiat controlul fiscal

al activității societății, care în opinia sa a fost emisă cu încălcarea normelor legale,

deoarece nu i-a fost prezentat nici un act care să confirme înștiințarea Ministerului

Finanțelor despre controlul dispus, nu a fost comunicată tematica controlului,

scopul, obiectivul și aspectul de activitate supus controlului.

De asemenea, reclamanta a menționat că, la dispunerea controlului ar fi fost

încălcată competența efectuării acestuia, ceea ce contravine art. 4 alin. (3) din Legea

nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Reclamanta a mai susținut, că deși controlul a fost inițiat la solicitarea

procuraturii, nu i-a fost prezentată această solicitare și nu a fost prezentat motivul

efectuării controlului, or, în anii 2016, 2017, compania a fost verificată regulat și

încălcări nu au fost depistate.

Cu referire la contestația împotriva deciziei privind inițierea controlului nr.

DICF - 21902/24 din 24 mai 2018, reclamanta a indicat că aceasta s-a examinat în

lipsa societății, la fel ca și decizia nr. 214 din 28 iunie 2018. Or, reprezentanții

companiei nu au participat la efectuarea controlului, iar verificările au fost efectuate

doar documentar, cu atât mai mult că de la emiterea deciziei de inițiere a controlului

din 24 mai 2018 de la administratorul sau contabilul societății nu a fost solicitată

vreo explicație.

În rezultatul controlului, a fost întocmit actul de control nr. 5-688627 prelungit

pe formularul 5-688627 din 2 august 2018 împotriva căruia în conformitate cu

prevederile art. 216 din Codul fiscal, reclamanta a depus dezacordul nr. 550/18 din

17 august 2018.

În urma examinării actului de control și a dezacordului depus de SRL ,,KLM

Fruct”, directorul adjunct interimar al Serviciului Fiscal de Stat a emis decizia nr.

118/1734 din 2 octombrie 2018, prin care a constatat unele presupuse încălcări ale

legislației fiscale, și anume nu au fost recunoscute ca fiind reale unele procurări de

2

producție agricolă efectuate de SRL ,,KLM Fruct”, iar drept rezultat a fost dispusă

achitarea taxei pe valoare adăugată, trecută în cont ca urmare a efectuării acestor

operațiuni economice, achitarea impozitului pe venit suplimentar precum și au fost

aplicate amenzi și majorări de întîrziere.

La data de 30 octombrie 2018, SRL ,,KLM Fruct” a depus contestație împotriva

deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 118/1734 din 2 octombrie 2018, însă prin

decizia nr. 389 din 22 noiembrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a declarat parțial

întemeiată contestația și a modificat nesemnificativ unele sume cuprinse în decizia

contestată cu nr. 118/1734 din 2 octombrie 2018.

Reclamanta a specificat că în cadrul controlului, inspectorii ficali nu au solicitat

explicații de la factorii de decizie ai SRL ,,KLM Fruct”, iar concluziile din actul de

control din 2 august 2018 și din decizia 118/1734 din 2 octombrie 2018 au fost

bazate pe actele de control la companiile SRL ,,Arbug-Service”, SRL „Megadom

Grup”, SRL „Dalimarcom”, SRL ,,Morex IT” la care reclamanta nu a participat și

nu are cunoștință de ele.

De asemenea, reclamanta a indicat că deși în decizia 118/1734 din 2 octombrie

2018 au fost indicate nereguli în relațiile economice cu furnizorii săi de mere, pe

parcursul anilor 2016-2017, Serviciul Fiscal de Stat a verificat compania de 7 ori, și

anume relațiile economice cu SRL „Dalimarcom” au fost verificate de 2 ori, iar

relațiile economice cu SRL ,,TB Fruit” au fost verificate de 5 ori. Totodată au fost

verificate și relațiile economice cu SRL „Orhei-Vit” și cu SA „Natur Bravo”, nefiind

depistate careva încălcări.

Reclamanta a subliniat că în decizia 118/1734 din 2 octombrie 2018 pretinsele

erori în facturile de achiziție a producției agricole, au fost indicate toate împreună,

fără a fi făcută o analiză a fiecărei facturi în parte și fără a se aplica norma legală

aferentă.

Astfel, erorile indicate în decizia 118/1734 din 2 octombrie 2018 ar fi indicate

într-un singur alineat și anume că nu ar fi fost indicate foile de parcurs, datele privind

punctul de încărcare, descărcare, datele privind funcția și numele de familie a

persoanei ce a recepționat marfa din numele beneficiarului; numele, prenumele

șoferului și numărul de înregistrare a permisului de conducere, prețului unitar,

valoarea activelor, suma totală; TVA aferentă activelor; tipul ambalajului;

numărului de locuri pentru fiecare tip de active și ambalaje; greutății brute a

activelor, inclusiv ambalajelor; totalului eliberat în valoare de; primit transportator

(șofer) și semnătura acestuia, care confirmă faptul primirii activelor pentru

transportare; predat transportator sau după caz reprezentantul furnizorului, după

descărcarea activelor, acesta confirmă prin semnătura, predarea activelor

beneficiarului; rutei și distantei de transportare, km; calculul prestațiilor de transport.

În opinia reclamantei, dacă în facturile de achiziție a producției agricole ar fi

lipsit informația indicată în decizia 118/1734 din 2 octombrie 2018, atunci facturile

ar fi trebuit să fie necompletate.

Totodată, reclamanta a susținut că responsabilitatea pentru eventualele erori în

completarea facturilor ar fi fost plasată neîntemeiat de la furnizorii SRL ,,Arbug-

Service”, SRL „Megadom Grup”, SRL „Dalimarcom”, SRL „Morex IT” către

cumpărătorul SRL ,,KLM Fruct”.

3

În acest sens, reclamanta a invocat Hotarîrea CtEDO pe cauza Bulves AD vs

Bulgaria, prin care Înalta Curte a statuat că în împrejurările în care, statul neavînd

nici un indiciu privind faptul dacă persoana impozabilă este implicată direct în

abuzul fraudulos al lanțului TVA la livrare sau cel puțin cunoaște faptul comiterii

abuzului, oricum pedepsește agentul impozabil prin refuzul deducerii sau restituirii

TVA, astfel depășește ceea ce este rezonabil și perturbă balanța echitabilă care

trebuie menținută între cerința interesului general al societății și cerințele vizavi de

respectarea dreptului de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană a drepturilor omului.

De asemenea, reclamanta a indicat, că constatările din Decizia 118/1734 din 2

octombrie 2018 sunt contradictorii, Serviciul Fiscal de Stat indicând pe de o parte,

că întocmirea neconformă a documentelor primare nu permite a stabili veridicitatea

faptelor economice incluse în acestea, iar pe de altă parte, că faptele economice

incluse în documentele primare nu au la bază producerea unor fapte economice.

Conform reclamantei, la efectuarea controlului, Serviciul Fiscal de Stat nu a

făcut uz de atribuțiile sale ce îi sunt conferite de art. 214 din Codul fiscal, conform

căruia controlul fiscal la fața locului și/sau la oficiul organului fiscal, poate fi

organizat și efectuat prin următoarele metode și operațiuni: verificarea faptică,

verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parțială, verificarea tematică,

verificarea operativă, verificarea prin contrapunere.

Astfel, reclamanta a invocat, că la determinarea veridicității faptelor economice

Serviciul Fiscal de Stat nu a audiat persoanele care au efectuat transportul merelor,

și anume 43 persoane în anul 2016 și 51 persoane în anul 2017, nu a luat în calcul

cantitatea de combustibil cheltuită pentru transportul producției agricole la fabricile

de prelucrare.

De asemenea, Serviciul Fiscal de Stat nu a verificat dacă fabricile au primit

producția agricolă spre prelucrare, iar nerecunoașterea ca veridice a faptelor

economice de achiziție a producției ar fi trebuit să ducă la nerecunoașterea faptelor

economice de vânzare a acestei producții, și ca urmare nu ar fi trebuit să apară

impozite și taxe suplimentare.

Respectiv, controlul a fost efectuat superficial, iar drept urmare rezultatele

controlului sunt eronate, iar decizia 118/1734 din 2 octombrie 2018 este ilegală.

Cu referire la decizia nr. 389 din 22 noiembrie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat,

reclamanta indicat, că la examinarea contestației depuse, Serviciul Fiscal de Stat

nu ar fi examinat obiecțiile formulate reclamantă, ci ar fi reiterat acuzațiile din actul

de control și din decizia nr. 118/1734 din 2 octombrie 2018, care poartă un caracter

general.

Reclamanta a mai indicat că corecțiile efectuate de Serviciul Fiscal de Stat prin

decizia nr. 389 din 22 noiembrie 2018 privind micșorarea unor sume dispuse spre

încasare, nu ar repara erorile admise de Serviciul Fiscal de Stat la emiterea deciziei

118/1734 din 2 octombrie 2018, motiv pentru care a depus prezenta acțiuni în

instanța de contencios administrativ.

Reclamanta SRL ,,KLM Fruct” a solicitat în urma concretizării acțiunii,

anularea ca fiind ilegale a: deciziei nr. DICF-21902/24 din 24 mai 2018 a Serviciului

Fiscal de Stat privind inițierea controlului; deciziei nr. 214 din 28 iunie 2018 a

Serviciului Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei Serviciului

4

Fiscal de Stat nr. DICF-21902/24 din 24 mai 2018; actului de control nr. 5-688626

din 2 august 2018 a Serviciului Fiscal de Stat; deciziei nr. 118/1734 din 2 octombrie

2018 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației comisă de

către SRL ,,KLM Fruct”; deciziei nr. 389 din 22 noiembrie 2018 a Serviciului Fiscal

de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.

118/1734 din 2 octombrie 2018.

Prin hotărârea din 9 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL ,,KLM Fruct” a fost admisă,

fiind anulate decizia nr. DICF-21902/24 din 24 mai 2018 a Serviciului Fiscal de Stat

privind inițierea controlului; decizia nr.214 din 28 iunie 2018 a Serviciului Fiscal de

Stat pe marginea contestației împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. DICF-

21902/24 din 24 mai 2018; actul de control nr. 5-688626 din 2 august 2018; decizia

nr. 118/1734 din 2 octombrie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de

încălcare a legislației comisă de către SRL ,,KLM Fruct”; decizia nr. 389 din 22

noiembrie 2018 pe marginea contestației împotriva deciziei Serviciului Fiscal de

Stat nr. 118/1734 din 2 octombrie 2018, ca fiind ilegale.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 18 februarie 2021,

Serviciul Fiscal de Stat a depus apel, care ulterior la data de 29 aprilie 2021 a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului judecătoresc

contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 9 februarie 2021 (vol.IV,f.d.222), iar hotărârea motivată a fost

notificată apelantului Serviciul Fiscal de Stat în data de 2 aprilie 2021

(vol.IV,f.d.247). Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 18 februarie 2021

(vol.IV,f.d.240), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 29 aprilie 2021

(vol.V,f.d.13) sunt în termen.

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Serviciul Fiscal de Stat, a fost casată integral hotărârea din 9 februarie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, de

respingere a acțiunii.

La data de 21 iunie 2022, SRL ,,KLM Fruct”, reprezentată de administratorul

Dan Bahnaru și la data de 24 iunie 2022 Natalia Falaga au depus recursuri

nemotivate împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, având

solicitări comune, și anume admiterea recursurilor, casarea deciziei din 25 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

Prin hotărârea din 9 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost

constatată insolvabilitatea debitorului SRL ,,KLM Fruct”, fiind dispusă inițierea

procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea societății. A fost ridicat dreptul

administratorului Dan Bahnaru de administrare a societății, iar în calitate de

lichidator al SRL ,,KLM Fruct”a fost desemnat administratorul autorizat Lilian

Ciobanu.

La data de 26 august 2022, SRL ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a

falimentului, reprezentată de avocații Mihail Durnescu și Gheorghe Iudin și de fostul

administrator Dan Bahnaru, precum și Natalia Falaga, au prezentat motivarea

recursurilor, având solicitări comune, privind admiterea recursurilor, casarea

5

deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea în vigoare a

hotărârii din 9 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Ulterior, în data de 11 octombrie 2022, lichidatorul SRL ,,KLM Fruct” în

procedura simplificată a falimentului, administratorul autorizat, Lilian Ciobanu, a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursurilor depuse anterior de SRL ,,KLM Fruct” în

procedura simplificată a falimentului, reprezentată de avocații Mihail Durnescu și

Gheorghe Iudin, casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii instanței de fond

sau remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursurilor, recurenții au invocat dezacordul cu actul

judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

La data de 1 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia motivării recursurilor, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 1 septembrie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a

solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Cu referire la recursurile depuse la data de 26 august 2022 de SRL ,,KLM

Fruct” în procedura simplificată a falimentului, reprezentată de avocații

Mihail Durnescu și Gheorghe Iudin și de fostul administrator Dan Bahnaru,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține

prevederile art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia recursul

se declară inadmisibil în special cînd: recursul este depus de o persoană

neîmputernicită.

Totodată, conform art. 45 alin. (3) din Codul administrativ, persoanele juridice

acționează prin reprezentanții lor.

La rândul său, în temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii

în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În același context, art. 75 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă stabilește

că, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele

lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege,

prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți

angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele

prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin

actele de constituire. În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele

ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în

condițiile legii.

Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din legea precitată, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

6

Ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim de bună –

administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale persoanei reprezentate.

Relevante la caz sunt și prevederile art. 74 alin. (1), 75 alin. (1) lit. a) și art. 88

alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, potrivit cărora prin

hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a

administra și de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis

administratorului insolvabilității/lichidatorului.

Din momentul intentării procedurii de insolvabilitate, activitatea organelor de

conducere ale debitorului se suspendă.

După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de

administratorul insolvabilității/lichidator, care îi conduce și activitatea comercială,

iar mandatul reprezentantului debitorului va fi redus la reprezentarea intereselor

acționarilor/asociaților.

În corespundere cu art. 134 alin. (1) și (2) lit. a) din legea enunțată, procedura

simplificată a falimentului prevăzută în prezenta lege se aplică debitorilor aflați în

stare de insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii:

a) întreprinzători individuali și gospodării țărănești (de fermier), titulari ai

patentei de întreprinzător;

b) persoane juridice care nu dețin niciun bun în patrimoniul lor ori ale căror

bunuri sînt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului și niciun creditor sau

terț nu se oferă să avanseze ori să garanteze sumele corespunzătoare;

c) societăți comerciale și necomerciale dizolvate anterior formulării cererii

introductive;

d) debitori care nu sînt îndreptățiți să beneficieze de procedura de restructurare

prevăzută în prezenta lege.

Dacă debitorul se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (1),

instanța de insolvabilitate, odată cu intentarea procedurii de insolvabi-litate, poate

să dispună inițierea procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea debitorului.

Totodată, prin hotărîrea de inițiere a procedurii simplificate a falimentului, instanța

de insolvabilitate va dispune: ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, prin hotărârea din 9 august

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost constatată insolvabilitatea

debitorului SRL ,,KLM Fruct”, fiind dispusă inițierea procedurii simplificate a

falimentului cu dizolvarea societății. A fost ridicat dreptul administratorului Dan

Bahnaru de administrare a societății, iar în calitate de lichidator al SRL ,,KLM

Fruct”a fost desemnat administratorul autorizat Lilian Ciobanu.

În asemenea circumstanțe, Colegiul reține că avocații Mihail Durnescu și

Gheorghe Iudin și fostul administrator Dan Bahnaru urmare a emiterii hotărârii din

9 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, nu au fost împuterniciți în

modul prevăzut de lege de a semna și depune la data de 26 august 2022 cererile de

recurs în interesele recurentei SRL ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a

falimentului, motiv ce impune completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ să ajungă la concluzia că recursurile enunțate au fost

depuse de către persoane neîmputernicite și urmează a fi declarat inadmisibile.

7

Or, după cum s-a menționat supra, conform art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este depus de

o persoană neîmputernicită.

În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații

procedurale (a se vedea Zubac, ibidem, parag. 93). Astfel, avocații Mihail Durnescu

și Gheorghe Iudin și fostul administrator Dan Bahnaru trebuiau să dea dovadă de

vigilență la pregătirea dosarului pentru instanța de recurs și să se aștepte că aceste

exigențe procedurale să fie aplicate întocmai cu scopul acestora. Or, în caz contrar,

flexibilitatea excesivă manifestată de instanțele de judecată față de limitările

analizate ar conduce la eliminarea cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se

vedea Nicolae Popa vs România, 9 decembrie 2014, parag. 17, Tence vs Slovenia,

31 mai 2016, parag. 31, Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018, parag. 38).

Având în vedere circumstanțele care preced, completul de judecată decide că

recursurile depuse de la data de 26 august 2022 de SRL ,,KLM Fruct” în procedura

simplificată a falimentului, reprezentată de avocații Mihail Durnescu și Gheorghe

Iudin și de fostul administrator Dan Bahnaru nu pot fi acceptate spre examinare în

fond, urmând a fi considerate inadmisibile sub aspectele sus-enunțate.

Cu referire la recursurile depuse de Natalia Falaga și de lichidatorul SRL

,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului, administratorul

autorizat, Lilian Ciobanu, Colegiul reține prevederile art. 244 alin. (1) din Codul

administrativ, potrivit căruia hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și

deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 25 mai 2022,

fiind notificată recurentei Natalia Falaga în data de 27 iulie 2022 (vol.V,f.d.188).

Totodată, date privind notificarea deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău în adresa lichidatorului SRL ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a

falimentului, administratorul autorizat, Lilian Ciobanu, la dosar nu există.

Astfel, depunerea de către Natalia Falaga a recursului nemotivat în data de 24

iunie 2022, cât și motivarea acestuia prezentată la data de 26 august 2022, precum

și depunerea de lichidatorul SRL ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a

falimentului, administratorul autorizat, Lilian Ciobanu în data de 11 octombrie 2022

a motivării recursului împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Natalia Falaga și de

lichidatorul SRL ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului,

administratorul autorizat, Lilian Ciobanu, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

8

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

9

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Natalia Falaga și de lichidatorul SRL ,,KLM

Fruct” în procedura simplificată a falimentului, administratorul autorizat, Lilian

Ciobanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246, art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Societatea cu Răspundere Limitată ,,KLM Fruct” în

procedura simplificată a falimentului, reprezentată de avocații Mihail Durnescu,

Gheorghe Iudin și de Dan Bahnaru, de lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată ,,KLM Fruct” în procedura simplificată a falimentului, administratorul

autorizat, Lilian Ciobanu și de Natalia Falaga se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

10