3ra-722/22 — contestarea actelor administrative si obligarea recalcularii pensiei

Dosarul nr. 3ra-722/22

2-20128243-01-3ra-21072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, G. Mîra)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Minciuna Nicolai împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actelor administrative și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 1 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2020, Minciuna Nicolai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor

administrative și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 30 octombrie 2003 a demisionat

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în temeiul acumulării vechimii de 20 ani

activitate în organele afacerilor interne.

A susținut că la 24 mai 2018 a obținut de la Direcția Politie Chișinău confirmarea

cu nr. 8133 prin care i s-a recalculat vechimea în muncă pentru perioadele 27 noiembrie

1984-22 martie 1999 și 24 mai 2002-30 octombrie 2003 în care a activat consecutiv în

cadrul Batalionului de Escortă al CGP Chișinău și Izolatorului de Detenție Provizorie

din același comisariat.

În contextul dat a explicat că s-a adresat la Casa teritorială de Asigurări Sociale

Criuleni pentru recalcularea cuantumului pensiei, însă prin Decizia nr. 32/2020/17208

din 19 august 2020 i s-a respins cererea în stabilirea pensiei.

Drept urmare a formulat cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale,

iar pe 6 octombrie 2020 a primit refuzul cu nr. M-2113/20 în stabilirea și calcularea

cuantumului pensiei pe care îl consideră ilegal și pasibil de anulare.

1

A obiectat că pârâtul nu recunoaște perioadele 27 noiembrie 1984-22 martie 1999

și 24 mai 2002-30 octombrie 2003 în care dânsul a activat consecutiv în cadrul

Batalionului de Escortă al CGP Chișinău și Izolatorului de Detenție Provizorie din

același comisariat ca perioade cu avantaje în calcularea vechimii în muncă 1:2 potrivit

Hotărârii Guvernului nr.78/94 or această hotărâre este în corespundere cu art. 18 lit. c)

din Legea 1544/93 care constată că la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu art.13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum

și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se

ia în calcul: c) timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite-în condițiile

avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în

vigoare a prezentei legi.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 13, 14, 49 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegală Decizia Casei teritoriale de

Asigurări Sociale Criuleni cu nr. 32/2020/17208 din 19 august 2020, anularea ca fiind

ilegal răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. M-2113/20 din 6

octombrie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea cuantumului pensiei a lui Minciuna Nicolai, cu achitarea pensiei

neachitate, începând cu 30 octombrie 2003 potrivit Certificatului eliberat de către DP

Chișinău cu nr. 8133 din 24 mai 2018, luând în calcul majorările și indexările ce au

avut loc în acest interval de timp.

Prin hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

anulată Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/17208 din

19 august 2020 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, ca fiind ilegală.

A fost anulată Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-2113/20 din

6 octombrie 2020 pe marginea cererii prealabile, ca fiind ilegală.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Minciuna Nicolai, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu

30 octombrie 2003 potrivit certificatului eliberat de către Direcția de Poliție a

mun. Chișinău cu nr. 8133 din 24 mai 2018, luând în calcul majorările și indexările ce

au avut loc în acest interval de timp.

La 9 iulie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma

notificării hotărârii motivate la 1 octombrie 2021 a prezentat motivarea apelului la data

de 29 octombrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 1 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 24 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că subdiviziunile

menționate în care a activat Minciuna Nicolai sunt entități destinate pentru deținerea

persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, ce permit calcularea a două luni vechime în

2

muncă pentru o lună de serviciu, deoarece acesta a exercitat serviciul nemijlocit în

cadrul Batalionului de Escortă al Comisariatului General al Poliției Chișinău și

Izolatorul de Detenție provizorie din același comisariat.

Ca urmare, a conchis că colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarele de detenție provizorie) au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

La 28 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 1 martie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar la data de 5 iulie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată deoarece instanța de apel nu a analizat multiaspectual

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii și nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind

stabilite.

A obiectat că pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994, prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă

se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu și anume în instituțiile

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de

subteran.

Astfel, a accentuat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se

acordă persoanelor care au activat în penitenciar de tip închis și nu provizoriu cum este

indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne.

Cu referire la prevederile din Hotărârea Guvernului sus-menționată, a remarcat că

acesta nu conține prevederi din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20

martie 2018 și anume perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarele de detenție provizorie).

Prin urmare este de părere că perioadele de activitatea a lui Minciuna Nicolai în

subdiviziunile enunțate nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 martie 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 18 martie 2022, iar decizia motivată

ce se solicită a fi casată la data de 23 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică și avizul de recepție a scrisorii recomandate anexate la dosar

3

(f. d. 118, 122). Astfel, recursul depus la 28 martie 2022 și motivarea recursului

prezentată la data de 5 iulie 2022, sunt în termen.

Prin referința depusă la data de 1 august 2022, Minciuna Nicolai, reprezentat de

Kovali Vladimir a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

4

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

5