3ra-380/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-380/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, M.Guzun, G.Dașchevici) Î N C H E I E R E 9 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 5 martie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, Societății cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” i-a fost adus la cunoștință actul de control, asupra căruia, în termen legal, contribuabilul a depus dezacorduri, iar ulterior, după emiterea deciziei, a depus contestație. A indicat că, pe pagina web, la compartimentul registrul controalelor, Serviciul Fiscal de Stat nu a publicat informații despre controlul efectuat la Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”. Astfel, organul fiscal în mod nejustificat a efectuat un control fiscal la contribuabil, așa cum, anterior, contribuabilul a fost supus unui control fiscal, iar încălcările imputate nu au fost reflectate, fapt ce duce indubitabil la anularea actelor contestate.

A menționat că, nu este înțeleasă poziția Serviciului Fiscal de Stat referitor la faptul că contribuabilul ar fi admis unele încălcări, or, toate actele necesare efectuării controlului au fost prezentate. A arătat, că contribuabilul se ține cu strictețe de Legea contabilității, însă, contrar acestora, societatea reclamantă a fost sancționată ilegal de organul fiscal. Deciziile organului fiscal contestate prin prezenta acțiune, sunt nemotivate, iar organul fiscal a expus încălcările imputate contribuabilului printr-o singură frază, fără a da o apreciere argumentată fiecărei tranzacții. 1 A afirmat că, sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, constă în evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, legiuitorul stabilind condiția vinovăției sub forma intenției directe, calificată prin scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

A susținut că, definirea fictivității și al depistării acesteia nu poate fi realizat decât prin analiza celor patru elemente esențiale care caracterizează orice operațiune economică, respectiv, furnizorul sau prestatorul, cumpărătorul sau beneficiarul, bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația. Pentru ca o operațiune economică să aibă caracter real, este necesar ca toate cele patru elemente să fie reale în mod simultan. Caracterul fictiv al oricăruia dintre cele patru elemente esențiale este de natură a compromite caracterul real al întregii operațiuni, întrucât situația faptică nu va mai corespunde cu modul în care aceasta este consemnată în evidențele financiar-contabile și fiscale.

O operațiune consemnată într-o factură va putea fi calificată ca fictivă dacă informațiile cu privire la bunurile sau serviciile tranzacționate sunt nereale. A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” admiterea acțiunii, anularea actului de control nr. 1-819449 din 12 octombrie 2018, anularea deciziei nr. 129/2104 din 9 noiembrie 2018, anularea deciziei nr. 37 din 31 ianuarie 2019 cu încetarea controlului pe acest caz. Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”. În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au constatat că, prin ordinul Direcției generale administrare fiscală mun.

Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat nr. 17/I din 20 februarie 2018 cu privire la desemnarea funcționarului fiscal responsabil de monitorizarea postului fiscal, s-a numit un inspector principal al Direcției control fiscal operativ nr. 3 a Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău responsabil de activitatea postului fiscal mobil, instituit la Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”. Postul fiscal va funcționa la toate subdiviziunile contribuabilului declarate, inclusiv cu modificările ulterioare. Prin același ordin, inter alia s-au adus la cunoștință contribuabilului, obligațiile deținute în cadrul funcționării postului fiscal.

Ordinul respectiv a fost adus la cunoștință contabilului- șef din cadrul Societății cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, Natalia Falaga, la data de 20 februarie 2018. Contrar obligațiilor asumate prin ordinul menționat, Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, a efectuat procurări pe perioada lunii iulie 2018 în baza mai multor facturi fiscale. Instanța de fond și cea de apel au conchis că, organul fiscal just a constatat că contribuabilul Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” a admis încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) Codul fiscal și a Regulamentului privind funcționarea posturilor fiscale, deoarece a efectuat procurări pe perioada în care era instituit post fiscal – luna iulie 2018, fără a informa despre acest fapt inspectorul fiscal responsabil de monitorizarea postului fiscal.

2 Astfel, Serviciul Fiscal de Stat întemeiat a aplicat contribuabilului Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct” amendă în conformitate cu prevederile art. 257 alin. (8) Codul Fiscal. La data de 8 februarie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu a depus cerere de recurs motivată prin intermediul oficiului poștal, împotriva deciziei din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, soluția instanței de apel este una pripită deoarece s-a pronunțat fără a da o apreciere corespunzătoare cererii supuse examinării în raport cu circumstanțele cauzei. La examinarea cauzei au fost admise un șir de încălcări procesuale și materiale, iar argumentele invocate au fost lăsare fără o apreciere.

Concluziile instanței au fost expuse într-o formă evazivă, neavând putere de convingere. A mai comunicat că, în legătură cu instituirea situației de urgenta, examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc fără participare părților, motiv din care nu a avut posibilitatea de a se apăra în fața instanței de apel. A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, motivarea recursului depusă împreună cu cererea de recurs la data de 8 februarie 2021 prin intermediul oficiului poștal, este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 2 decembrie 2020, fiind recepționată de avocatul recurentului Mihail Durnescu la data de 12 ianuarie 2021 (f.d.108).

totodată, la dosar nu există date privind recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei. La 23 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 5 martie 2021, Direcția Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat a depus referință prin care a solicitat de a declara ca fiind inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”. Examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

3 În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 4 drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5