2ra-1458/21 — cu privire la desfacerea căsătoriei determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor, si actiunea reconventională cu privire la respectarea graficului de întrevedere cu copilul minor

Dosarul nr.2ra-1458/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Băbălău) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 13 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Dorin Barbacari, reprezentat de avocatul Igor Coban, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Barbacari împotriva lui Dorin Barbacari, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Centru, mun.Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, și acțiunea reconvențională depusă de Dorin Barbacari împotriva Marinei Barbacari cu privire la respectarea graficului de întrevedere cu copilul minor, împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată parțial hotărîrea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii reconvenționale depusă de Dorin Barbacari, c o n s t a t ă: La 06 februarie 2019, Marina Barbacari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dorin Barbacari, intervenient accesoriu DPDC sect.

Centru, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 10 septembrie 2011 de către OSC Chișinău a fost înregistrată căsătoria cu Dorin Barbacari și trecută în registrul de stare civilă cu nr. XXX. Din căsătoria nominalizată, la 07 iulie 2012 s-a născut copilul minor XXXXXXXXX. A notat reclamanta că, în ultimul an de căsătorie în viața lor s-a creat o atmosferă insuportabilă, neînțelegeri, deseori degenerând în agresiune verbală, iar incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrării asupra modului și principiilor de convențuire. Astfel, a considerat inoportună menținerea familiei, deoarece au eșuat toate căile de împăcare, fapt, pentru care a solicitat instanței de judecată desfacerea căsătoriei.

Totodată a indicat reclamanta că, pîrîtul nu manifestă nici un interes față de copil, plecând din familie, consideră că, copilul trebuie să locuiască cu reclamanta. La fel a relevat reclamanta că, cu pîrîtul nu a fost încheiat un contract privind plata pensiei de întreținere a copilului și reieșind din considerentul că pîrîtul are venituri fluctuabile, pentru că lucrează legal, solicită a stabili cuantumul pensiei de întreținere în mărime de ¼ din veniturile lunare pentru copil. A solicitat reclamanta desfacerea căsătoriei între Marina Barbacari și Dorin Barbacari înregistrată la 10 septembrie 2011, determinarea domiciliului copilului minor XXXXXXX, cu reclamanta, precum și încasarea de la Dorin Barbacari în beneficiul Marinei Barbacari pensie pentru întreținerea copilului minor XXXXXX, în mărime de ¼ cotă parte din veniturile lunare.

Ulterior, la data de 17 ianuarie 2020, Dorin Barbacari a depus acțiune reconvențională, prin care a solicitat obligarea Marinei Barbacari de a nu crea impedimente lui Dorin Barbacari de a comunica cu copilul XXXXXX, respectînd graficul stabilit de DPDC Centru nr.XXXX din XX octombrie XXXX. În motivarea acțiunii reconvenționale reclamantul a indicat că, la data de XX octombrie XXXX, a fost aprobată decizia nr. XXX a Comisiei pentru protecția copilului, cu privire la stabilirea graficului de întrevederi a copilului XXXXXX, născut la data de XXXX cu tata, Dorin Barbacari. Potrivit deciziei menționate Dorin Barbacari avea dreptul să aibă întrevederi cu fiul său XXXXXX: - pe parcursul săptămânii, în zilele de marți și joi de la orele 16:00 pînă orele 18:00; - în zilele de odihnă întrevederile tatălui cu copilul vor avea loc în I-a și a III-a săptămână din lună, în zilele de sâmbătă, de la ora 11:00 pînă la ora 17:00.

În a II-a și a IV- a săptămînă din lună, în zilele de duminică, de la ora 11:00 pînă la ora 17:00; - vacanțele și/sau sărbătorile copilul le va petrece împreună cu tatăl și mama pe o perioadă de timp proporțional egală. Iar, potrivit pct. 5 al Deciziei menționate se atenționează mama să faciliteze întrevederile tatălui cu copilul și să nu pună impedimente în acest sens. A susținut reclamantul că, Marina Barbacari nu ține cont de faptul că, copilul are nevoie de comunicare cu tatăl și nici nu ține cont de decizia nr. XX din XX octombrie XXXX a Comisiei pentru protecția copilului. Astfel, de mai multe ori, ba chiar permanent și sistematic, graficul stabilit prin Decizia nr. XX din XX octombrie XXXX a Comisiei pentru protecția Copilului a fost încălcat de către Marina Barbacari, care de mai multe ori a pus piedici pentru ca copilul să se întâlnească cu propriul tată.

A susținut reclamantul că, i-a fost încălcat dreptul de întrevedere cu propriul fiu, la data de 27 octombrie 2019, Dorin Barbacari a depus Cerere la organul de poliție (copia fiind anexată) prin care a sesizat despre faptele ilegale a Marinei Barbacari și a solicitat luarea măsurilor de rigoare prevăzute de legislație. A menționat că, la 02 decembrie 2019, în adresa lui Dorin Barbacari a parvenit Scrisoarea Direcției pentru protecția drepturilor copilului al sectorului Centru nr. B- XXX din XX decembrie XXXX, prin care i-a recomandat să intenteze în instanța de judecată o acțiune civilă privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul, pentru ca instanța să-l oblige pe celălalt părinte să respecte graficul de întrevederi.

2 A menționat că, prin acțiunile sale Marina Barbacari, a încălcat graficul de întrevederi dintre tatăl Dorin Barbacari cu fiul său XXXXXX aprobat prin Decizia nr. XX din XX octombrie XXXX a Comisiei pentru protecția Copilului. Astfel, Marina Barbacari a făcut cunoștință cu graficul de întrevederi dintre tatăl Dorin Barbacari cu fiul XXXXX, aprobat prin Decizia nr. XX din XX octombrie XXXX a Comisiei pentru protecția Copilului, și cunoștea că în fiecare marți, între orele 16:00 și 18:00 au loc întrevederile între Dorin Barbacari și fiul său XXXXXX. Însă, Marina Barbacari intenționat l-a lăsat fără supraveghere pe Vladimir, inclusiv cu scopul de a-1 priva pe Dorin Barbacari de a comunica cu copilul.

Acest scop se evidențiază și prin faptul că, Marina Barbacari refuza să deschidă ușa pentru ca Dorin Barbacari să se asigure că copilul este în regulă, și să petreacă ce a mai rămas din timpul stabilit pentru întrevederi, potrivit graficului de întrevederi. A menționat că, dat fiind faptul că, acțiunile ilegale ale Marinei Barbacari se încadrează în componența de contravenție, prevăzuta la art. 63 alin. (2) și art. 64 alin. (2) al Codului Contravențional, Dorin Barbacari a sesizat organul de poliție despre aceasta. A indicat că, în adresa lui Dorin Barbacari a parvenit Scrisoarea nr. XXXX din XX decembrie XXXX a Inspectoratului de Poliție Centru, prin care i-a fost comunicat că, în rezultatul examinării materialelor acumulate, în privința cet.

Marina Barbacari a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 63 alin. (2) și 64 alin. (2) al Codului contravențional, care în temeiul art. 395 al aceluiași cod, a fost remis în adresa instanței de judecată. A menționat că, din cele relatate rezultă cu certitudine că, Marina Barbacari de mai multe ori, intenționat, a încălcat graficul de întrevederi aprobat prin Decizia nr. 41/8 din 16 octombrie 2019 a Comisiei pentru protecția Copilului. A mai susținut că, Marina Barbacari, a instituit o constrângere psihică asupra minorului Vladimir Barbacari prin influențarea lui împotriva tatălui, iar din cauza acestor copilul în prezenta ei, în unele momente are un comportament ostil fată de tată.

Astfel, menționează că, Marina Barbacari îl folosește pe propriul fiu ca armă de răzbunare împotriva lui Dorin Barbacari, deoarece dînsa îl ponegrește și îl înjosește pe Dorin Barbacari, astfel intenționat creează o imagine negativă a tatălui, construindu-i în mintea fragedă a copilului, un prototip negativ al tatălui său, ceea ce nu corespunde realității. A susținut că, Marina Barbacari nu ține cont de psihicul copilului minor, care are nevoie atât de grijă și comunicare din partea mamei cât și a tatălui, nu-i permite copilului să comunice cu propriul tată, astfel dânsa încalcă nu doar legislația în vigoare, și Decizia nr. XXX din XX octombrie XXXX a Comisiei pentru protecția copilului dar și normele morale unanim recunoscute de societate, care prevăd că copilul trebuie să comunice atât cu mama cât și cu tatăl.

A menționat că, prin faptele sale Marina Barbacari a încălcat pct. 5 din Decizia nr. XX din XX octombrie XXXX a Consiliului pentru protecția copilului care expres stipulează că „Se atenționează mama să faciliteze întrevederile tatălui cu copilul și să nu pună impedimente în acest sens". Prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de Marina Barbacari, și acțiunea reconvențională depusă de Dorin 3 Barbacari, au fost admise. Căsătoria încheiată între Marina Barbacari și Dorin Barbacari înregistrată la XX septembrie XXXX, la OSC mun. Chișinău, sub nr.XX, a fost desfăcută. A fost determinat domiciliul copilului minor XXXXXX, a.n. XXXX, cu mama Marina Barbacari.

A fost încasat de la Dorin Barbacari în beneficiul Marinei Barbacari, pensie pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX, a.n. XXXX, în mărime de ¼ cotă parte din veniturile lui Dorin Barbacari lunare, începînd cu data adresării în judecată – 06 februarie 2019, pînă la atingerea majoratului copilului minor. A fost dispusă executarea imediată a hotărîrii în partea dispunerii încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXXXX, a.n. XX XXXX, în mărime de ¼ cotă parte din veniturile lui Dorin Barbacari lunare, începînd cu data adresării în judecată – 06 februarie 2019, pînă la atingerea majoratului copilului minor. A fost admisă acțiunea reconvențională depusă de Dorin Barbacari împotriva Marinei Barbacari cu privire la respectarea graficului de întrevedere cu copilul minor.

A fost obligată Marina Barbacari de a nu crea impedimente lui Dorin Barbacari de a comunica cu copilul Vladimir Barbacari respectînd graficul stabilit de DPDC sect. Centru, mun.Chișinău nr.XXX din XX octombrie XXX. A fost încasat de la Dorin Barbacari în beneficiul Marinei Barbacari, cheltuieli judiciare privind plata taxei de stat în mărime de 140 de lei. A fost încasat de la Dorin Barbacari în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei. A fost încasat de la Marina Barbacari în beneficiul lui Dorin Barbacari cheltuieli judiciare privind plata taxei de stat în mărime de 100 de lei. În rest, capătul acțiunilor privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică– a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 18 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Marina Barbacari, reprezentată de avocatul Anatolie Pitel a declarat apel împotriva hotărîrii din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea în care a fost admisă acțiunea reconvențională și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Marina Barbacari, reprezentată de avocatul Anatolie Pitel, a fost casată hotărîrea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii reconvenționale depusă de Dorin Barbacari împotriva Marinei Barbacari cu privire la respectarea graficului de întrevedere cu copilul minor și în partea respingerii pretenției Marinei Barbacari privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică și în această parte a fost adoptată o hotărîre nouă prin care: acțiunea reconvențională depusă de Dorin Barbacari împotriva Marinei Barbacari cu privire la respectarea graficului de întrevedere cu copilul minor, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cerința Marinei Barbacari împotriva lui Dorin Barbacari cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică a fost admisă parțial. A fost încasat de la Dorin Barbacari în beneficiul Marinei Barbacari, cheltuielile de asistență juridică suportate în prezentul proces în mărime de 4000 de lei. În rest, hotărîrea a rămas fără modificări. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 58 alin. (1), 62, 64 din Codul familiei, precum și prevederile art. 8 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, și a conchis că, prima instanță nejustificat a admis acțiunea reconvențională, prin care a obligat-o pe Marina 4 Barbacari de a nu crea impedimente lui Dorin Barbacari de a comunica cu copilul XXXXXXX, respectînd graficul stabilit de DPDC sect.

Centru, mun. Chișinău nr.XX din XX octombrie XXXX. Or, potrivit art. art. 64 alin. (1) din Codul Familiei, este stipulat că, ,,părintele care locuiește împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contractul dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat.” Mai mult, problema invocată ține de competența Direcției pentru protecția drepturilor copilului, în circumstanțele în care se invocă că, tatăl este limitat în întrevederile cu copilul său, adică acestuia, îi sunt create impedimente întru executarea deciziei nr. 41/8 a Comisiei pentru protecția copilului cu privire la stabilirea graficului de întrevederi a copilului Vladimir Barbacari, cu tata.

De altfel, instanța s-ar putea expune asupra pretenției respective doar după soluționarea problemei de către Direcția pentru protecția copilului, însă aceștia nu au prezentat careva probe precum că au înaintat direcției o astfel de cerere, or, competența îi revine direcției, iar în rezultat de soluția direcției acesta poate fi contestată în instanța de judecată. În acest sens, instanța de apel a respins acțiunea reconvențională depusă de Dorin Barbacari împotriva Marinei Barbacari cu privire la respectarea graficului de întrevedere cu copilul minor. Subsecvent, decade și obligațiunea reclamantei/pârâte Marina Barbacari de a achita taxa de stat în mărime de 100 de lei, încasată de prima instanță ca temei al admiterii acțiunii reconvenționale.

La fel, instanța de apel aplicând prevederile art. 90, 94 alin.(1), 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, a conchis că, din înscrisurile probatorii anexate la materialele cauzei, se confirmă că, în cadrul examinării prezentei cauze civile, reclamanta-apelanta Marina Barbacari a suportat cheltuieli de asistență juridică în suma de 8000 de lei, însă instanța de apel a considerat-o ca fiind exagerată, or, litigiul nu este unul de natură complexă, astfel, instanța de a apel a considerat necesar de a compensa reclamantei parțial cheltuielile de asistență juridică și anume suma de 4000 de lei. La 06 august 2021, Dorin Barbacari, reprezentat de avocatul Igor Coban a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că, soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea acțiunii reconvenționale, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, mai mult ca atît instanța de apel a examinat superficial cauza și nu și-a motivat soluția sa. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 20 aprilie 2021 și a expediat copia deciziei participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la 09 iunie 2021 (f.d.175), însă date care ar atesta confirmarea deciziei recurate de către recurent la materialele dosarului lipsesc. 5 Prin urmare, cererea de recurs declarată la 06 august 2021 se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin notificarea din 02 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Până la data examinări admisibilități recursului, intimata Marina Barbacari nu a depus referință prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 din Codul de procedură civilă și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că, reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. 6 În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Dorin Barbacari, reprezentat de avocatul Igor Coban. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Dorin Barbacari, reprezentat de avocatul Igor Coban se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 7