3ra-1273/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1273/21 2-18194755-01-3ra-10122021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) D E C I Z I E 26 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 13 ianuarie 2017 reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată „LUX STIL” (în continuare – S.R.L.

„LUX STIL”) în procedura simplificată a falimentului a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Camerei de Licențiere nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor” și încasarea prejudiciului material. 1 În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, la data de 22 octombrie 2016 Camera de Licențiere a emis decizia nr. 42 „Privind suspendarea licențelor” pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc. Printre agenții economici vizați în decizia nominalizată este indicată și S.R.L.

„LUX STIL”, persoană juridică cu scop lucrativ, care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, deținând săli cu aparate de jocuri de noroc, exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești, fapt confirmat prin licența seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012. Considerând ilegală decizia Camerei de Licențiere, la data de 14 noiembrie 2016 reclamanta a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea deciziei nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor”, în special în privința licenței S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012. Cu toate că, termenul legal pentru soluționarea cererii prealabile a expirat la data de 14 decembrie 2016, Camera de Licențiere nu a soluționat cererea reclamantei.

Totodată, reclamanta S.R.L. „LUX STIL” analizând acțiunile întreprinse de către Camera de Licențiere, consideră că a avut loc o încălcare a cadrului legal sub aspectul ilegalității în fond, încălcării competenței și procedurii stabilite, astfel, decizia nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor” urmează a fi anulată. Făcând referire la prevederile art. 3431 alin. (1) și (2) din Cod de procedură civilă (în vigoare la data emiterii actului administrativ), reclamanta a subliniat că, autoritățile administrației publice și instituțiile abilitate prin lege cu funcții de reglementare și de control (în continuare – autoritățile competente) pot cere, în cazurile prevăzute de lege, suspendarea sau, după caz, retragerea licențelor/autorizațiilor ce vizează activitatea de întreprinzător, fapt ce are ca efect imposibilitatea continuării acestei activități la nivel de întreprindere sau de unitate funcțională autorizată a acesteia.

În cazurile în care suspendarea sau retragerea, în conformitate cu prevederile legii, a licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător a fost dispusă de autoritatea competentă, aceasta este obligată, în decurs de 3 zile lucrătoare, să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată privind suspendarea sau retragerea licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător.

Reclamanta a relevat prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător (în vigoare la data emiterii actului administrativ), care stabilește că în scopul realizării activităților atribuite conform prezentei legi în competența Camerei, aceasta îndeplinește următoarele atribuții: eliberează, prelungește, reperfectează, reia valabilitatea licențelor, eliberează copii și duplicate ale acestora, realizează acțiunile prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoașterea nevalabilității licențelor. Reclamanta a invocat prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător (în vigoare la data emiterii actului administrativ), potrivit cărora autoritatea de licențiere are obligația de a controla respectarea condițiilor de licențiere a activităților pentru care eliberează/prelungește licențe.

2 Reclamanta a notat că, după cum rezultă din prevederile legale menționate mai sus, suspendarea licenței poate avea loc în cazurile expres prevăzute de lege și cu respectarea unei proceduri strict determinate. Subsecvent, reclamanta a reținut prevederile art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător (în vigoare la data emiterii actului administrativ), care statuează că licența poate fi suspendată în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.

Drept temei pentru realizarea acțiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea licenței servesc: cererea titularului de licență privind suspendarea acesteia; neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licență; nerespectarea de către titularul de licență a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenței pierdute sau deteriorate; desfășurarea de către filială și/sau altă subdiviziune separată a titularului de licență a activității licențiate fără copia autorizată de pe licență, în cazurile când obligativitatea obținerii copiilor autorizate de pe licență este stabilită prin lege.

Reclamanta a considerat că, Camera de Licențiere nu era în drept să purceadă direct la suspendarea licențelor fără a efectua inițial un control la agenții economici vizați, precum și fără a-i notifica prealabil despre existența încălcărilor condițiilor de licențiere, acordându-le un termen legal prevăzut, pentru remedierea neajunsurilor/încălcărilor condițiilor de licențiere. Important este că legislația națională întru respectarea garanțiilor activității economice, impune reguli speciale cu privire la desfășurarea controlului de stat al activității de întreprinzător, inclusiv pentru Camera de Licențiere, care sunt prevăzute de Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

În opinia reclamantei, Camera de Licențiere a acționat fără temeiuri rezonabile, depășind limita cadrului legal, nefiind în drept să suspende licența eliberată reclamantei și, prin urmare, să limiteze dreptul de proprietate al întreprinderii, deoarece astfel de restricții pot fi aplicate doar în cazurile și în modul stabilit expres de lege. Prin încheierea protocolară din 19 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus succesiunea în drepturi procedurale, prin înlocuirea Camerei de Licențiere cu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (f.d. 74-75, Vol. I). Prin încheierea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost încetat procesul intentat la cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L.

„LUX STIL” împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării deciziei de reluare a activității (f.d. 92-94, Vol. I). La data de 25 iunie 2018 lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Serghei Zubco a depus recurs împotriva încheierii din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii cu remiterea cauzei pentru judecare în fond. 3 Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul depus de S.R.L. „LUX STIL”, casată încheierea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și remisă cauza la rejudecare, pentru examinare în fond (f.d.

109-112, Vol. I). La data de 20 martie 2019 de către lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocații Denis Grecu și Serghei Zubco a fost depusă cerere privind completarea temeiurilor și concretizarea pretențiilor din acțiune, în care s-a specificat că, una din pretențiile reclamantei constituie: obligarea Camerei de Licențiere de a relua valabilitatea licenței acordată S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012, prelungind acțiunea acesteia pe durata suspendării ilegale, începând cu data de când hotărârea judecătorească va deveni definitivă și irevocabilă (f.d. 158-161, Vol. I). Reclamanta a specificat, că raționamentul acestei pretenții constă în restabilirea situației anterioare, existente până la încălcarea dreptului S.R.L.

„LUX STIL”, compensarea perioadei de inactivitate, deși în virtutea modificărilor legislative, actualmente executarea acestui capăt de cerere este imposibilă, astfel încât apărarea dreptului încălcat va fi ineficientă. Reclamanta a susținut că, în urma emiterii actului administrativ contestat, S.R.L. „LUX STIL” i-a fost cauzat un prejudiciu material, or, întreprinderea a fost în imposibilitate de a desfășura activitatea economică, suportând atât pierderi efective, dar și a ratat venitul ce putea fi obținut dacă nu era sistată activitatea prin acțiunile ilegale ale Camerei de Licențiere. Astfel, reclamanta a comunicat că în vederea stabilirii prejudiciului suportat, S.R.L. „LUX STIL” a solicitat efectuarea unui raport de audit, prin care s-a constatat că în perioada 01 ianuarie 2016 – 22 octombrie 2016 (296 zile) întreprinderea a obținut și înregistrat profit din activitatea legată de jocurile de noroc în mărime de 173320 de lei sau 586 de lei per zi.

Totodată, în perioada 23 octombrie 2016 – 06 ianuarie 2017, perioadă începând cu care a fost suspendată licența S.R.L. „LUX STIL” și până la data intrării în vigoare a Legii nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, prin care a fost instituit monopolul de stat asupra activității în domeniul jocurilor de noroc și anulate licențele pentru desfășurarea activității legate de exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești, întreprinderea a înregistrat și suportat pierderi în mărime totală de 975937 de lei, rezultate din taxa de licență, taxa pentru autorizațiile de funcționare, cheltuieli administrative, etc. Reclamanta a scos în evidență că pe lângă prejudiciul material efectiv indicat supra, S.R.L.

„LUX STIL” a ratat un venit nerealizat ca urmare a imposibilității desfășurării activității economice, în mărime de 44536 de lei, fapt confirmat prin Concluzia auditorului nr. 02/CA din 27 februarie 2017. În final, reclamanta S.R.L. „LUX STIL” a solicitat anularea deciziei Camerei de Licențiere nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor”, în special în privința licenței S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012, încasarea din contul Camerei de Licențiere, prin intermediul bugetului public gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii 4 Moldova, în beneficiul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului suma de 975937 de lei, cu titlu de prejudiciu material efectiv și suma de 44536 de lei cu titlu de prejudiciu sub forma venitului ratat, iar în total suma de 1020473 de lei (f.d.

158-161, Vol. I). Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Camerei de Licențiere nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor” și încasarea prejudiciului material (f.d. 131, 152- 160-verso, Vol. II). La data de 19 noiembrie 2020 lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru a depus apel împreună cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului (f.d. 131-151, Vol. II). Hotărârea motivată din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost expediată la adresa juridică S.R.L. „LUX STIL” – Mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 62, la data de 14 decembrie 2020, însă a fost restituită în adresa primei instanțe cu mențiunea „plecat”, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8000522712AS (f.d.165-verso, Vol. II). La data de 28 decembrie 2020, lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Serghei Zubco a prezentat supliment la cererea de apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

170-183, Vol. II). Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul lichidatorului S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului și menținută hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 14, 15-30, Vol. III).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că prin decizia Camerei de Licențiere nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor”, a fost dispusă suspendarea licențelor titularilor care desfășoară activitate în domeniul jocurilor de noroc, pe un termen de până la 2 luni, ca urmare a examinării actului intermediar privind rezultatele inspectării financiare tematice, efectuat la Camera de Licențiere din 21 octombrie 2016, al Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor; a demersului Procuraturii Generale nr. 1-1d/16-5454 din 21 octombrie 2016; a demersului Ministerului Economiei nr. 03-6142 din 22 octombrie 2016, precum și în temeiul articolelor 11 alin. (7), 17 alin. (l)-(3) din Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător; articolelor 7 alin. (2) lit. a), 5 20 alin. (1) din Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător; articolelor 8 alin. (1), 48 din Legea nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc.

În acest context, instanța de apel a notat că potrivit actului intermediar privind rezultatele inspectării financiare tematice, efectuate la Camera de Licențiere din 21 octombrie 2016, s-au constatat mai multe abateri de la prevederile legale, iar prin scrisoarea adresată de Procuratura Generală, Ministerului Economiei din 21 octombrie 2016, s-a solicitat dispunerea efectuării unui control privind circumstanțele enunțate în actul specificat supra, precum și verificarea prejudiciului concret cauzat (f.d.

188-195, 196, Vol. I). Subsidiar, instanța de apel a relevat că la data de 22 decembrie 2016 a fost promulgată Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc (publicată în Monitorul Oficial nr. 2-8 (5925-5931) la data de 06 ianuarie 2017). Făcând referire la art. 55 alin. (2) din Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, instanța de apel a menționat că la data publicării prezentei legi, a fost abrogată Legea nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc, noua Lege devenind cadrul legal pertinent care stabilește modul de organizare și desfășurare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, politica statului în domeniul respectiv precum și restricțiile privind desfășurarea acestei activități.

Instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) – (3) din Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, organizarea și desfășurarea activității în domeniul jocurilor de noroc pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția întreținerii cazinourilor, constituie monopol de stat și au loc în condițiile prezentei legi. Gestionarea activității în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat este realizată de către stat prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei. Activitatea organizatorului jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat – Loteria Națională a Moldovei – nu este supusă licențierii.

În afară de aceasta, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, în care este stipulat că reglementarea de stat a activității în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc se realizează de către Parlament, Guvern, Agenția Servicii Publice (în continuare – autoritate competentă), alte autorități ale administrației publice centrale, în funcție de atribuțiile acestora. În acest context, instanța de apel a invocat că, potrivit prevederilor legale menționate, Ministerul Finanțelor îndeplinea funcțiile organului de licențiere în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc, inclusiv decidea asupra eliberării licențelor prevăzute în lege, organizatorilor jocurilor de noroc.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind respingerea cerințelor reclamantei, or, după cum s-a constatat, decizia Camerei de Licențiere nr. 42 din 22 octombrie 2016, prin care s-a decis suspendarea licențelor, inclusiv și în privința S.R.L.

„LUX STIL”, a fost emisă în 6 baza actului intermediar privind rezultatele inspectării financiare tematice efectuat la Camera de Licențiere din 21 octombrie 2016, al Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor și a demersului Procuraturii Generale din 21 octombrie 2016. Făcând referire la prevederile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a relevat că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, prin hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a suspendat temporar licența eliberată S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012 pentru genul de „activitatea în domeniul jocurilor de noroc”: exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești (f.d. 197-207, Vol. I). Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile și menținută hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 208-242, Vol. I), iar prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat inadmisibil recursul împotriva hotărârii instanței de fond și deciziei instanței de apel (f.d.

243-252, Vol. I). Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că acțiunile autorității publice privind suspendarea licenței în privința companiei apelante, au fost într-o anumită măsură confirmate prin actele judecătorești enunțate mai sus, care au fost emise la fel cu referire la suspendarea acestor licențe. La data de 01 noiembrie 2021, lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel. În susținerea recursului recurenta S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată, adoptată cu încălcarea și aplicarea eronată normele de drept material și procedural, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurenta a menționat că, la examinarea cauzei a participat un judecător care nu avea dreptul să participe la examinarea acesteia. Astfel, recurenta a relevat că S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului a fost lipsită de dreptul la un proces echitabil, sub aspectul examinării apelului de o instanță imparțială, având în vedere că judecătorul Ecaterina Palanciuc din cadrul completului – a examinat anterior o cauză conexă, în procedura specială, privind suspendarea licențelor în calitate de judecător al Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, pronunțând în acest sens hotărârea din 17 noiembrie 2016, prin care a fost admisă integral cererea Camerei de Licențiere cu privire la suspendarea 7 temporară a licențelor, actul judecătoresc care, prin prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă a fost pus la baza deciziei instanței de apel. Suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, recurenta a menționat că în speță, cauza nu a fost examinată prin prisma dreptului material aplicabil, instanțele prezumând legalitatea deciziei de suspendare a licenței, concluzie care vine în contradicție cu statuările din decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, pronunțată în prezenta cauză.

Recurenta a relevat, că Camera de Licențiere nu era în drept să purceadă direct la suspendarea licențelor, fără a efectua inițial un control la agenții economici vizați, precum și fără a-i notifica în prealabil despre existența încălcărilor condițiilor de licențiere, acordându-le un termen legal prevăzut, pentru remedierea neajunsurilor/încălcărilor condițiilor de licențiere.

În context, recurenta a precizat că nu este justificată referirea intimatei, cu titlu de temei de suspendare a licenței, la sesizarea organului de procuratură la care s-a anexat Actul intermediar privind rezultatele inspectării financiare tematice efectuate la Camera de Licențiere din 21 octombrie 2016, or, existența acestui act nu exonerează petiționara de obligația respectării procedurii cu privire la suspendarea licenței, iar, acest înscris nu poate constitui temei pentru suspendarea licențelor agenților economici, deoarece controlul a vizat Camera de Licențiere, respectiv încălcările depistate vizează această structură de stat și nu persoanele juridice. Chiar dacă s-ar admite veridicitatea rezultatelor invocate în Actul intermediar, acesta ar putea servi premisă pentru inițierea controlului din partea Camerei de Licențiere în adresa agenților economici, dar nicidecum temei pentru suspendarea licențelor.

Recurenta consideră că Actul intermediar, în virtutea caracterului său nedefinitiv, nu produce efecte juridice imediate, concluziile urmând a fi adeverite printr-un act de control final, astfel încât veridicitatea informației conținute în Actul intermediar nu este una definitivă și certă, în special că până în prezent nu a fost emisă o decizie finală în baza actului menționat, prin care să fie aplicate careva sancțiuni față de recurentă, soarta actului fiind necunoscută. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Iar, conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală 8 urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 septembrie 2021, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei la actele cauzei nu sunt. La data de 01 noiembrie 2021, lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei cu restituirea cauzei instanței de apel pentru rejudecare (f.d.

31-44, Vol. III). Decizia motivată din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Denis Grecu, care reprezintă interesele lichidatorului S.R.L. „LUX STIL” în procedura falimentului, Irina Selevestru, la data de 08 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8005678029AS, anexat la actele cauzei (f.d. 48, Vol. III). Astfel, recursul depus la data de 01 noiembrie 2021 de către lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 13 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și terțului Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, copia recursului depus de lichidatorul S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 53, Vol. III). Deși, la data de 16 decembrie 2021 terțul Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a recepționat copia recursului, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura 9 simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu (f.d. 55, Vol. III). La data de 05 ianuarie 2022 intimata Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de lichidatorul S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu (f.d. 56-59, Vol. III). La data de 12 ianuarie 2022 lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu a depus obiecții la referință (f.d. 76-77, Vol. III). Prin încheierea din 19 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d. 81, Vol. III). În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu urmează a fi admis, iar decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se 10 aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la data de 22 octombrie 2016 Camera de Licențiere a emis decizia nr. 42 „Privind suspendarea licențelor” pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc.

Printre agenții economici vizați în decizia nominalizată este indicată și S.R.L. „LUX STIL”, persoană juridică cu scop lucrativ, care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, deținând săli cu aparate de jocuri de noroc, cu exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești, fapt confirmat prin licența seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012. Considerând ilegală decizia Camerei de Licențiere, la data de 14 noiembrie 2016, reclamanta a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat, revocarea deciziei nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor”, în special în privința licenței S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012. Cu toate că, termenul legal pentru soluționarea cererii prealabile a expirat la data de 14 decembrie 2016, Camera de Licențiere nu a soluționat cererea reclamantei.

Prin încheierea protocolară din 19 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus succesiunea în drepturi procedurale, prin înlocuirea Camerei de Licențiere cu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (f.d. 74-75, Vol. I). Prin încheierea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost încetat procesul intentat la cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „LUX STIL” împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării deciziei de reluare a activității (f.d. 92-94, Vol. I). La data de 25 iunie 2018 lichidatorul S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Serghei Zubco a depus recurs împotriva încheierii din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii cu remiterea pricinii pentru judecarea cauzei în fond. Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul depus de S.R.L. „LUX STIL”, casată încheierea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și remisă cauza la rejudecare, pentru examinare în fond (f.d. 109-112, Vol. I). La data de 20 martie 2019 de către lichidatorul S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocații 11 Denis Grecu și Serghei Zubco a fost depusă cerere privind completarea temeiurilor și concretizarea pretențiilor din acțiune, în care s-a specificat că, una din pretențiile reclamantei constituie: obligarea Camerei de Licențiere de a relua valabilitatea licenței acordate S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012, prelungind acțiunea acesteia pe durata suspendării ilegale, începând cu data când hotărârea judecătorească va deveni definitivă și irevocabilă (f.d. 158-161, Vol. I). Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în favoarea netemeiniciei cererii de chemare în judecată depuse de S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, pe care a respins-o ca neîntemeiată. Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul depus de S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului și a menținut hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse de lichidatorul S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu, constată că soluția instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Conform art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În corespundere cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitate și nepărtinirea lui. 12 Reieșind din prevederile art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Din dispozițiile art. 378 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, rezultă că președintele ședinței de judecată anunță completul de judecată și informează participanții la proces că au dreptul să facă propuneri de recuzare. Temeiul înaintării propunerii de recuzare și abținere de la judecată, modul soluționării și efectele admiterii lor sunt prevăzute la art. 49-54.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, aplicând principiul res judicata, instanța de apel a relevat că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanța de drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a menținut soluția primei instanțe de respingere a acțiunii, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural. După cum rezultă din suportul probatoriu prezent la actele cauzei, prin hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-au suspendat temporar licențele eliberate S.C. „MAVA GRUP” S.R.L., Î.M. „SALERAS STAR” S.R.L., Î.M. „TOP GAME WORLD” S.R.L., S.C. „BOOK-MAKER SPORT” S.R.L., S.R.L. „RENECO-EL”,

S.C. „PLAYMANIA” S.R.L., S.R.L. „TOTAL-CAMPION”, Î.M. „LOTERIA

MOLDOVEI” S.A., S.C. „PARIMATCH” S.R.L., S.C. „BAGRIOL

GRUP” S.R.L., S.R.L. „VENDESA-EXIM”, S.C. „ALB-CURAT” S.R.L., Î.M. „INTERGAME GROUP” S.R.L., S.C. „PROREAL & CO” S.R.L., Î.M. Moldo- Română „NOVOADVAR” S.R.L., S.R.L. „ȘELEST PRIM”, S.R.L. „MASTER GAME”, S.R.L. „AZARDIA”, Î.M. „PALACE CASINO” S.R.L., S.R.L. „MAGISTER-LUX”, S.C. „CIPSERG PLUS” S.R.L., Î.M. „ШТОРМ ПЛЮС” S.R.L., S.R.L. „DANIDAR”, S.R.L. „SPORT-BET”, S.R.L. „MEGA

GAME”, S.R.L. „IMPEDIMENTA”, S.R.L. „RIVERAJOC”, S.R.L. „GAME

TOWER”, Î.M. „DEMELON” S.R.L., S.R.L. „ALTINA”, S.R.L. „GAME CLUB”, S.R.L. „FORT DE AUR”, S.R.L. „PROSALEX-PRIM”, S.R.L. „BRIAL-GRUP”, S.R.L. „LUFT-PRIM”, S.R.L. „APARATE DE NOROC”, S.R.L. „BETLIVE”,

S.R.L. „MULTI-GAME”, S.R.L. „TRANSVIC GROUP”, S.R.L. „ALEXIM

INVEST”, S.R.L. „DOMOSVET”, S.R.L. „BOBTINA GRUP”, S.R.L. „SIGORINVEST”, S.R.L. „PVK-GRUP”, S.R.L. „RUDEM & CO”, S.R.L. „PARIBET”, S.R.L. „EMERALD GROUP”, S.R.L. „JOCURI 777”, S.R.L. 13 „GRAND BET”, S.R.L. „ANTEVRA”, S.R.L. „PARTNERBET”, S.R.L. „NBM GRUP”, S.C. „MAGIC-LAND” S.R.L., S.R.L. „DEALCOM GRUP”, S.R.L.

„PRO GAME GROUP”, S.R.L. „BELLAGIO”, Î.M. „EUROPA-X COMPANY”

S.R.L., S.R.L. „TOP BUSINESS INVEST”, S.R.L. „ASSOBET”, S.R.L. „BIBICOM”, inclusiv și licența eliberată S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012 pentru genul de „activitatea în domeniul jocurilor de noroc”: exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești (f.d. 197-207, Vol. I). Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile depuse de S.R.L. „LUX STIL”, Î.M. „DEMELON” S.R.L., S.C. „BAGRIOL GRUP” S.R.L., S.R.L. „MASTER GAME”, S.R.L. „AZARDIA”, S.R.L. „RENECO-EL”, S.R.L. „ȘELEST PRIM”, S.C. „PLAYMANIA” S.R.L., S.R.L. „MAGISTER-LUX”, S.R.L. „BIBICOM”, S.R.L. „DOMOSVET”, S.R.L. „IMPEDIMENTA”, S.R.L. „SIGORINVEST”,

S.R.L. „ALEXIM INVEST”, S.R.L. „BOBTINA GRUP”, S.R.L. „TRANSVIC

GROUP”, S.R.L. „GAME CLUB”, S.R.L. „VENDESA-EXIM”, S.R.L. „TOTAL- CAMPION”, S.R.L. „ALTINA”, S.R.L. „PVK-GRUP”, S.R.L. „BETLIVE”, cererea Î.M. „ШТОРМ ПЛЮС” S.R.L. de alăturare la apelul depus de S.R.L. „BIBICOM” și menținută hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 208-242, Vol. I). Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție au fost declarate inadmisibile recursurile depuse de S.R.L. „RENECO-EL”, S.R.L. „PVK- GRUP”, S.R.L. „BIBICOM”, S.R.L. „VENDESA-EXIM”, S.R.L. „ALEXIM

INVEST”, S.R.L. „SIGORINVEST”, S.R.L. „DOMOSVET”, S.R.L. „BOBTINA

GRUP”, S.R.L. „TRANSVIC GROUP”, S.R.L. „IMPEDIMENTA”, S.C. „PLAYMANIA” S.R.L., S.R.L. „ȘELEST PRIM”, S.R.L. „MAGISTER- LUX”, S.R.L. „AZARDIA” în proces de insolvabilitate, S.R.L. „MASTER GAME” și S.R.L. „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului împotriva deciziei instanței de apel (f.d. 243-252, Vol. I). Hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nominalizată supra, care a fost invocată ca temei la emiterea soluției adoptate prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost emisă de judecătorul Ecaterina Palanciuc (f.d.

197-207, Vol. I). Totodată, din actele cauzei rezultă că prin dispoziția nr. 7 din 13 ianuarie 2020 a Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău „Cu privire la constituirea completelor de judecată în cadrul Colegiilor Curții de Apel Chișinău pentru anul 2020”, a fost desemnat completul de judecată nr. 7 în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, după cum urmează: Anatol Minciuna (președinte), Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru (judecători) (f.d. 168, Vol. II).

Prin dispoziția nr. 48 din 30 decembrie 2020 a Președintelui Curții de Apel Chișinău „Cu privire la constituirea completelor de judecată în cadrul Colegiilor Curții de Apel Chișinău pentru anul 2021”, a fost desemnat completul de judecată nr. 7 în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, după cum urmează: Vladislav Clima (președinte), Anatol Minciuna, Ecaterina Palanciuc și Ion Muruianu (judecători) (f.d. 169, Vol. II). 14 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă faptul, că la emiterea deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a participat completul de judecată în următoarea componență: Anatol Minciuna (președinte), Vladislav Clima și Ecaterina Palanciuc (judecători).

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că judecătorul Curții de Apel Chișinău – Ecaterina Palanciuc, care a participat anterior în prima instanță la emiterea hotărârii din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în cauza conexă, care este în legătură directă cu prezenta cauză de contencios administrativ, contrar prevederilor art. 50 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ și art. 49 alin. (2), 50 alin. (1) lit. e) și art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu și-a declarat abținere de la judecarea apelului depus de lichidatorul S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, punând în acest mod la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea sa la examinarea prezentului litigiu, prejudiciind la caz interesele justiției. Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că, nerespectarea obligației de a asigura o judecată imparțială atrage nulitatea întregii proceduri realizate.

Instanța de recurs menționează că, statul, în baza dreptului oricărei persoane la un tribunal imparțial, recunoscut prin art. 6 din Convenție, are obligația pozitivă de a-și regla sistemul judiciar, astfel, încât orice jurisdicție să aibă obligația de a-și verifica imparțialitatea, atât din oficiu, cât și la cererea uneia dintre părți [Remli vs Franța, hotărârea din 23 aprilie 1996]. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă, că conform jurisprudenței de referință degajată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la acest subiect se cere ca instanța investită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă în mod normal absența prejudecății și nepărtinirii.

Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la cauza Padovani vs Italia [hotărârea din 26 februarie 1993, § 27], a statuat că, este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6 § 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa [hotărârea Piersack vs Belgia]. 15 Mai mult, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reamintește în cauza Piersack vs Belgia că „chiar și aparențele puteau îmbrăca o anumită importantă și apreciază că fiecare judecător despre care există temerea legitimă a lipsei de imparțialitate trebuie să se recuze”.

În cauza Porcola vs Luxembourg, Curtea a reținut că încălcarea art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în sensul neîntrunirii condiției unui tribunal imparțial și în alte hotărâri ale Curții, reiterându-se de fiecare dată că „simpla îndoială, oricât de puțin justificată ar putea fi ea, este suficientă pentru a altera imparțialitatea tribunalului”. În acest context, este important faptul că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat importanța existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricărei îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță În situația dată participanții la proces pot să se îndoiască, în mod legitim de obiectivitatea judecătorului Ecaterina Palanciuc care a examinat o cauză conexă.

Or, ambele cauze se referă la legalitatea deciziei Camerei de Licențiere nr. 42 din 22 octombrie 2016 „Privind suspendarea licențelor” și încasarea prejudiciului material, iar participarea judecătorului Ecaterina Palanciuc la examinarea ambelor cauze ar crea, pentru orice observator obiectiv, dubii rezonabile în privința imparțialității judecătorului. Mai mult, instanța de apel, în componența judecătorilor: Anatol Minciuna (președinte), Vladislav Clima și Ecaterina Palanciuc (judecători), și-a întemeiat soluția adoptată în decizia din 29 septembrie 2021, pe faptele stabilite în hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă de judecătorul Ecaterina Palanciuc.

Făcând referire la prevederile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă și invocând că, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane, instanța de apel a reținut că prin hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a suspendat temporar licența eliberată S.R.L. „LUX STIL”, seria AMMII nr. 040172 din 10 iulie 2012 pentru genul de „activitatea în domeniul jocurilor de noroc”: exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești.

Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile și menținută hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, iar prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat inadmisibil recursul împotriva hotărârii instanței de fond și deciziei instanței de apel. Totodată, instanța de apel a concluzionat că acțiunile autorității publice privind suspendarea licenței în privința companiei apelante, au fost într-o anumită măsură confirmate prin actele judecătorești enunțate mai sus, care au fost emise tot în vederea suspendării licențelor (f.d. 29, Vol. III).

Corelând ipotezele relevate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 16 contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile judecătorului Ecaterina Palanciuc la examinarea cauzei din speță, fără a-și declara abținere de la judecată, sunt incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un observator independent și dezinteresat. Or, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care se ajunge la aceasta [valoarea 2, principiile de la Bangalore privind conduita judiciară].

Relaționând cele expuse supra, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție deduce că judecătorul Ecaterina Palanciuc prin expunerea opiniei sale într-o hotărâre pe marginea obiectului litigiului trezește dubii în privința imparțialității și o posibilă intervenție arbitrară în favoarea sau defavoarea uneia dintre părți. Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea normelor procedurale, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de lichidatorul S.R.L.

„LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu, de a casa decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în completul specializat în cauze de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău. Din aceste considerente, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material și procedural, aplicabile raportului litigios. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul depus de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului, Irina Selevestru, reprezentat de avocatul Denis Grecu.

17 Se casează integral decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „LUX STIL” în procedura simplificată a falimentului împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului material, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron Victor Burduh Nina Vascan 18