2ra-1326/21 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copilului minor si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1326/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, V. Cotorobai, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda

Artemenco, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Artemenco

împotriva lui Denis Artemenco cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Nadejda Artemenco, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan și menținută hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 30 ianuarie 2020, Nadejda Artemenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Denis Artemenco cu privire la încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a aflat în relații de căsătorie cu pârâtul,

care a fost desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de divorț seria/nr. D-IV

0643081 din 23 octombrie 2018 eliberat de Serviciul Stare Civilă Botanica

mun. Chișinău.

A menționat că după desfacerea căsătoriei, copilul minor comun XXXXX,

născut la XXXXX, a rămas la educația și întreținerea ei, iar pârâtul nici până la

desfacerea căsătoriei și implicit după desfacerea acesteia, nu a contribuit la

susținerea financiară a copilului minor, sarcina revenindu-i în exclusivitate dânsei.

La fel, a comunicat că pârâtul nu are venituri stabile/regulate, astfel, pensia de

întreținere a copilului minor urmează a fi încasată în sumă bănească fixă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 51, 58, 60, 74-76 Codul

familie, art. 5-7, 26, 27, 33, 55, 56, 59, 75, 80, 81, 82-84, 85, 117, 118, 137, 138,

166, 167, 240 CPC.

1

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei

pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de

3 000 de lei, lunar, până la atingerea majoratului de către copil.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasare de la Denis Artemenco în beneficiul Nadejdei Artemenco

pensia pentru întreținerea copilului XXXXX în mărime de 1 300 de lei, lunar,

începând cu 30 ianuarie 2020 până la atingerea majoratului de către copil și suma de

3 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică a avocatului.

A fost încasată de la Denis Artemenco în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 468 de lei.

Prin decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Nadejda Artemenco, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și menținută

hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat că este necesar de a încasa de la Denis Artemenco în beneficiul

Nadejdei Artemenco pensia pentru întreținerea copilului XXXXX, în mărime de

1 300 de lei, lunar, începând cu 30 ianuarie 2020 până la atingerea majoratului de

către copil.

Referitor la argumentele apelantei cu privire la faptul că prima instanță

incorect a dispus încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 1 300 de lei lunar

pentru copil, considerând necesar de a fi stabilită în cuantum de 3 000 de lei lunar,

instanța de apel le-a considerat nefondate.

Totodată, instanța de apel a menționat că stabilirea unei indemnizații de

întreținere a copilului minor mai mare decât cea stabilită de prima instanță, ar pune

intimatul într-o situație materială mai defavorabilă față de apelantă. Or, în virtutea

calității de părinte, ambii în egală măsură urmează să contribuie la educația și

întreținerea copiilor minori.

La 21 iulie 2021, Nadejda Artemenco, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan

a declarat recurs împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe în partea ce ține de cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasată de la Denis Artemenco în

beneficiul ei pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească

fixă în mărime de 3 000 de lei, lunar, până la atingerea majoratului de către copil.

În susținerea recursului a invocat că, reieșind din materialele dosarului

judiciar, se constată și faptul că intimatul nu are venituri stabile/regulate, astfel,

dânsa a solicitat încasarea pensiei de întreținere anume în sumă bănească fixă de

3 000 de lei, necesară pentru asigurarea reală și efectivă a întreținerii feciorului

minor.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel, examinând cauza dedusă judecății,

ignorând circumstanțele litigiului și interesele copilului minor, au pronunțat soluțiile

judecătorești bazându-se exclusiv pe datele Biroului Național de Statistică pentru

anul 2020 (minim de existență pentru un copil în vârstă de 1-6 ani = 1 893,4 de lei),

2

ignorându-se faptul că datele statistice nu întotdeauna corespund realităților

obiective, în condițiile majorării prețurilor atât la alimente, medicamente și

îmbrăcăminte/încălțăminte, mai mult, aceste date statistice, nu rețin efectiv nici

cheltuieli aferente procesului educațional.

Prima instanță nu a explicat și nici concluzia de a încasa anume suma de 1 300

de lei, deși unicul argument al hotărârii judecătorești (datele statistice), atestă faptul

că pentru anul 2020, minim de existență pentru un copil în vârstă de 1-6 ani este în

mărime de 1 893,4 de lei.

Instanța de apel, deși a fost sesizată despre lipsa motivației în partea

determinării cuantumului pensiei de întreținere a minorului, nu a reținut motivat și

explicit pentru părțile litigante, încasarea anume a sumei de 1 300 de lei.

A considerat că sunt neîntemeiate concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare în ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere, învederând că acel

pretins minim de existență nu este raportat realităților existente, implicit și suma de

1 300 de lei, dispusă pentru a fi încasată lunar până la atingerea majoratului

copilului, este una vădit insuficientă, nefiind posibilă acoperirea nici pretinsului

minim de existență - soluțiile judecătorești pronunțate în prezenta cauză, fiind direct

și inadmisibil prejudiciabile drepturilor și intereselor copilului minor.

La 2 august 2021, în adresa lui Denis Artemenco a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Nadejda Artemenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 96), însă corespondența menționată a fost returnată de către oficiul

poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 98).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 8 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 87), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 iulie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nadejda Artemenco,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

3

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nadejda Artemenco,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

4

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Nadejda Artemenco, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nadejda Artemenco,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5