2ra-212/22 — incasarea prejudiciului material si moral

2ra-212/22 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-212/2022

2-17006408-01-2ra-17022022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (D. Cherdivara)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

D E C I Z I E

03 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Grigore Ceban,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anke Möbis

împotriva lui Grigore Ceban, intervenient accesoriu Compania de Asigurări „Alliance

Insurance Group” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 05 ianuarie 2015, Anke Möbis, reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore Ceban privind repararea

prejudiciului material în sumă de 955 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 100

000 lei, cît și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 22 920 lei.

În motivarea acțiunii, partea reclamantă a menționat că începând cu data de 08

ianuarie 2012 împreună cu un grup de prieteni s-a aflat în concediu de odihnă în

stațiunea de schi Sölden, Austria.

La 11 ianuarie 2012, împreună cu grupa sa de prieteni (8 persoane) s-au deplasat

din hotel spre pârtia de schi. În acea zi, până la ora 10.30 a efectuat mai multe urcușuri

și coborâri pe pistă. Aproximativ la ora 11.45 au făcut pauză pentru a lua prânzul

împreună cu prietenii. Băuturi alcoolice nu a consumat în acea zi. Ulterior, aproximativ

la ora 12.00, s-a despărțit de grup, continuând să schieze în tempo lent pe pista nr. 4,

aproximativ la ora 12.15, a fost lovită din spate de către Grigore Ceban. În rezultatul

accidentului reclamanta a suferit o serie de vătămări corporale grave. A doua zi pîrîtul

Grigore Ceban a fost audiat de către reprezentanții poliției locale unde a declarat că nu-

1

și amintește circumstanțele accidentului și că deține polița de asigurare a

companiei,,Victoriasig” SA.

Reclamanta susține că începând cu 11 ianuarie 2012 și până la 14 ianuarie 2012

s-a aflat în staționarul spitalului Sf. Vinzenz, fiind diagnosticată cu o serie de fracturi

și contuzie. Ulterior, a fost transferată în Departamentul de traumatologie și recuperare

chirurgicală a spitalului Klinikum din Frankfurt pe Oder unde s-a aflat de pe 14 ianuarie

2012 până pe 19 ianuarie 2012. Tot în spitalul Klinikum din Frankfurt pe Oder s-a aflat

în perioadele 21 februarie 2012 - 02 martie 2012 și de pe 21 mai 2012 până pe 25 mai

2012.

În scopul recuperării prejudiciilor cauzate reclamantei Anke Möbis, avocatul

reclamantei Daniel Markisch s-a adresat către pârât cu scrisoare prin care i-a adus la

cunoștință faptul că reprezintă interesele reclamantei, solicitând numele complet al

asiguratorului despre care a comunicat la interogatoriul poliției din 12 ianuarie 2012,

adresa poștală a asiguratorului și numărul poliței de asigurare complet. Însă, nu a primit

nici un răspuns la solicitare.

Astfel, la 28 aprilie 2013, profesorul și doctorul habilitat Wolfgang Senst a

întocmit opinia sa de expert, vis-a-vis de accidentul de schi produs la 11 ianuarie 2012.

Conform concluziei acestuia între accidentul de schi și rezultatele traumatismelor

suferite de reclamantă există o legătură cauzală directă și din cauza vătămărilor grave

suferite de reclamantă și ținând cont de natura acestora pârâtul a accidentat-o pe

reclamantă din spate având viteză mare.

Prin încheierea din 06 ianuarie 2015 Judecătoria Cimișlia, sediul Central, în

temeiul art. 170 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă a restituit cererea de

chemare în judecată depusă de Anke Möbis împotriva lui Ceban Grigore cu privire la

repararea prejudiciului material și moral (f.d.3, vol. I).

Prin decizia din 16 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul

declarat de avocatul Vitalie Iordachi în interesele Anke Möbis, a fost casată încheierea

din 06 ianuarie 2015 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu remiterea cauzei în

aceiași instanță de judecată la etapa de primire a cererii de chemare în judecată pentru

verificarea corespunderii cu celelalte exigențe procesuale (f.d. 28-30, vol. I).

Prin încheierea din 05 mai 2015 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, în temeiul

art. 459 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a fost refuzată în primirea cererii de

chemare în judecată (f.d. 37, vol. I)

Prin decizia din 29 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul

declarat de avocatul Vitalie Iordachi în interesele Anke Möbis și a fost casată încheierea

05 mai 2015 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu restituirea cauzei pentru

examinare în fond în aceeași instanță (f.d. 95-97, vol. I).

În cadrul ședinței de judecată reprezentantul reclamantei avocatul Vitalie Iordachi

a solicitat încasarea din contul lui Grigore Ceban în beneficiul Anke Möbis a venitului

ratat în mărime de 208 717 euro, echivalentul în lei moldovenești la data pronunțării

hotărârii judecătorești, prejudiciul moral în cuantum de 100 000 lei, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 1 200 euro și serviciile de traducere în sumă de 4 025 lei.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anke Möbis

2

împotriva lui Grigore Ceban, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral (f.d.

96, 102-104, vol. II).

Prin decizia din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost admisă cererea

de apel depusă de avocatul Vitalie Iordachi în interesele Anke Möbis, casată integral

hotărârea din 20 ianuarie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată (f.d. 194, 195-201,

vol. II).

Prin încheierea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Compania de Asigurări „Alliance

Insurance Group” Societate pe Acțiuni (f.d. 212-213, vol. II).

Rejudecând cauza în fond, Judecătoria Cimișlia, sediul Central, prin hotărârea din

23 iunie 2020 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anke

Möbis împotriva lui Grigore Ceban, intervenient accesoriu Compania de Asigurări

„Alliance Insurance Group” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral (f.d. 121-128-134, vol. III).

Pentru a hotărî astfel prima instanță a concluzionat că reclamanta nu a prezentat

probe pertinente și admisibile care să dovedească faptul că pârâtul se face vinovat de

comiterea incidentului.

Instanța de fond a constatat că deși partea reclamantă invocă faptul că vinovat de

comiterea incidentului în rezultatul căruia Anke Mobis a suferit un șir de traumatisme

în legătură cu care fapt și s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată, instanței

de judecată nu i-au fost prezentate probe în sensul prevederilor art. 1398 din Codul civil

(în redacția în vigoare la 08 ianuarie 2012).

Corespunzător, instanța de fond nu a reținut ca probă și/sau înscris opinia

profesorului habilitat, medicului Wolfgnagn Senst din 28 aprilie 2013 (f.d. 169, vol. I),

care ar confirma culpa pârâtului de comiterea accidentului soldat cu cauzarea

vătămărilor corporale.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 02 iulie 2020, avocatul Vitalie

Iordachi a declarat apel nemotivat în interesele Anke Möbis, iar la 12 noiembrie 2020,

a prezentat cererea de apel motivată, solicitând casarea integrală a hotărârii din 23 iunie

2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere

integrală a acțiunii (f.d. 124, 147-149, vol. III).

Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul

declarat de avocatul Vitalie Iordachi în interesele Anke Möbis, casată integral hotărârea

din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi

prin care a fost admisă parțial acțiunea.

S-a încasat din contul lui Grigore Ceban în beneficiul Anke Möbis prejudiciul

material în sumă de 955 000 lei, prejudiciul moral în sumă de 70 000 lei, cheltuielile de

asistența juridică în sumă de 1000 euro convertiți în lei moldovenești conform cursului

Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării, cheltuielile suplimentare pentru

serviciile de traducere în sumă de 4025 lei și taxa de stat achitată în instanța de apel în

sumă de 18 825 lei.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 33, 40-49, vol. IV).

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond incorect

a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, nu a verificat și apreciat obiectiv probele

prezente la materialele cauzei, stabilind eronat circumstanțele de fapt și aplicând

incorect legislația pertinentă care guvernează raportul litigios.

Instanța de apel a constatat că conform raportului final al Inspectoratului de Poliție

Sölden, dosarul cu nr.B6/400/2012 din 28 ianuarie 2012, s-a stabilit că la data de 11

ianuarie 2012, ora 12.15, pe pârtia nr. 4, roșie, în regiunea 6450 Sölden, Austria, a fost

înregistrată coliziunea între doi schiori, Möbis Anke, cetățean a Republicii Federale

Germania și Ceban Grigore, cetățean al Republicii Moldova. Respectiv, în urma

impactului fizic dintre Anke Möbis și Ceban Grigore ambii au avut leziuni fizice, doar

că apelanta a suferit traume mult mai considerabile decât intimatul.

Instanța de apel a stabilit că suportarea traumatismelor de către Anke Möbis sunt

confirmate prin probele anexate la materialele cauzei, înregistrarea traumatismelor care

sunt traduceri autorizate a înscrisurilor din limba germană anexate la materialele cauzei

și planșele fotografice prin care se confirmă faptul că Anke Möbis în urma accidentului

i s-a stabilit diagnoze: comoție cerebrală; contuzia umărului drept; hemotorax pe partea

dreaptă; fractură cominutivă radiusului proximal al femurului drept; diagnoză

suplimentară: maladia Scheuermann; tendinoza pintenului calcaneean drept.

Instanța de apel a stabilit vinovăția lui Grigore Ceban în comiterea accidentului de

pe pârtia de schi la data de 11 ianuarie 2012, iar alegațiile avocatului Loboda Vladimir

în interesele lui Grigore Ceban, precum că ultimul a fost lovit de Anke Möbis și nu

invers, au fost respinse și apreciate ca modalitate de apărare a clientului său.

Astfel, instanța de apel a reținut ca pertinente concluziile medicului specialist

Wolfgang Senst, care a indicat că între caracterul violent al impactului avut loc în

accidentul de schi, pe de o parte, și consecințele manifestate sub forma traumatismelor

cauzate doamnei Anke Möbis, pe de altă parte, există o legătură directă. Mai exact,

Wolfgang Senst a precizat că, în funcție de intensitatea și tipul forțelor ce acționează

asupra corpului uman, leziunile provocate se diferențiază prin localizare, tipul, forma

și gravitatea traumatismelor, precum și ordinea leziunilor cutanate. Totodată, în

concluziile anexate la materialele cauzei se specifică că în urma examinării

caracteristicilor leziunilor cauzate doamnei Anke Möbis, specialistul Wolfgang Senst a

constatat că acestea au rezultat dintr-o lovitură puternică în spate (f.d. 169, vol. I).

Corespunzător instanța de apel a respins ca nefondată critica intimatului precum

că nu poate fi reținută opinia medicului Wolfgang Sents care a relatat despre corelația

dintre violența accidentului și consecințele leziunilor și a concluzionat că instanța de

fond eronat a respins ca proba opinia medicului Wolfgang Sents or, înscrisul dat deși

nu confirmă în mod direct culpa intimatului Ceban Grigore, conține expunerea

medicului specialist referitor la mecanismul, care ar fi produs vătămarea corporală a

reclamantei Anke Möbis.

Totodată, din conținutul înscrisurilor prezentate de către partea apelantă se atestă

că în urma anchetei efectuată de către poliția din Austria, dosar nr. B6/400/2012 din

data de 28 ianuarie 2012 (f.d.141-154, vol. I), reiese că la 10 februarie 2012, procuratura

orașului Innsbruck, Austria, a notificat persoana acuzată Anke Möbis cu privire la

4

încheierea anchetei penale intentate în privința sa, deoarece nu există temei pentru

continuarea urmăririi penale.

Instanța de apel a constatat ca fiind dovedită vinovăția intimatului Grigore Ceban

în comiterea traumelor fizice apelantei Anke Möbis or, faptul dat se confirmă prin

probele anexate la materialele cauzei și care au fost analizate supra: Raportul final al

Inspectoratului de poliție din regiunea Sölden, Austria, concluziile medicale cu

traducerile acestora din limba germană, cât și probele fotografice anexate, care luate în

cumul formează opinia instanței asupra vinovăției intimatului. Instanța a notat că,

constatarea vinovăției în cadrul unui proces civil nu impune prezența unor acte a

organelor de drept or, concluziile despre vinovăție rezultă din actele care au fost

prezentate instanței.

Totodată, potrivit regulilor de conduită pe pârtie emise de Federația Internațională

de Schi (f.d. 31, vol. II), Cebanu Grigore, din declarațiile personale, fiind un schior cu

experiență redusă urma să schieze cu maximă prudență astfel încât să nu pună în pericol

pe alții, sau să nu rănească pe ceilalți. Intimatul urma să schieze cu viteză optimă și să

păstreze spațiu suficient pentru manevre. Mai mult, fiind un schior cu experiență medie

nu trebuia să se deplaseze pe pârtia de culoare roșie, care este o pârtie pentru persoane

cu experiență mult mai mare decât a dânsului. Din declarațiile intimatului, instanța de

apel a constatat că acesta a declarat că cunoaște regulile de conduită pe pârtie, dar

contrar celor declarate, s-a constatat că Grigore Ceban în cazul dat nu a purtat casca de

protecție care era obligatorie în special pentru coborârea pe pîrtia de culoare roșie.

În privința dovedirii vinovăției, instanța de apel a notat că, dat fiind caracterul

subiectiv, intern, al acestui element, dovada directă este practic imposibilă, victimei

putându-i-se cere să dovedească numai elementele exterioare de comportament,

respectiv fapta autorului, caracterul ilicit obiectiv al acestei fapte, legătura de

cauzalitate dintre această faptă și prejudiciu, eventualele circumstanțe de loc și de timp.

Instanța de apel a constatat comiterea prejudiciului material apelantei Anke Möbis

de către intimatul Grigore Ceban or, potrivit înscrisurilor analizate, începând cu data de

11 ianuarie 2012 și până pe 14 ianuarie 2012 apelanta Anke Möbis, în urma accidentului

de schi suferit, s-a aflat în staționarul spitalului Sf. Vinzenz fiind diagnosticată cu o

serie de fracturi și contuzii: comoție cerebrală, contuzia umărului drept, hemotorax pe

partea dreaptă, fractura cominutivă a radiusului proximal al femurului drept; și

diagnoză suplimentară: maladia Scheuermann, tendinoza pintenului calcaneean drept.

(vol. 1, f.d. 151).

Ulterior, Anke Möbis a fost transferată în Departamentul de traumatologie și

recuperare chirurgicală a spitalului Klinikum din Frankfurt pe Oder unde s-a aflat în

perioadele: 14 ianuarie 2012 - 19 ianuarie 2012, 21 februarie 2012 - 02 februarie 2012,

21 mai 2012 - 25 mai 2012 (f.d. 160-161, 174-175, vol. 1).

Instanța de apel a mai constatat că pe parcursul perioadelor menționate supra,

apelanta Anke Möbis a suportat mai multe intervenții chirurgicale și a avut prin

consecință cheltuieli financiare.

Prin urmare, instanța de apel a dispus încasarea din contul lui Grigore Ceban în

beneficiul Anke Möbis a prejudiciului material în sumă de 955 000 lei, conform cererii

de chemare în judecată or, deși avocatul Iordachi Vitalie în interesele Anke Möbis în

5

pledoarii a solicitat încasarea venitului ratat în valoare de 208 717 euro, nu a înaintat

cerere de majorare a cuantumului pretențiilor în sensul art. 60 din Codul de procedură

civilă.

Instanța de apel a admis parțial pretenția privind încasarea prejudiciului moral,

considerând că suma de 70 000 lei este una rezonabilă, proporțională în raport cu

criteriile stabilite la caz și corespunde circumstanțelor cauzei, în rest, pretenția privind

încasarea prejudiciului moral a fost respinsă.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Comerzan Corina, Cebanu

Igor și Ceban Veronica.

Instanța de apel a dispus în conformitate cu art. art. 94 alin. (1), 96 din Codul de

procedură civilă, încasarea sumei achitate pentru serviciile de traducere în mărime de

4025 lei, confirmată prin factura fiscală seria WH nr. 4321374 din 24 martie 2016 (f.d.

1, vol. II), cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 euro, confirmate prin

ordinul de plată cu nr. 1 din 13 ianuarie 2021 (f.d. 212-213, vol. III).

Referitor la pretenția privind încasarea de la intimatul Ceban Grigore a taxei de

stat pentru examinarea cauzei în instanța de apel, instanța de apel a admis-o și a încasat

în temeiul art. 94 din Codul de procedură civilă, taxa de stat în sumă de 18 825 lei,

confirmată prin ordinul de încasare a numerarului din 02 iunie 2017 (f.d. 157, vol. II).

La 27 ianuarie 2022, Grigore Ceban a depus recurs împotriva deciziei din 10

noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea integrală a deciziei

contestate, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d. 57-82, vol. IV).

În motivarea recursului, recurentul și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței

de apel menționând că instanța de apel a comis încălcări esențiale și aplicarea eronată

a normelor de drept material și procedural, ce constituie temei de a declara recurs în

ordinea art. 432 alin. (2) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și de drept din referința

prezentă atât la rejudecarea cauzei în fond, cât și la judecarea cauzei în ordine de apel,

considerând că instanța de apel eronat a constatat vinovăția.

La 17 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de Grigore Ceban, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 86, vol. IV).

Prin referința depusă la 21 martie 2022, Anke Möbis, reprezentată de avocatul

Vitalie Iordachi, a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Grigore Ceban

(f.d. 91-92, vol. IV).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs constată că

decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 noiembrie 2021, iar Curtea de Apel

Comrat la 13 ianuarie 2022, prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, a

expediat în adresa părților copia deciziei pentru cunoștință (f.d. 50, vol. IV).

Potrivit copiei avizului de recepție se atestă că Ceban Grigore a recepționat decizia

contestată la 14 ianuarie 2022 (f.d.51, vol. IV).

6

Prin urmare, instanța de recurs conchide că recursul depus la 27 ianuarie 2022 de

Grigore Ceban, se consideră depus în termenul prevăzut de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Prin încheierea din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

admisibil recursul declarat de Grigore Ceban, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021

a Curții de Apel Comrat și transmis Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și urmează a fi respins din

următoarele considerente.

În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Materialele dosarului atestă că prin cererea de chemare în judecată înaintată Anke

Möbis, reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi, a solicitat încasarea din contul lui

Grigore Ceban cu titlu de prejudiciu material în sumă de 955 000 lei, prejudiciul moral

în sumă de 100 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 22 920 lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Cimișlia, sediul Central,

prin hotărârea din 23 iunie 2020, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de Anke Möbis împotriva lui Grigore Ceban, intervenient accesoriu

Compania de Asigurări „Alliance Insurance Group” Societate pe Acțiuni cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral (f.d. 121-128-134, vol. III).

Judecând apelul declarat de către de avocatul Vitalie Iordachi în interesele Anke

Möbis Curtea de Apel Comrat prin decizia din 10 noiembrie 2021 a admis apelul, a

7

casat integral hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu

emiterea unei hotărâri noi prin care a fost admisă parțial acțiunea.

S-a încasat din contul lui Grigore Ceban în beneficiul Anke Möbis prejudiciul

material în sumă de 955 000 lei, prejudiciul moral în sumă de 70 000 lei, cheltuielile de

asistența juridică în sumă de 1000 euro convertiți în lei moldovenești conform cursului

Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării, cheltuielile suplimentare pentru

serviciile de traducere în sumă de 4025 lei și taxa de stat în sumă de 18 825 lei achitată

în instanța de apel.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 33, 40-49, vol. IV).

Prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, Colegiul apreciază ca fiind

corectă soluția instanței de apel, prin ce se impune respingerea recursului declarat cu

menținerea deciziei din 10 noiembrie 2021 Curții de Apel Comrat din motivele ce

succed.

Inițial, Colegiul consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al părții recurentului, dar va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania

(Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

În dezvoltarea soluției sale, pentru debut, instanța de recurs consideră necesar a

evidenția că instanța ierarhic inferioară corect s-a pronunțat în favoarea încasării

prejudiciului material în sumă de 955 000 lei, a prejudiciului moral în sumă de 70 000

lei, cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1000 euro convertiți în lei moldovenești

conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării, cheltuielilor

suplimentare pentru serviciile de traducere în sumă de 4025 lei și taxa de stat în sumă

de 18 825 lei achitată în instanța de apel.

Instanța de recurs menționează că va raporta circumstanțele prezentate mai sus la

normele de drept relevante litigiului pe care le va aplica în redacția în vigoare până la

01 martie 2019. Or, conform art. 7 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu are caracter

retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații

juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse

ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Conform art. 14 alin. (1), (2) din Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei

poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau

deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin

încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În conformitate cu normele legale citate, persoana lezată într-un drept al ei sau

într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului

8

patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Repararea prejudiciului presupune repunerea

persoanei lezate în situația în care s-ar fi aflat dacă prejudiciul nu se producea.

În sensul art. 1398 alin. (1) din Codul civil, pentru apariția răspunderii delictuale

este necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale.

Temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil. Componența delictului

civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale.

Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul,

fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăție. Acestea sunt

condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei

condiții, conform regulii generale, exclude răspunderea delictuală. Nu poate exista

răspundere delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu. Prejudiciul constituie

consecințele negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei

ilicite, apărute ca urmare a lezării drepturilor subiective.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și

prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care

se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința

directă a faptei ilicite. Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit

regulii generale, vinovăția autorului faptei ilicite.

Astfel, în cazul înaintării unei acțiuni cu privire la repararea prejudiciului material

cauzat, reclamantul Anke Möbis, are obligația de a prezenta instanței de judecată în

acord cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe care să confirme

cauzarea prejudiciului material, precum și probe care ar confirma întinderea

prejudiciului revendicat

În cardul procesului judiciar s-a constatat că conform raportului final al

Inspectoratului de Poliție Sölden, dosarul cu nr.B6/400/2012 din 28 ianuarie 2012, la

11 ianuarie 2012, ora 12.15, pe pârtia nr. 4, roșie, în regiunea 6450 Sölden, Austria, a

fost înregistrată coliziunea între doi schiori, Anke Möbis, cetățean a Republicii Federale

Germania și Ceban Grigore, cetățean al Republicii Moldova.

În urma accidentului produs, s-a stabilit că ambele persoane implicate au suferit

leziuni grave și au fost aduse cu elicopterul serviciului medical de urgență Alpin2 la

spitalul Zams. Ambele persoane nefiind capabile de a munci mai mult de 14 zile.

Din materialele cauzei rezultă că în urma accidentului de schi, începând cu data

de 11 ianuarie 2012 și până pe 14 ianuarie 2012 Anke Möbis, s-a aflat în staționarul

spitalului Sf. Vinzenz fiind diagnosticată cu o serie de fracturi și contuzii: comoție

cerebrală, contuzia umărului drept, hemotorax pe partea dreaptă, fractura cominutivă a

radiusului proximal al femurului drept; diagnoză suplimentară: maladia Scheuermann,

tendinoza pintenului calcaneean drept (f.d. 151, vol. I).

Ulterior, Anke Möbis a fost transferată în Departamentul de traumatologie și

recuperare chirurgicală a spitalului Klinikum din Frankfurt pe Oder unde s-a aflat de pe

14 ianuarie 2012 - 19 ianuarie 2012. Tot în spitalul Klinikum din Frankfurt pe Oder

reclamanta s-a aflat în perioada 21 februarie 2012 - 02 februarie 2012 și 21 mai 2012 -

25 mai 2012 (f.d. 160-161, 174-175, vol. I).

9

Potrivit concluziilor medicului specialist Wolfgang Senst, care a indicat că între

caracterul violent al impactului avut loc în accidentul de schi, pe de o parte, și

consecințele manifestate sub forma traumatismelor cauzate doamnei Anke Möbis, pe

de altă parte, există o legătură directă. Mai exact, Wolfgang Senst a precizat că, în

funcție de intensitatea și tipul forțelor ce acționează asupra corpului uman, leziunile

provocate se diferențiază prin localizarea, tipul, forma și gravitatea traumatismelor,

precum și ordinea leziunilor cutanate. Totodată, în concluziile anexate la materialele

cauzei se specifică că,în urma examinării caracteristicilor leziunilor cauzate doamnei

Anke Möbis, specialistul Wolfgang Senst a constatat că acestea au rezultat dintr-o

lovitură puternică în spate (f.d. 169, vol. I).

Tot din actele cauzei rezultă că în urma anchetei efectuată de către poliția din

Austria, dosar nr. B6/400/2012 din 28 ianuarie 2012 (f.d. 141-154, vol. I), reiese că la

10 februarie 2012, procuratura orașului Innsbruck, Austria, a notificat persoana acuzată

Anke Möbis cu privire la încheierea anchetei penale intentate în privința sa, deoarece

nu există temei pentru continuarea urmăririi penale (f.d.170, vol. I).

La caz, se reține ca fiind întemeiat raționamentul instanței de apel referitor la

probarea vinovăției intimatului Grigore Ceban în comiterea traumelor fizice intimatei

Anke Möbis în rezultatul impactului avut loc în accidentul de schi, concluzie formată

în urma aprecierii Raportului final al Inspectoratului de poliție din regiunea Sölden,

Austria, concluziile medicale cu traducerile acestora din limba germană, cât și probele

fotografice anexate.

Mai mult, în privința înscrisului la care face referire partea reclamantă care ar

confirma vinovăția pârâtului, anume opinia profesorului habilitat, medic Wolfgnagn

Senst din 28 aprilie 2013, Colegiul relevă că, acest mijloc de probă a fost apreciat de

instanța de apel în conformitate cu rigorile art. 130 din Codul de procedură civilă,

coroborându-l cu celelalte probe din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, în

special datele și informațiile medicale prezentate de reclamantă (f.d. 180 – 202, vol. I).

Ca urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, potrivit regulilor de conduită pe pârtie emise de

Federația Internațională de Schi (f.d. 31, vol. II), Cebanu Grigore, din declarațiile

personale, fiind un schior cu experiență redusă urma să schieze cu maximă prudență

astfel încât să nu pună în pericol pe alții, sau să nu rănească pe ceilalți.

De altfel, recurentul fiind un schior cu experiență medie nu trebuia să se deplaseze

pe pârtia de culoare roșie, care este o pârtie pentru persoane cu experiență mult mai

mare decât a dânsului. Cu atât mai mult că dânsul a confirmat că cunoaște regulile de

conduită pe pârtie, dar contrar celor declarate, s-a constatat că Grigore Ceban în cazul

dat nu a purtat casca de protecție care era obligatorie în special pentru coborârea pe

pârtia de culoare roșie.

Distinct de aceste constatări, Colegiul lărgit atestă că la materialele cauzei a fost

anexat un înscris intitulat beneficiul nerealizat de Anke Möbis în raport cu venitul

mediu până la accident, potrivit căruia venitul ratat al intimatei din anul 2012 până în

anul 2015 constituie suma de 208 717 euro, sumă solicitată a fi încasată în cadrul

dezbaterilor judiciare, însă contrar prevederilor art. 60 din Codul de procedură civilă,

10

avocatul Iordachi Vitalie în interesele Anke Möbis nu a înaintat cerere de majorare a

sumei pretențiilor.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel întemeiat a

adoptat hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant, conform art. 240 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, încasând din contul lui Grigore Ceban în beneficiul

Anke Möbis cu titlu de prejudiciu material suma de 955 000 lei.

Colegiul reține relevante prevederile art. 1418 alin. (1) din Codul civil, că în caz

de vătămare a integrității corporale sau de altă vătămare a sănătății, autorul prejudiciului

are obligația să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza

pierderii sau reducerii capacității de muncă, precum și cheltuielile suportate în legătură

cu vătămarea sănătății – de tratament, de alimentație suplimentară, de protezare, de

îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare profesională etc.

Iar potrivit art. 1420 alin. (1), (2) din Codul civil, plata despăgubirilor pentru

prejudiciul cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a

sănătății ori prin deces se efectuează în rate lunare. Compensarea cheltuielilor ce vor fi

suportate din cauza vătămării integrității corporale sau altei vătămări a sănătății poate

fi stabilită cu anticipație, în baza avizului organului medical abilitat, inclusiv pentru

achitarea prealabilă a serviciilor și bunurilor necesare, ca foaie la sanatoriu, bilete de

călătorie, mijloace speciale de transport etc.

Pe această cale, instanța de recurs opinează că soluția instanței de apel în privința

admiterii pretenției privind prejudiciu material în mărime de 955 000 lei este întemeiată,

fiind probată legătura de cauzalitate dintre leziunile cauzate de către Grigore Ceban și

ulterioarele intervenții chirurgicale ale Anke Möbis, argumentată și întemeiată pe probe

pertinente și admisibile, care dovedesc fără dubii poziția și solicitările intimatei Anke

Möbis în privința lui Grigore Ceban.

Din perspectivă evocată, instanța de recurs respinge ca nefondate și declarative

argumentele recurentului precum că instanța de apel în mod arbitrar a încasat din contul

lui Grigore Ceban în beneficiul Anke Möbis suma de 955 000 lei, cu titlu de prejudiciu

material, fără a argumenta soluția dată în acest sens, în condițiile în care s-a stabilit la

judecarea cauzei că acest capăt de cerere a fost clarificat complet în baza probelor

prezentate.

În ceea ce privește repararea prejudiciului moral, instanța de recurs învederează

că soluția adoptată de instanța de apel a fost guvernată de prevederile art. 1422 din

Codul civil.

Colegiul lărgit notează că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie

privită ca o cuantificare economică a unor drepturi și valori nepatrimoniale (cum ar fi

demnitatea, onoarea, ori suferința psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o

evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă

puterii de apreciere a instanțelor de judecată. Deși stabilirea cuantumului sumelor

echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța

trebuie să aibă în vedere o serie de criterii stabilite orientativ de legislator în art. 1423

din Codul civil, cum ar fi: caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

11

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le

apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

În opinia Colegiului, suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să

devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, însă nici nu poate avea un caracter pur

simbolic, dar trebuie să reprezinte atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa,

în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.

Pornind de la raționamentele redate, instanța de recurs consideră că instanța de

apel corect a admis parțial pretenția privind repararea prejudiciului moral, stabilind

mărimea compensației în cuantum de 70 000 lei, ținând cont de faptul că la caz s-a

constatat că intimatei Anke Möbis i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice majore,

iar viața obișnuită pe care o avea înainte de accident i-a fost afectată grav și ireversibil

pentru o perioadă îndelungată.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel temeinic și legal a admis cerința cu

privire la încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece Anke Möbis a probat că aceste

cheltuieli în cuantum de 1000 euro care au fost achitate și confirmate prin ordinul de

plată cu nr. 1 din 13 ianuarie 2021 (f.d. 212-213, vol. III), respectiv se atestă că

cheltuielile de asistență juridică sunt reale, necesare și rezonabile. Or, în conformitate

cu art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă instanța judecătorească obligă partea

care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei

de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Subsecvent, instanța de apel întemeiat a dispus în conformitate cu art. 94 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, încasarea din contul lui Grigore Ceban a sumei achitate

pentru serviciile de traducere în mărime de 4025 lei, confirmată prin factura fiscală

seria WH nr. 4321374 din 24 martie 2016 (f.d.1, vol. II), cât și a taxei de stat pentru

examinarea cauzei în instanța de apel în sumă de 18 825 lei, confirmată prin ordinul de

încasare a numerarului din 02 iunie 2017 (f.d. 157, vol. II).

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că instanța

de apel la examinarea cauzei nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei și că a aplicat eronat normele de drept

material și procedural, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal și

probatoriu.

Analizând legalitatea deciziei instanței de apel contestate, prin prisma criticilor

invocate de către recurent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel corect a concluzionat în

privința admiterii parțiale a acțiunii depuse de Anke Möbis.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia

din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat.

12

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Grigore Ceban.

Se menține decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anke Möbis împotriva lui Grigore

Ceban, intervenient accesoriu Compania de Asigurări „Alliance Insurance Group”

Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

13