2ra-775/22 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea dimiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului și mamei

Dosarul nr. 2ra-775/22 2-21000455-01-2ra-01062022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Lastavețchi instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci D E C I Z I E 10 august 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursurile declarate de Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga și de Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Istrati împotriva lui Denis Butnarciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun.

Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a mamei, împotriva deciziei din 23 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a admis apelul declarat de Denis Butnarciuc, s-a casat în parte hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea în această partea a unei noi hotărâri, c o n s t a t ă: La data de 31 decembrie 2020 Cristina Istrati a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Denis Butnarciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun. Chișină cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a mamei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 13 august 2019 a înregistrat căsătoria cu pârâtul Denis Butnarciuc la OSC Reutovski, reg. Moscova, Federația Rusa. Din căsătorie, la xxxxx s-a născut fiica xxxxx. Reclamanta a indicat că pârâtul Denis Butnarciuc nu manifestă grijă și interes față de copilul minor și față de ea, nu le oferă ajutor material pentru întreținere în perioada concediului de maternitate și pentru îngrijirea copilului. Reclamanta a relatat că a fost nevoită să treacă cu traiul la părinții ei, aflându- se în prezent în concediu pentru îngrijirea copilului.

A solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Denis Butnarciuc la 13 august 2019, stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx cu mama Cristina Istrati, încasarea de la Denis Butnarciuc a pensiei de întreținere a soției care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia în mărime de 3000 lei lunar și a 1 pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 3000 lei lunar, precum și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost admisă parțial. S-a desfăcut căsătoria înregistrată între Denis Butnarciuc și Cristina Istrati. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Cristina Istrati. S-a încasat de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati pensia de întreținere a copilului minor xxxxx în cuantum de 3000 lei lunar, începând cu data de 31 decembrie 2020 și până la atingerea majoratului.

S-a încasat de la Butnarciuc Denis în beneficiul personal al Cristinei Istrati pensia de întreținere în cuantum de 2179,70 lei lunar, începând cu data de 31 decembrie 2020 și până la atingerea de către copilul minor xxxxx a vârstei de trei ani, precum și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 1500 lei și în beneficiul statului - taxa de stat în sumă de 1864,69 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Cristina Istrati în beneficiul statului taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în sumă de 200 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la 15 martie 2021, în termenul legal, Denis Butnarciuc a contestat-o cu apel, solicitând casarea în parte a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care a dispune încasarea de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1000 lei, cu respingerea pretenției de încasare a pensiei de întreținere a soției. Prin decizia din 23 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Denis Butnarciuc, s-a casat în parte hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și anume în partea încasării de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati a pensiei de întreținere a soției până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului și în această parte s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

S-a redus cuantumul taxei de stat dispus spre încasare de la 1865,69 lei până la 1080 lei. În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut. Având în susținere dispozițiile art. 58 alin. (1) din Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat cu privire la încasarea de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati a pensiei de întreținere a copilului minor în cuantum de 3000 lei lunar, începând cu data de 31 decembrie 2020 și până la atingerea majoratului copilului minor, la determinarea acestei sume fiind luate în considerare toate circumstanțele cauzei.

Reieșind din rigorile instituite de legislator, instanțele ierarhic inferioare au indicat că este incontestabil că atât Denis Butnarciuc cât și Cristina Istrati sunt obligați să contribuie egal la întreținerea copilului minor, iar când, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătibilă lunar.

În contextul dat, instanțele de judecată au conchis că suma de 3000 lei lunar pentru întreținerea unui copil minor este reală și rezonabilă, reieșind din actele prezentate la materialele cauzei, or, necesitățile copiilor prezumă, pe lângă minimul de existență, cheltuieli legate de procurarea hainelor, medicamentelor, cheltuieli necesare creșterii și evoluării echilibrate a copilului, astfel cuantumul 2 pensiei de întreținere în mărime de 3000 lei este unul just și care ar asigura toate necesitățile copilului minor. Având în vedere că ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor, instanța de apel a respins solicitarea apelantului privind diminuarea sumei pensiei de întreținere a copilului minor de la suma de 3000 lei lunar la suma de 1000 lei lunar, or, suma de 1000 lei pe lună este una insuficientă pentru asigurarea necesităților unui copil minor, această sumă constituind, de fapt, un sub minim de existență.

Totodată, instanța de apel a conchis că instanța de fond neîntemeiat a admis capătul de cerere din acțiunea depusă de Cristina Istrati privind încasarea pensiei de întreținere a mamei până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani, or, pretenția dată nu a fost probată nici într-un mod de către reclamantă. Aceasta nu a dovedit faptul că nu are un venit propriu suficient, iar instanța de fond, admițând cerința, nu a stabilit dacă soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o plăti, condiții stabilite de art. 82 din Codul familiei. Subsecvent, ținând cont de prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 și art. 98 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a constatat că suma taxei de stat care urmează a fi încasată din contul lui Denis Butnarciuc în beneficiul statului urmează a fi stabilită corespunzător pretențiilor admise din acțiune, constituind suma de 1080 lei.

La 12 mai 2022 Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care a dispune încasarea de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1000 lei. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată au examinat cauza unilateral, ignorând argumentele apelantului. Recurentul a menționat că venitul pe care-l are este de 4300 lunar și în situația în care instanța de judecată nu modifică cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, dânsul se va afla într-o situație dificilă și nu va putea să se întrețină el însuși.

La 13 iulie 2022 Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că ea nu activează în câmpul muncii, nu are alte surse pentru întreținere, iar pârâtul, conform informației despre venitul anual obținut în Federația Rusă, a dobândit un venit în primul trimestru al anului 2021 în mărime de 161728 ruble rusești. Instanța de apel a ignorat acest fapt, greșit considerând că venitul acestuia este mai mic, respingând neîntemeiat pretenția reclamantei. Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun. Chișinău, prin referințele din 11 iulie 2022 și 02 august 2022, și-a expus susținerea asupra hotărârii primei instanțe și a solicitat ca la pronunțarea deciziei să se țină cont în exclusivitate de interesele copilului.

Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 3 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 23 martie 2022. Prin urmare, recursul declarat la 12 mai 2022 de către Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga, este în termen. Conform scrisorii de expediere, atașată la materialele cauzei, decizia motivată a instanței de apel a fost notificată la adresa electronică a reprezentantului recurentei Cristinei Istrati, avocatului Ladei Grișina, la data de 24 mai 2022 (f.d.

126). Prin urmare, recursul declarat la 13 iulie 2022 de Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina, este în termen Prin încheierea din 03 august 2022 a Curții de Apel Chișinău recursurile declarate de Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga și de Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina, au fost declarate admisibile și au fost numite spre examinare pentru data de 10 august 2022. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. La caz, Colegiul a considerat inoportună invitarea participanților sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs și în referințe au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței efectuarea controlului judiciar al deciziei din 23 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, instanța de recurs a opinat că toate punctele de vedere, care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. Cu atât mai mult că, în esență, recurenții și tot ei, intimații, au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, §§ 72-75; Eriksson vs Suedia).

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune respingerea recursului declarat de Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga și admiterea recursului declarat de Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, pentru motivele care succed. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea. Instanța de recurs consideră oportun de a se expune asupra legalității deciziei instanței de apel doar în partea contestată de către recurenți și anume referitor la încasarea de la Denis Butnarciuc a pensiei de întreținere a soției Cristina Istrati, care îngrijește copilul minor comun și a pensiei de întreținere a copilului minor.

După cum rezultă din materialele cauzei Cristina Istrati a depus prezenta acțiune împotriva lui Denis Butnarciuc, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate 4 cu Denis Butnarciuc la 13 august 2019, stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx cu mama Cristina Istrati, încasarea de la Denis Butnarciuc a pensiei de întreținere a soției care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia în mărime de 3000 lei lunar și a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 3000 lei lunar, precum și a cheltuielilor de judecată. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea, dispunând desfacerea căsătoriei încheiate între Denis Butnarciuc și Cristina Istrati și stabilind domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Cristina Istrati.

Totodată, s- a încasat de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati pensia de întreținere a copilului minor xxxxx în cuantum de 3000 lei lunar, începând cu data de 31 decembrie 2020 și până la atingerea majoratului, precum și în beneficiul personal al Cristinei Istrati pensia de întreținere în cuantum de 2179,70 lei lunar, începând cu data de 31 decembrie 2020 și până la atingerea de către copilul minor xxxxxx a vârstei de trei ani, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 1500 lei și în beneficiul statului - taxa de stat în sumă de 1864,69 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Cristina Istrati în beneficiul statului taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în sumă de 200 lei.

Judecând apelul declarat de către Denis Butnarciuc, instanța de apel a casat în parte hotărârea primei instanțe și anume, în partea încasării de la Denis Butnarciuc în beneficiul Cristinei Istrati a pensiei de întreținere a soției până la împlinirea copilului a vârstei de 3 ani și în această parte s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. S-a redus cuantumul taxei de stat dispus spre încasare de la 1865,69 lei până la 1080 lei. În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut. Instanța de recurs consideră că instanța de apel a dat o interpretare greșită materialului probator prezentat de părți și administrat de instanțe, fapt ce a dus la emiterea unei decizii eronate în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea de la Denis Butnarciuc a pensiei de întreținere a soției care îngrijește copilul comun până la împlinirea vârstei de 3 ani.

Din materialele cauzei rezultă incontestabil că Cristina Istrati și Denis Butnarciuc sunt părinții copilului minor, fiicei xxxxx, născută la xxxxx, fapt ce se atestă prin certificatul de naștere seria NA-VI 3430752, eliberat la xxxxx de către Serviciul stare civilă Botanica, mun. Chișinău. Din avizul-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copilului xxxxx, eliberat la 10 februarie 2021 de către Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, se confirmă cu certitudine că copilul minor xxxxx locuiește cu mama Cristina Istrati, ambele aflându-se la întreținerea bunicii. Mama se află în concediu de îngrijire a copilului (f.d 31). Alte probe care ar infirma concluzia autorității tutelare nu au fost prezentate de către părți.

Conform art. 82 alin. (1) și alin. (2) lit.c) din Codul familiei, soții își datorează întreținerea materială reciprocă. În cazul refuzului de a acorda întreținere și dacă între soți nu există un contract privind plata pensiei de întreținere, dreptul de a porni o acțiune în instanța judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt soț îl are soțul care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia. Alineatul 3 din art. 82 din Codul familiei indică că pensia de întreținere se plătește persoanelor enumerate la alin.(2) numai în cazul cînd acestea nu au un venit propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o plăti. 5 Conform art. 84 din Codul familiei, cuantumul pensiei de întreținere încasate de la un soț (fost soț) în favoarea celuilalt soț se stabilește de către instanța judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar.

La stabilirea sumei pensiei de întreținere, se ține cont de situația materială și familială a soților (foștilor soți), de alte circumstanțe importante. Potrivit certificatului Biroiului Național de Statistică al RM nr. 08-1-21/188 din 10 decembrie 2020 valoarea minimului de existență pentru femei în vârstă aptă de muncă constituie 2179,7 lei. Din informația eliberată de CTAS Botanica mun. Chișinău nr. 2021/94/17932 din 08 iunie 2021 se confirmă că, Cristina Istrati beneficiază de următoarele prestații sociale: indemnizația unică la nașterea copilului în mărime de 8299 lei și indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului în mărime de 340 lei (anul 2020) și 740 lei (anul 2021) (f.d. 85). La materialele dosarului nu au fost administrate alte probe care să confirme că Cristina Istrati ar avea alte surse financiare pentru întreținerea sa și a copilului.

Potrivit certificatului privind veniturile și impozitele pentru primul trimestru al anului 2021 eliberat în Federația Rusă, Denis Butnarciuc muncește în Federația Rusă și în perioada primului trimestru al anului 2021 a dobândit un venit în mărime de 161728 ruble rusești (38 361,92 lei) (f.d.66). În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră că instanța de apel eronat a respins pretenția cu privire la încasarea de la Denis Butnarciuc a pensiei de întreținere a soției care îngrijește copilul comun până la împlinirea vârstei de 3 ani, invocând că instanța de fond la dispunerea încasării pensiei de întreținere a soției, nu a ținut cont de starea materială a pârâtului, or, instanța de apel greșit a citit informația din certificatului privind veniturile și impozitele pentru primul trimestru al anului 2021, eliberat în Federația Rusă, menționând că are un venit lunar în mărime de 20 479 ruble.

De fapt, suma de 20 479 ruble este suma impozitului pe venit realizat în primul trimestru al anului 2021 și nu suma venitului propriu-zis realizat de către Denis Butnarciuc. Astfel, este cert că pârâtul Denis Butnarciuc are o stare materială mai bună, având posibilitate reală de a plăti pensia de întreținere a soției până la atingerea copilului a vârstei de 3 ani. Mai mult, pârâtul Denis Butnarciuc în virtutea legii datorează întreținere soției în perioada în care aceasta îngrijește de copilul comun. Instanța de recurs consideră ca fiind lipsită de suport probator și argumentele instanței de apel, precum că reclamanta urma să prezinte probe privind insuficiența mijloacelor pentru propria întreținere.

Materialele cauzei atestă că Cristina Istrati nu este antrenată în câmpul muncii și îngrijește copilul minor comun xxxxx. În situația în care soția îngrijește copilul comun până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului potențialul ei se micșorează, sau chiar duce la imposibilitatea totală de a munci, ceea ce atrage după sine lipsa mijloacelor necesare întreținerii. După nașterea copilului apare necesitatea cheltuielilor suplimentare cum ar fi hrană, îmbrăcăminte specială, odihnă proceduri speciale, etc. Aceste cheltuieli trebuie suportate de către ambii soți. În cazul când soțul refuză acordarea întreținerii, legislația familială reglementează condiții de impunere la plata acesteia.

În consecință, având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră întemeiată hotărârea primei instanțe în partea dispunerii încasării de la Denis Butnarciuc în beneficiul personal al soției Cristina Istrati a pensiei pentru 6 întreținerea soției în sumă bănească fixă de 2179,70 lei lunar, începând cu 31 decembrie 2020 și până la atingerea copilului a vârste de 3 ani. Totodată, Colegiul va respinge argumentele recurentului Denis Butnarciuc și va considera justă hotărârea primei instanțe privind admiterea pretenției de încasare de la Denis Butnarciuc a pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx în cuantumul de 3 000 de lei.

Instanța de recurs remarcă că recurentul Denis Butnarciuc a contestat prin recursul declarat cuantumul pensiei dispuse spre încasare și nu legalitatea încasării acesteia, invocând că venitul pe care-l are este de 4300 lunar și în situația în care instanța de judecată nu modifică cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor, dânsul se va afla într-o situație dificilă și nu va putea să se întrețină el însuși Conform art. 75 din Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante.

În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alții – cu celălalt, pensia de întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat se stabilește într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76. Conform art. 76 alin. (1) din Codul familiei, în cazurile cînd părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75.

Instanța de recurs, la caz, va pune accent pe prevederile art. 76 alin. (2) Codul familiei, care stipulează că cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului. Având în susținere prevederile normelor enunțate, instanța de recurs consideră că este întemeiată soluția instanței de fond cu privire la admiterea integrală a cerinței Cristinei Istrati cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărimea solicitată de 3000 lei. Actele cauzei atestă că Denis Butnarciuc este angajat în câmpul muncii pe teritoriul Federației Ruse.

Aceste împrejurări atestă că are un venit mai mare decât invocă și prin urmare, trebuie să-i asigure și copilului minor un trai decent. În acest sens, instanța de recurs menționează că suma pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1000 de lei, care este de acord să o achite apelantul, este una insuficientă pentru asigurarea necesitățior unui copil minor, această sumă constituind un subminim de existență. Suma de 3000 de lei dispusă spre încasare de instanța de fond stabilită pentru copilul minor, în condițiile în care mama copilului nu dispune de venituri proprii, fiind ocupată cu îngrijirea copilului, este 7 rezonabilă și ar asigura minimumul necesar de existență pentru un copil, nefiind stabilite careva motive pentru micșorarea acesteia.

Instanța de recurs remarcă că conform informației Biroului Național de Statistică, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, valoarea minimului de existență în anul 2020 pentru un copil în vârstă de 1-7 ani a fost de 1893,40 lei, pentru anul 2021 - 2021,8 lei. Astfel, valoarea minimului de existență este permanent în ascendență. În speță, fiind stabilit locul de trai al copilului minor cu mama, este evident că aceasta contribuie la educația și întreținerea copilului, atât în plan material, cât și psihologic. Este de menționat că pârâtul, tatăl copilului Denis Butnarciuc, în orice circumstanță este obligat să asigure întreținerea copilului necesară pentru o dezvoltare normală a acestuia.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța ține cont în primul rând de dreptul copilului de a beneficia de o întreținere corespunzătoare, precum și de interesele acestuia. În acest sens, conform art. 18 alin. (1) din Legea nr.338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în primul rând de interesele acestuia. Articolul 18 alin. (1) din Convenția internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, statuează că statele părți vor depune eforturi comune pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților săi, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Colegiul constată că este corectă concluzia primei instanțe privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 3000 de lei, ținând cont de toate cheltuielile financiare necesare pentru întreținerea unui copil minor, iar încasarea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică va leza substanțial interesele copilului minor, or în orice situație interesele copilului prevalează.

Față de cele ce preced, instanța de recurs nu constată temei de admitere a recursului declarat de Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga, totodată consideră că recursul declarat de Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina, este întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și f), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Denis Butnarciuc, reprezentat de avocatul Lilian Maliga. Se admite recursul declarat de Cristina Istrati, reprezentată de avocatul Lada Grișina.

8 Se casează decizia din 23 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Istrati împotriva lui Denis Butnarciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a mamei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh 9