3ra-247/21 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei

Dosarul nr. 3ra-247/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun) Î N C H E I E R E 10 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gordilă Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 2 august 2019, Gordilă Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 189 din 26 iulie 2018, a fost eliberat din funcția de judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, în baza cererii de demisie, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, începând cu data de 1 august 2018. A menționat că la data de 7 noiembrie 2018, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica actele necesare pentru a-i fi calculată pensia conform prevederilor art. 32 alin. (1) al Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, adică 80 % din salariul de funcția de judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, ceea ce constituia la acel moment suma de 31 334 lei, respectiv mărimea pensiei urma a fi calculată lunar în mărime de 25 065,20 lei.

Astfel, a indicat că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din 18 ianuarie 2019, a fost informat despre stabilirea pensiei în mărime de 22 778 lei, care echivala cu 80 % din salariul judecătorului Curții Supreme de 1 Justiție, adică din suma de 28 486 lei, fără a se ține cont de salariul de funcție a vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, ceea ce constituie suma de 31 334 lei. A indicat că la data de 24 ianuarie 2019, a depus cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale pentru a soluționa chestiunea în cauză conform legislației la acel moment. Iar la 26 februarie 2019 a primit un răspuns, fără o careva motivare, cu privire la refuzul de a-i calcula pensia din mărimea salariului de funcție a vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție.

A susținut că la 23 noiembrie 2018, a fost adoptată Legea cu privire la salarizare în sectorul bugetar nr. 270, publicată în Monitorul Oficial nr. 441-447/715 din 30 noiembrie 2018 și pusă în aplicare la data de 1 decembrie 2018, din care rezultă o majorare a salariilor judecătorilor, inclusiv care prevede și salariile vicepreședinților Colegiilor Curții Supreme de Justiție, plus sporul lunar pentru gradul profesional. A explicat că în cazul de față, intervin prevederile art. 32 al Legii cu privire la statutul judecătorului, pe care Casa Națională de Asigurări Sociale urma să le aplice și să-i recalculeze pensia așa cum prevede noua lege, însă nu a fost să fie.

Din acest motiv, a relatat că la data de 7 iunie 2019, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, unde a primit și a luat cunoștință cu decizia din 23 aprilie 2019, din care rezultă că pensia i-a fost recalculată conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018, reieșind din salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, fără a ține cont de mărimea salariului vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție. Drept urmare, la 4 iulie 2019, a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea în parte a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din 23 aprilie 2019 și calcularea corectă a pensiei, începând cu 1 decembrie 2018. Însă, la 18 iulie 2019 a primit refuz, fără careva motivare.

Este de părere că la data demisiei, dispune de dreptul la o pensie de 80% din salariul vicepreședintelui Colegiului Curții Supreme de Justiție și acest fapt este constatat și prin prisma practicii judecătorești. În contextul dat, a obiectat că prin decizia din 23 aprilie 2019, i-a fost încălcat dreptul la o asistență socială corectă și legală, prin care fapt, în baza art. 189 Cod administrativ, dispune de dreptul de a revendica acest drept prin anularea în parte sau integrală a actului administrativ. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 189, 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ. A solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din 23 aprilie 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia, începând cu 1 decembrie 2018, ținându-se cont de mărimea salariului vicepreședintelui Colegiului Curții Supreme de Justiție în exercițiu, plus sporul lunar pentru gradul superior de calificare.

Prin hotărârea din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată a fost admisă. Au fost anulate deciziile privind respingerea cererii de recalculare a pensiei, exprimate prin răspunsurile nr. G-212/19 din 26 februarie 2019 și nr. G-1558, G-1569/19 din 17 iulie 2019. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil, privind recalcularea și achitarea pensiei conform art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 2 20 iulie 1995, în mărime de 80%, în dependență de mărime salariului vicepreședintelui Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, inclusiv și sporul lunar pentru gradul superior de calificare. La 2 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 (în redacția din 16 mai 2014), art. 128 alin. (1), 130 alin. (1) din Codul muncii, art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) și alin. (4) lit. b), 5 alin. (1) lit. e) din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la 1 decembrie 2018), care reglementează aspecte ce țin de asigurarea cu pensie a judecătorilor, structura salariului, condițiile și sistemele de salarizare, componentele salariului, salariul de funcție al judecătorului, sporul pentru exercitarea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al instanței judecătorești.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a conchis ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, reținând că în conformitate cu normele în vigoare la data dobândirii de către reclamant a dreptului la pensie, rezultă cert că salariul lunar al judecătorului în exercițiu este compus din salariul de funcție și sporul pentru exercitarea funcției de conducere. Prin urmare, instanța de apel a conchis că stabilind cuantumul pensiei fără a lua în calcul sporul pentru exercitarea funcției de conducere, organul de asigurări sociale a încălcat prevederile legale, deoarece sporul respectiv este parte componentă a salariului lunar al judecătorului.

La 18 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 14 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare. A susținut că potrivit art. III al Legii nr. 60/2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorii care beneficiază de plata a pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărime stabilită până la dat a intrării în vigoare a prezentei legi. În contextul dat, a precizat că se recalculează pensiile stabilite până la data de 16 mai 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014) judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

A obiectat că pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a legii nr. 60/214 judecătorilor care activează în continuare în funcția de judecător nu se recalculează în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 1995. A accentuat că pe 7 noiembrie 2018 în baza cererii depuse începând cu data de 11 august 2018 odată cu eliberarea din funcție de judecător și vicepreședinte al 3 Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, în baza cererii de demisie, cuantumul pensiei a fost recalculat din salariul majorat de 28 486 lei și constituie 22 788,80 lei. A mai susținut că pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului actual al funcției de judecător, exercitarea căreia a permis să fie stabilită pensia și nu din ultima funcție deținută.

În opinia recurentului, nu există temei privind recalcularea pensiei luând în considerație salariul pentru exercitarea funcției de vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2020. Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată recurentului la adresa de e-mail, în data de 11 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 89). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 18 noiembrie 2020 și respectiv motivarea recursului la 14 decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

La 21 ianuarie 2021, în adresa intimatului Gordilă Nicolae, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f. d. 98). Intimatul a recepționat recursul la 28 ianuarie 2021, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f. d. 99), însă nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

4 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 5 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 6