3ra-247/21 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-247/21 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-247/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O. Țurcan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun)
Î N C H E I E R E
10 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul
Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Gordilă Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,
împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută
hotărârea din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea
a fost admisă,
c o n s t a t ă:
La 2 august 2019, Gordilă Nicolae a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ și obligarea recalculării pensiei.
În motivarea acțiunii a invocat că potrivit Hotărârii Parlamentului Republicii
Moldova nr. 189 din 26 iulie 2018, a fost eliberat din funcția de judecător și
vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, în baza cererii
de demisie, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, începând cu data de
1 august 2018.
A menționat că la data de 7 noiembrie 2018, a depus la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Botanica actele necesare pentru a-i fi calculată pensia conform
prevederilor art. 32 alin. (1) al Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din
20 iulie 1995, adică 80 % din salariul de funcția de judecător și vicepreședinte al
Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, ceea ce constituia la acel moment
suma de 31 334 lei, respectiv mărimea pensiei urma a fi calculată lunar în mărime
de 25 065,20 lei.
Astfel, a indicat că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica
din 18 ianuarie 2019, a fost informat despre stabilirea pensiei în mărime de
22 778 lei, care echivala cu 80 % din salariul judecătorului Curții Supreme de
1
Justiție, adică din suma de 28 486 lei, fără a se ține cont de salariul de funcție a
vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, ceea ce constituie
suma de 31 334 lei.
A indicat că la data de 24 ianuarie 2019, a depus cerere către Casa Națională
de Asigurări Sociale pentru a soluționa chestiunea în cauză conform legislației la
acel moment. Iar la 26 februarie 2019 a primit un răspuns, fără o careva motivare,
cu privire la refuzul de a-i calcula pensia din mărimea salariului de funcție a
vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție.
A susținut că la 23 noiembrie 2018, a fost adoptată Legea cu privire la salarizare
în sectorul bugetar nr. 270, publicată în Monitorul Oficial nr. 441-447/715 din
30 noiembrie 2018 și pusă în aplicare la data de 1 decembrie 2018, din care rezultă
o majorare a salariilor judecătorilor, inclusiv care prevede și salariile
vicepreședinților Colegiilor Curții Supreme de Justiție, plus sporul lunar pentru
gradul profesional.
A explicat că în cazul de față, intervin prevederile art. 32 al Legii cu privire la
statutul judecătorului, pe care Casa Națională de Asigurări Sociale urma să le aplice
și să-i recalculeze pensia așa cum prevede noua lege, însă nu a fost să fie.
Din acest motiv, a relatat că la data de 7 iunie 2019, s-a adresat la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, unde a primit și a luat cunoștință cu
decizia din 23 aprilie 2019, din care rezultă că pensia i-a fost recalculată conform
Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018, reieșind din salariul judecătorului Curții
Supreme de Justiție, fără a ține cont de mărimea salariului vicepreședintelui
Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție.
Drept urmare, la 4 iulie 2019, a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat
anularea în parte a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din
23 aprilie 2019 și calcularea corectă a pensiei, începând cu 1 decembrie 2018.
Însă, la 18 iulie 2019 a primit refuz, fără careva motivare.
Este de părere că la data demisiei, dispune de dreptul la o pensie de 80% din
salariul vicepreședintelui Colegiului Curții Supreme de Justiție și acest fapt este
constatat și prin prisma practicii judecătorești.
În contextul dat, a obiectat că prin decizia din 23 aprilie 2019, i-a fost
încălcat dreptul la o asistență socială corectă și legală, prin care fapt, în baza
art. 189 Cod administrativ, dispune de dreptul de a revendica acest drept prin
anularea în parte sau integrală a actului administrativ.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 189, 224 alin. (1) lit. b)
Cod administrativ.
A solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din
23 aprilie 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze
pensia, începând cu 1 decembrie 2018, ținându-se cont de mărimea salariului
vicepreședintelui Colegiului Curții Supreme de Justiție în exercițiu, plus sporul lunar
pentru gradul superior de calificare.
Prin hotărârea din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea
de chemare în judecată a fost admisă. Au fost anulate deciziile privind respingerea
cererii de recalculare a pensiei, exprimate prin răspunsurile nr. G-212/19 din
26 februarie 2019 și nr. G-1558, G-1569/19 din 17 iulie 2019. A fost obligată Casa
Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil, privind
recalcularea și achitarea pensiei conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din
2
20 iulie 1995, în mărime de 80%, în dependență de mărime salariului
vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, inclusiv și sporul
lunar pentru gradul superior de calificare.
La 2 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva
hotărârii din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din
26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 32
din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 (în redacția
din 16 mai 2014), art. 128 alin. (1), 130 alin. (1) din Codul muncii, art. 3 alin. (1),
art. 4 alin. (1) și alin. (4) lit. b), 5 alin. (1) lit. e) din Legea privind salarizarea
judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la
1 decembrie 2018), care reglementează aspecte ce țin de asigurarea cu pensie a
judecătorilor, structura salariului, condițiile și sistemele de salarizare, componentele
salariului, salariul de funcție al judecătorului, sporul pentru exercitarea funcțiilor de
președinte și vicepreședinte al instanței judecătorești.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de
apel a conchis ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia
acțiunii, reținând că în conformitate cu normele în vigoare la data dobândirii de către
reclamant a dreptului la pensie, rezultă cert că salariul lunar al judecătorului în
exercițiu este compus din salariul de funcție și sporul pentru exercitarea funcției de
conducere.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că stabilind cuantumul pensiei fără a lua
în calcul sporul pentru exercitarea funcției de conducere, organul de asigurări sociale
a încălcat prevederile legale, deoarece sporul respectiv este parte componentă a
salariului lunar al judecătorului.
La 18 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
La 14 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus motivarea recursului.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.
A susținut că potrivit art. III al Legii nr. 60/2014 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative, judecătorii care beneficiază de plata a pensiei, dar
continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărime stabilită până
la dat a intrării în vigoare a prezentei legi.
În contextul dat, a precizat că se recalculează pensiile stabilite până la data de
16 mai 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014) judecătorilor
demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului
de vârstă.
A obiectat că pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a legii nr. 60/214
judecătorilor care activează în continuare în funcția de judecător nu se recalculează
în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din
1995.
A accentuat că pe 7 noiembrie 2018 în baza cererii depuse începând cu data de
11 august 2018 odată cu eliberarea din funcție de judecător și vicepreședinte al
3
Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, în baza cererii de demisie, cuantumul
pensiei a fost recalculat din salariul majorat de 28 486 lei și constituie 22 788,80 lei.
A mai susținut că pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de
mărimea salariului actual al funcției de judecător, exercitarea căreia a permis să fie
stabilită pensia și nu din ultima funcție deținută.
În opinia recurentului, nu există temei privind recalcularea pensiei luând în
considerație salariul pentru exercitarea funcției de vicepreședinte al Colegiului Penal
al Curții Supreme de Justiție.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu
emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie
Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată recurentului
la adresa de e-mail, în data de 11 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul
din poșta electronică (f. d. 89).
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a
conformat prevederilor legale și a depus recursul la 18 noiembrie 2020 și respectiv
motivarea recursului la 14 decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod
administrativ.
La 21 ianuarie 2021, în adresa intimatului Gordilă Nicolae, a fost expediată
copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f. d. 98).
Intimatul a recepționat recursul la 28 ianuarie 2021, fapt ce rezultă din avizul
de recepție a scrisorii recomandate (f. d. 99), însă nu și-a valorificat dreptul
procedural de depunere a referinței.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
4
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
5
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
6