3ra-905/22 — anularea actelor administrative

3ra-905/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-905/22

2-20130600-01-3ra-06092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Jacota Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea de a stabili și

recalcula pensia,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 octombrie 2020 Jacota Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea de a stabili și recalcula pensia.

În motivarea acțiunii a invocat că la 27 martie 2020, a demisionat din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul acumulării vechimii în muncă de 26 ani,

în cadrul organelor afacerilor interne.

A menționat că dânsul a depus actele necesare la CTAS Călărași pentru

stabilirea și calcularea pensiei, iar prin decizia CTAS Călărași nr. 10/2020/16511

din 23 iunie 2020, i-a fost stabilită pensia reieșind din vechimea în muncă de 26 ani.

Ulterior, însă, Casa Națională de Asigurări Sociale a dispus încetarea achitării

pensiei, fiind adoptată decizia CTAS Călărași 10/2020/32056 din 5 octombrie 2022

prin care a fost respinsă cererea lui Jacota Mihail în stabilirea pensiei.

Urmare a depunerii cererii prealabile în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale, la 9 octombrie 2020 a primit refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu nr. J-2162/20 în stabilirea și calcularea cuantumului pensiei.

A considerat că decizia CTAS Călărași nr. 10/2020/32056 din

5 octombrie 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. J-2162/20

1

din 9 octombrie 2020 sunt neîntemeiate, nefondate și pasibile de a fi declarate ilegale

și anulate.

A menționat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu recunoaște perioadele

de la 1 iulie 1998-1 iunie 1999; 13 iulie 2018-27 decembrie 2018 și

27 decembrie 2018-27 martie 2020, în care a activat consecutiv în cadrul Secției

Pază și Escortă Deținuți ai CP Călărași și Batalionului de Escortă al CGP Chișinău,

ca perioade cu avantaje în calcularea vechimii în muncă 1:2 potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Or, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar

este în corespundere cu prevederile art. 18 lit. c) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din

23 iunie 1993, potrivit cărora la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este

stabilit de Guvern, se ia în calcul: timpul de îndeplinire a serviciului în condiții

deosebite - în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de

legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

A indicat că potrivit art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, dreptul la

pensie pentru vechime în serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1 iulie 2011

au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior,

vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de

ani.

A remarcat că prin hotărârea Curții Constituționale nr. 19 din 19 iulie 2016, a

fost apreciat că pensiile pentru limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile

prestate, prin îndeplinirea unor obligațiuni social importante. Prin natura lor social-

juridică primară pensiile sunt sursa principală și permanentă de subzistență a

pensionarilor.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 162-168, 209, 211, 212, 224

alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

2

sistemului penitenciar, art. 13 lit. a), 14, 49 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din

23 iunie 1993.

A solicitat admiterea acțiiunii, anularea ca fiind ilegală a deciziei CTAS

Călărași nr. 10/2020/32056 din 5 octombrie 2020, anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. J-2162/20 din 9 octombrie 2020 și obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să stabilescă și sa calculeze pensia lui Jacota Mihail,

cu achitarea pensiei neachitate, începând cu 27 martie 2020 potrivit certificatului

eliberat de către DP Chișinău nr. 34/20-3119 din 26 martie 2020, în cuantum de

53 % din solda lunară.

Prin hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă acțiunea.

A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Călărași nr.

10/2020/32056 din 5 octombrie 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.1-2162/20 din 9 octombrie 2020.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să

calculeze pensia pentru vechime în muncă lui Jacota Mihail cu achitarea pensiei

neachitate, începând cu 27 martie 2020, în conformitate cu certificatul eliberat de

către Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-3119 din 26 martie 2020, în

cuantum de 53 % din solda lunară.

La 6 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, iar în urma notificării la 20 august 2021 a hotărârii

motivate, la data de 24 august 2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea

termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 1

alin. (1), 2 alin. (1) și (2), 13 lit. a), 14 lit. a) și b), 18 lit. c), 44, 48, 49 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în

redacția în vigoare la data depunerii cererii pentru stabilirea pensiei, art. 16 alin. (1)

și (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, pct. 7

lit. g), 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare.

În același timp, având în vedere dispozițiile art. 53 din Legea nr. 300 din

21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, a stabilit

instanța de apel că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este

necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care

persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 din Hotărârea

3

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

A stabilit instanța de apel că colaboratorii care efectuează serviciul de pază,

escortate și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar”.

Concluzia respectivă derivă și din Avizul consultativ al Plenului Curții

Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014, în care a fost statuat expres că,

penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici, sunt entități care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

A conchis instanța de apel că Direcția de Poliție a mun. Chișinău corect a

efectuat calcularea vechimii în muncă cu avantaje reclamantului Jacota Mihail,

stabilind prin certificatul nr. 34/20-3119 din 26 martie 2020, că vechimea cu avantaje

în serviciu a lui Jacota Mihail, constituie 26 ani 1 lună și 10 zile.

Prin urmare, a considerat că nu și-au regăsit confirmare argumentele invocate

de organul de asigurări sociale în cadrul procedurii administrative la emiterea

deciziei din 5 octombrie 2020, despre incorectitudinea calculelor efectuate de către

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, referitor la vechimea în muncă cu avantaje a lui

Jacota Mihail.

Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că prima instanță în mod

justificat a admis acțiunea depusă de Jacota Mihail, a anulat decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Călărași nr. 10/2020/32056 din 5 octombrie 2020 și decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.1-2162/20 din 9 octombrie 2020 și a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să calculeze pensia pentru

vechime în muncă lui Jacota Mihail cu achitarea pensiei neachitate, începând cu

27 martie 2020, în conformitate cu certificatul eliberat de către Direcția de Poliție a

mun. Chișinău nr. 34/20-3119 din 26 martie 2020, în cuantum de 53 % din solda

lunară.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic poziția apelantului precum că

acțiunea urma să fie declarată inadmisibilă din motivul nerespectării procedurii

prealabile.

Or, potrivit art. 163 lit. b) Cod administrativ, procedura de examinare a cererii

prealabile nu se efectuează dacă decizia cu privire la cererea prealabilă înrăutățește

situația unei persoane față de situația din decizia inițială.

La caz, fiind evident că prin actul administrativ individual contestat, a fost

înrăutățiță situația lui Jacota Mihail față de situația la data adoptării deciziei CTAS

Călărași nr. 10/2020/16511 din 22 iunie 2020 (aprobată la 23 iunie 2020). Respectiv,

4

acțiunea este exceptată de la necesitatea respectării procedurii prealabile, astfel că

prima instanța corect a purces la examinarea fondului cauzei.

La 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 31 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, iar la 12 septembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a analizat multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel

ca fiind stabilite.

A menționat că la examinarea cauzei în fond, Casa Națională de Asigurări

Sociale a indicat la faptul că decizia CTAS Călărași nr. 10/2020/32056 din

5 octombrie 2020 privind respingerea cererii lui Jacota Mihail în stabilirea pensiei,

nu a fost contestată în procedură prealabilă.

Or, cererea prealabilă depusă de Jacota Mihail către Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost înaintată în vederea anularii suspendării deciziei

nr. 10/2020/16511 emisă de CTAS Călărași.

Astfel, în cazul în care se stabilește că actul administrativ contestat în judecată

nu a fost trecut prin procedura prealabilă stabilită imperativ de art. 19, 162 - 169 Cod

administrativ, instanța de judecată avea obligația să aplice art. 207 alin. (2) lit. f)

Cod administrativ și să declare acțiunea inadmisibilă.

În opinia recurentei, instanța de apel în conținutul deciziei motivate nu a

examinat și nu s-a pronunțat asupra carențelor admise de primă instanță pe marginea

admisibilității acțiunii.

La 14 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Jacota Mihail copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale,

fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost

recepționat de către Jacota Mihail la data de 21 septembrie 2022, conform avizului

de recepție (f. d. 164).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție careva referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 31 mai 2022 (f. d. 139).

Este cert și faptul că la 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 152-153).

5

Decizia motivată din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 15 august 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică (f. d. 151 verso).

Se mai constată că la 12 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii (f. d. 156-159).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

6

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7