3ra-380/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-380/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, M.Guzun, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

9 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere

Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 5 martie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire

la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, Societății cu Răspundere Limitată „KLM

Fruct” i-a fost adus la cunoștință actul de control, asupra căruia, în termen legal,

contribuabilul a depus dezacorduri, iar ulterior, după emiterea deciziei, a depus

contestație.

A indicat că, pe pagina web, la compartimentul registrul controalelor,

Serviciul Fiscal de Stat nu a publicat informații despre controlul efectuat la

Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”. Astfel, organul fiscal în mod

nejustificat a efectuat un control fiscal la contribuabil, așa cum, anterior,

contribuabilul a fost supus unui control fiscal, iar încălcările imputate nu au fost

reflectate, fapt ce duce indubitabil la anularea actelor contestate.

A menționat că, nu este înțeleasă poziția Serviciului Fiscal de Stat referitor la

faptul că contribuabilul ar fi admis unele încălcări, or, toate actele necesare efectuării

controlului au fost prezentate.

A arătat, că contribuabilul se ține cu strictețe de Legea contabilității, însă,

contrar acestora, societatea reclamantă a fost sancționată ilegal de organul fiscal.

Deciziile organului fiscal contestate prin prezenta acțiune, sunt nemotivate,

iar organul fiscal a expus încălcările imputate contribuabilului printr-o singură frază,

fără a da o apreciere argumentată fiecărei tranzacții.

1

A afirmat că, sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, constă în

evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu

au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, legiuitorul

stabilind condiția vinovăției sub forma intenției directe, calificată prin scopul

sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

A susținut că, definirea fictivității și al depistării acesteia nu poate fi realizat

decât prin analiza celor patru elemente esențiale care caracterizează orice operațiune

economică, respectiv, furnizorul sau prestatorul, cumpărătorul sau beneficiarul,

bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația.

Pentru ca o operațiune economică să aibă caracter real, este necesar ca toate

cele patru elemente să fie reale în mod simultan. Caracterul fictiv al oricăruia dintre

cele patru elemente esențiale este de natură a compromite caracterul real al întregii

operațiuni, întrucât situația faptică nu va mai corespunde cu modul în care aceasta

este consemnată în evidențele financiar-contabile și fiscale. O operațiune

consemnată într-o factură va putea fi calificată ca fictivă dacă informațiile cu privire

la bunurile sau serviciile tranzacționate sunt nereale.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” admiterea

acțiunii, anularea actului de control nr. 1-819449 din 12 octombrie 2018, anularea

deciziei nr. 129/2104 din 9 noiembrie 2018, anularea deciziei nr. 37 din 31 ianuarie

2019 cu încetarea controlului pe acest caz.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au constatat că, prin

ordinul Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de

Stat nr. 17/I din 20 februarie 2018 cu privire la desemnarea funcționarului fiscal

responsabil de monitorizarea postului fiscal, s-a numit un inspector principal al

Direcției control fiscal operativ nr. 3 a Direcției generale administrare fiscală mun.

Chișinău responsabil de activitatea postului fiscal mobil, instituit la Societatea cu

Răspundere Limitată „KLM Fruct”. Postul fiscal va funcționa la toate subdiviziunile

contribuabilului declarate, inclusiv cu modificările ulterioare. Prin același ordin,

inter alia s-au adus la cunoștință contribuabilului, obligațiile deținute în cadrul

funcționării postului fiscal. Ordinul respectiv a fost adus la cunoștință contabilului-

șef din cadrul Societății cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, Natalia Falaga, la

data de 20 februarie 2018.

Contrar obligațiilor asumate prin ordinul menționat, Societatea cu Răspundere

Limitată „KLM Fruct”, a efectuat procurări pe perioada lunii iulie 2018 în baza mai

multor facturi fiscale.

Instanța de fond și cea de apel au conchis că, organul fiscal just a constatat că

contribuabilul Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” a admis încălcarea

prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) Codul fiscal și a Regulamentului privind

funcționarea posturilor fiscale, deoarece a efectuat procurări pe perioada în care era

instituit post fiscal – luna iulie 2018, fără a informa despre acest fapt inspectorul

fiscal responsabil de monitorizarea postului fiscal.

2

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat întemeiat a aplicat contribuabilului Societatea

cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” amendă în conformitate cu prevederile art.

257 alin. (8) Codul Fiscal.

La data de 8 februarie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”,

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu a depus cerere de recurs motivată prin

intermediul oficiului poștal, împotriva deciziei din 2 decembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, soluția instanței de apel este una

pripită deoarece s-a pronunțat fără a da o apreciere corespunzătoare cererii supuse

examinării în raport cu circumstanțele cauzei.

La examinarea cauzei au fost admise un șir de încălcări procesuale și materiale,

iar argumentele invocate au fost lăsare fără o apreciere.

Concluziile instanței au fost expuse într-o formă evazivă, neavând putere de

convingere.

A mai comunicat că, în legătură cu instituirea situației de urgenta, examinarea

cauzei în ordine de apel a avut loc fără participare părților, motiv din care nu a avut

posibilitatea de a se apăra în fața instanței de apel.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de

avocatul Mihail Durnescu admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, motivarea recursului depusă împreună cu cererea de recurs la data

de 8 februarie 2021 prin intermediul oficiului poștal, este în termen, or, decizia

instanței de apel a fost adoptată la 2 decembrie 2020, fiind recepționată de avocatul

recurentului Mihail Durnescu la data de 12 ianuarie 2021 (f.d.108). totodată, la dosar

nu există date privind recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei.

La 23 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 5 martie 2021, Direcția Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău a

Serviciului Fiscal de Stat a depus referință prin care a solicitat de a declara ca fiind

inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

3

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

4

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”,

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”,

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5