3ra-125/22 — anularea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

3ra-125/22 — anularea actului administrativ si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-125/22

(2-21035178-01-3ra-10022022)

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, E. Dvurecenschii, V. Movilă)

DECIZIE

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Serghei Gubenco,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Gubenco împotriva Curții de Apel Comrat cu privire la anularea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 01 februarie 2021, reclamantul a depus la Judecătoria Comrat cerere de

chemare în judecată împotriva Curții de Apel Comrat cu privire la anularea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat, că se află în relații de muncă cu pârâtul angajator.

În calitate de salariat, reclamantul are dreptul la trei concedii pentru anii 2017, 2018

și 2019, nefolosite din motivul suspendării ilegale din funcția de judecător al Curții

de Apel Comrat, iar angajatorul are obligația corelativă a respectării normelor

imperative de drept. Eventualele dificultăți ale angajatorului privind raporturile de

drept cu salariatul nu pot limita drepturile garantate ale salariatului. Acțiunile

pârâtului nu corespund prevederilor art.115 din Codul muncii, aduc atingere

drepturilor reclamantului și sunt contrare legii. Altă garanție legală ce ține de

protecția drepturilor salariatului la acordarea concediilor nefolosite, încălcată de

către pârât, este stipulată în art.116 Codul muncii, potrivit cărora angajatorul anunță

în formă scrisă salariatul, despre data începerii concediului cu cel puțin 2 săptămâni

înainte.

1

Însă, pârâtul a ignorat aceste prevederi legale, luând atitudine formală cu privire

la norma invocată, deoarece ordinul nr.4/с din 06 ianuarie 2021 a fost adus la

cunoștința salariatului doar la 11 ianuarie 2021.

Potrivit ordinului nr.84/с din 28 octombrie 2020, în baza cererii scrise,

reclamantului i-a fost acordat concediul anual nefolosit plătit pentru perioada 28

octombrie 2020 – 14 decembrie 2020 inclusiv. Ordinul a fost adus la cunoștința

reclamantului în termen legal și cu referire la acesta nu există obiecții.

Conform extrasului din ordinul nr. 93/с din 26 noiembrie 2020, concediul anual

acordat a fost prelungit, începând cu 15 decembrie 2020 până la 7 ianuarie 2021

inclusiv. Ordinul a fost adus la cunoștința reclamantului în termen legal și cu

referire la acesta, la fel, nu există obiecții.

Prin comunicarea nr. 2219 din 24 decembrie 2020, pârâtul a solicitat propunerea

unui program al acordării în anul 2021 a concediilor anuale plătite nefolosite, în

cazul refuzului, cu avertizarea aprobării programului concediilor de odihnă anuale

de către conducerea Curții de Apel Comrat.

A invocat că în comunicare nu a fost fixat careva termen pentru prezentarea

propunerilor, și, luând în considerație încetarea la 7 ianuarie 2021 a concediului,

zilele de sărbătoare nelucrătoare 7-8 ianuarie 2021 și zilele de odihnă 9-10 ianuarie

2021, reclamantul a considerat rațională coordonarea propunerilor sale cu privire la

concediile anuale nefolosite cu pârâtul la 11 ianuarie 2021, când urma să se prezinte

la serviciu.

La 11 ianuarie 2021, prezentându-se la serviciu, reclamantul a înaintat pârâtului

propunerile sale privind acordarea concediilor nefolosite în următorul fel: un

concediu în primăvara anului 2021 și două concedii în toamna anului 2021, fie

invers, însă pârâtul a calificat propunerile ca fiind tardive, comunicându-i că nu va

anula ordinul emis, prezentându-i ordinului nr.4/с din 6 ianuarie 2021 privind

acordarea a trei concedii anuale consecutive, alipite la concediul anual deja acordat

prin ordinul nr.84/с din 28 octombrie 2020 și prelungit prin ordinul nr.93/с din 26

noiembrie 2020.

Prin cererea din 11 ianuarie 2021, și-a expus dezacordul cu ordinul nr. 4/с din 6

ianuarie 2021, menționând că toate trei concedii anuale cu durata totală de la 9

ianuarie 2021 până la 5 iunie 2021 (cinci luni), au fost acordate fără consimțământul

și acordul reclamantului.

Prin răspunsul nr.78 din 12 ianuarie 2021, i s-a comunicat despre respingerea

cererii prealabile din 11 ianuarie 2021. Iar, prin răspunsul nr.183 din 25 ianuarie

2021, pârâtul a comunicat despre respingerea cererii suplimentare cu privire la

compensarea prejudiciului moral

Conform art.43 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, având dreptul la

muncă, la care reclamantul nu a renunțat, dar a insistat la respectarea acestuia, prin

ordinul nr.4/с din 6 ianuarie 2021, a fost ilegal privat de acest drept fundamental,

deoarece trei concedii anuale nefolosite pentru perioada începând cu 9 ianuarie 2021

și până la 5 iunie 2021 (cinci luni) au fost acordate de pârât fără consimțământul și

acordul reclamantului, cu ignorarea solicitării de a se odihni și munci, fără a lua în

considerație programul propus de reclamant, în contradicție cu interdicția de a

acorda asemenea concedii doar două în decursul unui an.

2

Prin urmare, faptul acordării imediat după folosirea concediului anual din

perioada 28 octombrie 2020–7 ianuarie 2021 a trei concedii anuale de odihnă pentru

perioada 9 ianuarie 2021–5 iunie 2021 (cinci luni) fără înștiințarea și acordul

reclamantului, astfel că durata totală neîntreruptă a concediilor acordate constituie

șapte luni, denotă că această activitate administrativă aduce atingere drepturilor și

libertăților reclamantului, stabilite de lege.

Cu referire la pretinsa legalitate și temeinicie ale emiterii ordinului nr.4/с din 6

ianuarie 2021, a invocat lipsa bunei credințe, absența suportului faptic și juridic,

încălcarea termenelor și modului de acordare a concediilor anuale de odihnă.

A subliniat că pârâtul nu a luat în considerație intenționat specificul și genul

litigiului, obiectul și motivele acestuia, nu a prezentat probe suficiente și

convingătoare ale necesității și legitimității, în mod arbitrar acordând reclamantului

un concediu de durată îndelungată, fără înștiințarea și consimțământului acestuia.

A notat că prin acțiunile sale neîntemeiate, l-a privat de dreptul prezentării

opiniei sale și acordului scris cu privire la folosirea concediilor anuale de odihnă

(art.112, 115, 116, 118 din Codul muncii) și în consecință a adus atingere gravă

drepturilor fundamentale ale reclamantului – dreptului la muncă, dreptului la

odihnă, dreptului la salarizare.

Suplimentar a precizat că recomandările Consiliului Superior al Magistraturii nu

sunt aplicabile la caz, deoarece nu pot concura cu cadrul legal invocat supra, care

determină drepturile angajatului la odihnă, la muncă și la salarizare, cu luarea în

considerare a opiniei acestuia privind perioada solicitată. Pornind de la repunerea în

toate drepturile avute anterior suspendării din funcție, starea de fapt în care a fost

plasat reclamantul și care a condiționat nefolosirea concediilor anuale de odihnă,

cadrul legal și recomandările invocate ale Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la acordarea concediilor anuale nefolosite este incorporat în normele Codului

muncii, care au fost sever încălcate de către pârât.

În opinia lui Serghei Gubenco, sunt neîntemeiate argumentele pârâtului ce țin

de comunicarea nr. 2219 din 24 decembrie 2020 și de cererea reclamantului din 11

ianuarie 2021 cu propunerea programului concediilor, deoarece această posibilitate

nu a fost acordată în mod real reclamantului și nu pot fi considerate legale și în

măsură să justifice poziția pârâtului din următoarele considerente de drept.

Reclamantul a recepționat comunicarea nr. 2219 din 24 decembrie 2020 fiind

avertizat că în cazul refuzului, conducerea Curții de Apel va aproba acest program

în mod unilateral. Luând în considerație expirarea la 7 ianuarie 2021 a concediului

anual acordat, zilele libere 7-8 ianuarie 2021 și zilele de odihnă 9-10 ianuarie 2021,

fără a admite depășirea unor termene care nici nu au fost fixate, reclamantul a

considerat rațională coordonarea propunerilor sale cu privire la concediile anuale

nefolosite cu conducerea Curții de Apel Comrat la 11 ianuarie 2021, când urma să

se prezinte la serviciu.

La 11 ianuarie 2021, prezentându-se la serviciu, reclamantul a avut discuția

nominalizată cu președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Grigori Colev,

după care a luat cunoștință cu ordinul nr.4/с din 6 ianuarie 2021.

Iar, afirmațiile pârâtului ce țin de comunicarea ordinului nr. 4/с din 6 ianuarie

2021 prin intermediul aplicației „VIBER” nu pot fi considerate legale și în măsură

3

să justifice poziția pârâtului, deoarece, din cauza unor defecțiuni tehnice ale

telefonului mobil al reclamantului, acesta nu a avut posibilitatea reală de a lua

cunoștință pe această cale cu textul actului administrativ individual emis.

Reclamantului i s-a comunicat ordinul nr.4/с din 6 ianuarie 2021 la 11 ianuarie

2021, în original, doar după prezentarea sa la serviciu, fapt confirmat obiectiv prin

semnătura personală a acestuia pe textul actului, circumstanță care combate

versiunea pârâtului în această parte.

În acest context reclamantul a notat că însăși pârâtul nu respectă termenele

elaborării programului acordării concediilor anuale nefolosite ale reclamantului (cu

cel puțin două săptămâni înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic), deoarece

până la moment acesta nu a fost adus la cunoștința reclamantului. Nu pot fi luate în

considerație și considerate legale alegațiile pârâtului potrivit cărora „în cererea

reclamantului din 11 ianuarie 2021 un program comod acestuia nu ar fi fost

prezentat, deoarece în cadrul discuției avute cu reprezentantul pârâtului până și după

aducerea la cunoștință a ordinul nr.4/с din 6 ianuarie 2021, pârâtul categoric a

refuzat anularea actului administrativ individual defavorabil, lezând drepturile

ocrotite de lege ale reclamantului. Pârâtul nu a prezentat probe convingătoare în

suportul pretinselor legitimități a necesități acordării reclamantului unui concediu de

durată îndelungată, fără acordul acestuia.

Potrivit conținutului prevederilor art. 21, art.1998, art. 2006, art. 2025, art. 2036,

art. 2037 din Codul civil există o legătură directă de cauzalitate între caracterul

încălcării și caracterul prejudiciului, or, cauzarea prejudiciului moral

(nepatrimonial) are loc în cazul lezării valorilor cu caracter similar.

Astfel, prin acțiunile deliberate ale pârâtului au fost lezate drepturile personale

nepatrimoniale ale reclamantului, pe cale de consecință, luând în considerație

cauzele și motivele apariției relațiilor civile de drept între părți, circumstanțele în

prezența cărora a fost cauzat prejudiciul moral și condiția materială a pârâtului, în

scopul oferirii unei satisfacții echitabile persoanei vătămate prin restabilirea

drepturilor încălcate și lichidarea consecințelor negative, pârâtul urmează a fi obligat

la plata unor despăgubiri pecuniare, în expresie bănească.

În rezultatul acțiunilor ilegale și neîntemeiate ale pârâtului prin limitările ilegale

și încălcarea drepturilor garantate de Constituție și cadrul normativ, reclamantul a

suportat suferințe morale intense, manifestate prin frustrare și stres emotiv:

sentimente de anxietate, tristețe, jenă și neputință în raport cu starea materială a

reclamantului, care în rezultatul suspendării ilegale din funcția de judecător și

președinte al Curții de Apel Comrat a fost privat de dreptul de a munci în perioada

20 septembrie 2016 – 27 octombrie 2020, implicit a fost lipsit de dreptul la

salarizare, suplimentat de încălcarea flagrantă a dreptului la odihnă; consecință a

acțiunilor ilegale și neîntemeiate ale pârâtului constituie înrăutățirea stării sănătății,

confirmată prin înscrisuri medicale doveditoare.

La aprecierea cuantumului despăgubirii prejudiciului moral, în baza principiului

satisfacției echitabile, luând în considerație caracterul și intensitatea suferințelor,

gradului de vinovăție al autorului autoritate publică, reclamantul consideră

echitabilă, proporțională și suficientă acordarea unei compensații pecuniare în

4

mărime de 40.000 lei, ca fiind pe măsură să compenseze în ordinea legală

prejudiciul moral cauzat.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr.4/с din 6 ianuarie 2021 al Curții de

Apel Comrat, cu privire la acordarea fără cunoștința și acordul reclamantului a trei

concedii anuale plătite de la 9 ianuarie 2021 până la 25 februarie 2021, de la 26

februarie 2021 până la 14 aprilie 2021, de la 15 aprilie 2021 până la 5 iunie 2021,

alipite la concediul anual acordat în baza ordinului nr.84/с din 28 octombrie 2020,

prelungit prin ordinul nr.93/с din 26 noiembrie 2020 și obligarea Curții de Apel

Chișinău să repare lui Serghei Gubenco prejudiciul moral în mărime de 40.000 lei.

Prin demersul nr. 2764 din 18 februarie 202, Președintele Judecătorie Comrat a

solicitat Curții de Apel Comrat să examineze posibilitatea strămutării cauzei la o

altă instanță egală în grad, deoarece judecătorii instanței au declarat abținere și care

au fost admise și prin urmare nu sunt judecători care ar putea examina această cauză

Prin încheierea din 1 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, cauza a fost

transmisă spre examinare la Judecătoria Cimișlia și repartizată prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor în procedura judecătorului

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central Specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ.

Prin hotărârea din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat ordinul nr.4/c din 06

ianuarie 2021, emis de către președintele interimar al Curții de Apel Comrat, privind

acordarea judecătorului Gubenco Serghei a trei concedii anuale plătite începând cu

data de 9 ianuarie 2021 până pe data de 25 februarie 2021, începând cu data de 26

februarie 2021 până pe data de 14 aprilie 2021, începând cu data de 15 aprilie 2021

până pe data de 5 iunie 2021, alipite la concediu anual, acordat în temeiul ordinului

nr 84/c din 28 octombrie 2020, prelungit prin ordinul nr 93/c din 26 noiembrie 2020.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța hotărârea, Judecătoria Cimișlia, sediul Central a constatat, că

pârâtul prin acțiuni neîntemeiate a vătămat reclamantul în drepturile sale de a fi

prevenit în prealabil, în formă scrisă, despre data începerii concediului cu cel puțin 2

săptămâni înainte, drepturile reclamantului la luarea în considerare a opiniei și

propunerilor sale privind perioada folosirii concediilor anuale nefolosite,

manifestării consimțământului sau obiecțiilor sale cu privire la perioada acordării

concediilor în corespundere cu art.112, 115, 116, 118 din Codul muncii, în

consecință a vătămat dreptul la muncă, dreptul la salarizare, odihnă în condițiile

consimțământului și perioadei utile.

Instanța de fond a constatat că prin emiterea actului administrativ individual

contestat au fost vătămate, limitate și încălcate drepturile reclamantului Serghei

Gubenco, restabilite prin hotărârea nr.308/26 din 27 octombrie 2020 a Consiliului

Superior al Magistraturii privind anularea suspendării din funcție a judecătorului

Serghei Gubenco de la Curtea de Apel Comrat, cu reluarea de către Serghei

Gubenco a activității de judecător la Curtea de Apel Comrat, cu repunerea în toate

drepturile avute anterior, garantate de Constituția Republicii Moldova, alte acte

normative.

5

Judecătoria Cimișlia, sediul Central a considerat că pârâtul nu a prezentat în

ședința de judecată un probatoriu pertinent și convingător privind legalitatea emiterii

actului administrativ individual contestat. A apreciat ca nefondate argumentele

pârâtului ce țin de acordarea posibilității reclamantului de a propune graficul

concediilor anuale nefolosite prin comunicarea nr. 2219 din 24 decembrie 2020,

care nu a fost acceptată de reclamant și cele ce țin de absența propunerii unui grafic

al acordării concediilor anuale prin cererea reclamantului din 11 ianuarie 2021.

Instanța de fond a respins pretențiile privind compensarea prejudiciului moral în

mărime de 40.000 lei cauzat prin emiterea actului administrativ individual

defavorabil, considerându-le premature, dat fiind că dreptul la despăgubire/acțiune

în contencios administrativ privind compensarea prejudiciului moral cauzat prin

vătămarea de către Curtea de Apel Comrat a drepturilor reclamantului Serghei

Gubenco apare din momentul devenirii irevocabile a hotărârii în contencios

administrativ privind acțiunea în contestare.

La 12 mai 2021, Curtea de Apel Comrat a depus cererea de apel, solicitând

casarea hotărârii din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin demersul din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, cauza a fost transmisă

Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea chestiunii privind strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru examinarea cererii de apel depusă

de Curtea de Apel Comrat împotriva hotărârii din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Centru.

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a strămutat

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Gubenco împotriva Curții de Apel Comrat cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și repararea prejudiciului moral la Curtea de

Apel Cahul, pentru judecarea acesteia în ordine de apel.

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, s-a admis apelul

depus de Curtea de Apel Comrat. S-a casat integral hotărârea din 23 aprilie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. S-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat

inadmisibilă pretenția din cererea de chemare în judecată cu privire la repararea

prejudiciului moral, deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208 din

Codul administrativ. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Gubenco cu privire la anularea ordinului nr.4/c din 6 ianuarie 2021 a Curții de Apel

Comrat, privind acordarea judecătorului Serghei Gubenco a concediilor anuale de

odihnă nefolosite pentru perioada de activitate 20 noiembrie 2016 – 20 noiembrie

2019ca neîntemeiată (f.d. 196, 197- 207).

La 17 noiembrie 2021, Serghei Gubenco a depus cerere de recurs nemotivată

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, care ulterior, la

15 februarie 2022, a fost completată cu motivare, solicitând casarea integrală a

actului judecătoresc și emiterea unei noi decizii, prin care să fie menținută hotărîrea

din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central sau restituirea cauzei la

rejudecare.

În argumentarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu este de acord cu

hotărîrea contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a

6

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Recurentul a indicat că, la 11 noiembrie 2021, pe pagina oficială a Curții de

Apel Cahul a fost publicată decizia pe cauza de contencios administrativ Serghei

Gubenco împotriva Curții de Apel Comrat cu privire la anularea actului

administrativ, care a fost pronunțată în completul format din președintele ședinței de

judecată Galina Vavrin, judecătorii Serghei Pilipenco și Evghenii Dvurecenschii.

Iar, la 15 noiembrie 2021, pe pagina oficială a Curții de Apel Cahul a fost

publicată a doua oară decizia pe cauza de contencios administrativ Serghei Gubenco

împotriva Curții de Apel Comrat cu privire la anularea actului administrativ, dar

deja completul de judecată era format în altă componență și anume președintele

ședinței de judecată Galina Vavrin, judecătorii Vitalie Movilă și Evghenii

Dvurecenschii.

În consecință, Serghei Gubenco a opinat că cauza a fost examinată, în ordine de

apel, de un colegiu ilegal format, deoarece în decizia publicată la 11 noiembrie 2021

era indicat judecătorul Serghei Pilipenco, care de fapt nu a fost în componența

colegiului la examinarea cauzei date.

Suplimentar, a menționat că actul individual administrativ contestat a fost emis

de pârât (intimat) unilateral fără coordonarea și acordul reclamantului, în baza

interpretării eronate a recomandărilor Consiliului Superior al Magistraturii, ca fiind

o achitare a executării lui urgente, ce nu poate constitui temei legal pentru emiterea

ordinului nr. 4/c din 6 ianuarie 2021, deoarece pentru aceasta Curtea de Apel

Comrat nu a avut necesitate extremă a intereselor publice sau o altă necesitate

prevăzută de lege, fapt prin care au fost lezate situațiile de drept și au fost încălcate

drepturile sale.

A mai notat că, alăturarea concediilor( în locul amânării lor) a fost efectuată de

către pârât în lipsa cererii scrise a salariatului, în lipsa perioadei stabilite prin acord

scris al părților și condițiilor prevăzute de lege cu privire la faptul că despre

începutul concediului angajatul trebuia să fie notificat în scris nu mai puțin decît cu

două săptămâni pînă la începerea acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2021, care

a fost notificat recurentului la 26 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție. Decizia motivată din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul a fost

notificată lui Serghei Gubenco la 21 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Serghei Gubenco s-a conformat prevederilor legale și

7

a depus recursul nemotivat la 17 noiembrie 2021, iar cel motivat la 15 februarie

2022, prin intermediul poștei electronice, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 11 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Curtea de Apel Comrat a fost expediată copia recursului depus de Serghei Gubenco,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, intimatul Curtea de Apel Comrat nu și-a

valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință asupra recursului.

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 11 noiembrie

2021 a Curții de Apel Cahul, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare se conțin și în art. 219 alin. (1) din Codul administrativ,

care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Prin prisma

alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

8

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Din materialele cauzei s-a constatat că prin hotărârea nr. 308/26 din 27

octombrie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a anulat suspendarea din

funcție a judecătorului Serghei Gubenco de la Curtea de Apel Comrat și s-a dispus

reluarea de către ultimul a activității de judecător la Curtea de Apel Comrat, cu

repunerea în drepturile salariale (f.d.77).

Conform ordinului nr.84/с din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Comrat,

reclamantului i s-a acordat, în baza cererii scrise, concediul anual plătit pentru

perioada de activitate 20 noiembrie 2019 – 20 noiembrie 2020, începând cu 28

octombrie 2020 până la 14 decembrie 2020 inclusiv, care prin ordinul nr. 93/с din

26 noiembrie 2020 a fost prelungit pentru perioada de la 15 decembrie 2020 până la

7 ianuarie 2021 inclusiv, în temeiul art.118 alin.(6) din Codul muncii, coincidența

concediului medical cu concediul anual de odihnă (vol. I, f.d.14-17).

Pe 24 decembrie 2020, angajatorul Curtea de Apel Comrat a expediat lui

Serghei Gubenco scrisoarea nr. 2219, solicitând să facă propuneri la întocmirea

graficului celor 3 concedii anuale plătite nefolosite pentru anii precedenți

(activitatea anilor 2016 - 2019), iar în cazul neprezentării administrația va fi în

drept să stabilească de sine stătător graficul indicat. La scrisoare au fost anexate

certificatul informativ privind concediile anuale nefolosite pentru perioada de

activitate 2016-2019, copia actelor Consiliului Superior al Magistraturii, cu

indicarea graficului concediului anual de odihnă planificat în anul 2021 pentru

perioada de activitate 20 noiembrie 2016 – 20 noiembrie 2019 (vol. I, f.d.18-21).

Reclamantul a luat cunoștință cu interpelarea pe 24 decembrie 2020 contra

semnătură, însă nu a oferit vreun răspuns la scrisoare (vol. I, f.d.70-71).

Prin ordinul nr.4/c din 6 ianuarie 2021 al președintelui interimar al Curții de

Apel Comrat, în baza art.119 alin.(3) din Codul muncii, judecătorului Serghei

Gubenco i s-a acordat trei concedii anuale plătite începând cu 9 ianuarie 2021 până

la 25 februarie 2021, 26 februarie 2021 până la 14 aprilie 2021, 15 aprilie 2021 până

la 5 iunie 2021, alipite la concediu anual, acordat în temeiul ordinului nr. 84/c din

28 octombrie 2020, prelungit prin ordinul nr. 93/c din 26 noiembrie 2020 (vol. I,

f.d.73- 74).

La 11 ianuarie 2021, Serghei Gubenco a solicitat, prin cerere prealabilă,

anularea ordinului nr. 4/с din 6 ianuarie 2021 al Curții de Apel Comrat, ca fiind

emis contrar legii, deoarece toate trei concedii anuale au fost acordate unilateral fără

acordul scris al reclamantului.

La 12 ianuarie 2021, pârâtul Curtea de Apel Comrat a expediat reclamantului

răspuns la cererea prealabilă, comunicând că prin scrisoarea nr. 2219 din 24

decembrie 2020 i s-a acordată posibilitatea de a propune graficul privind folosirea

concediilor pentru perioada de activitate 2016-2019, însă a rămas fără soluționare și

în cererea din 11 ianuarie 2021, petiționarul Serghei Gubenco, la fel, nu a prezentat

graficul convenabil pentru el. Astfel cererea cu privire la anularea actului

administrativ individual a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. I, f.d. 25).

9

La 25 ianuarie 2021, Serghei Gubenco a depus cerere suplimentară la cererea

din 11 ianuarie 2021, solicitând încasarea prejudiciului moral cauzat prin adoptarea

actului administrativ contrar legii (vol. I, f.d. 29-30).

Prin răspunsul nr.183 din 25 ianuarie 2021, cererea prealabilă cu privire la

repararea prejudiciului moral din 25 ianuarie 2021 a fost respinsă ca neîntemeiată

(vol. I, f.d. 31).

La 1 februarie 2021, Serghei Gubenco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Curții de Apel Comrat, prin care și –a expus dezacordul cu ordinul emis și

răspunsurile pârâtului vis-a-vis de cererile prealabile înaintate.

Judecând în fond acțiunea înaintată, Judecătoria Cimișlia, sediul Central, prin

hotărârea din 23 aprilie 2021, a admis parțial solicitările reclamantului, a anulat

ordinul nr. 4/c din 6 ianuarie 2021 al Curții de Apel Comrat cu privire la acordarea

lui Serghei Gubenco a trei concedii anuale plătite începând cu 9 ianuarie 2021 până

la 25 februarie 2021, 26 februarie 2021 până la 14 aprilie 2021, 15 aprilie 2021 până

la 5 iunie 2021, alipite la concediul anual, acordat în baza ordinului nr. 84/c din 28

octombrie 2020 al Curții de Apel Comrat, prelungit prin ordinul nr. 93/c din 26

noiembrie 2020. Iar cerința reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral

în mărime de 40 000 lei s-a respins că fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, s-a admis cererea de

apel depusă de Curtea de Apel Cahul. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central din 23 aprilie 2021 și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a

declarat inadmisibilă pretenția cererii de chemare în judecată în partea reparării

prejudiciului moral în mărime de 40000 lei. S-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată a reclamantului, în partea pretenției privind anularea ordinul nr.

4/c din 6 ianuarie 2021 al Curții de Apel Chișinău cu privire la acordarea lui

Serghei Gubenco a trei concedii anuale plătite începând cu 9 ianuarie 2021 până la

25 februarie 2021, 26 februarie 2021 până la 14 aprilie 2021, 15 aprilie 2021 până la

5 iunie 2021, alipite la concediul anual, acordat în baza Ordinului nr. 84/c din 28

octombrie 2020, prelungit prin ordinul nr. 93/c din 26 noiembrie 2020..

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că o eventuală

pretenție de reparare a prejudiciului moral a reclamantului urmează a fi examinată

în procese separate, atât de către autoritatea publică (procedură administrativă

separată), cât și de către instanța de judecată (acțiune în obligare), care poate fi

formulată în prealabil doar din momentul soluționării definitive a pretenției de bază

privind anularea actului administrativ contestat. Reclamantul este în drept să ceară

despăgubiri de la autoritatea publică, în ordine prealabilă, doar după ce a rămas

definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a anulat actul administrativ ilegal.

Curtea de Apel Cahul a notat că pârâtul a respectat drepturile reclamantului și

legislația în vigoare, acordând-i ultimului posibilitatea de a propune un grafic de

folosire a concediilor anuale nefolosite, astfel încât actul administrativ individual

contestat a fost emis după expirarea unui interval de timp rezonabil în care Serghei

Gubenco a avut posibilitate de a-i comunica angajatorului propria opțiune, precum

și după expirarea termenului pentru programarea concediilor de odihnă anuale

prevăzut de lege (art.116 CM) și în lipsa unui acord scris, deoarece reclamantul nu

și-a realizat opțiunea în termen rezonabil stabilit de lege.

10

Instanța de apel nu a constatat vătămarea dreptului la muncă, dreptului la

odihnă, dreptului la salarizare ale reclamantului. Or, reclamantul a beneficiat de

concediile anuale de odihnă nefolosite, a primit indemnizația cuvenită, ulterior

reluând activitatea deplină după expirarea concediului de odihnă anual acordat de

angajator conform cadrului legal. Faptul că concediul anual de odihnă nefolosit i-a

fost acordat reclamantului în lipsa cererii (acordului) scrise se datorează culpei

reclamantului, care a neglijat posibilitatea de a prezenta conducerii graficul

convenabil, cunoscând cu certitudine modalitatea și condițiile acordării concediului

anual de odihnă, ținând cont de domeniu de activitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile

aplicabile la caz și criticile aduse de recurentul Serghei Gubenco, constată că soluția

instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 37 alin. (2) din Legea privind organizarea

judecătorească nr. 514-514 –XII din 6 iulie 1995 Colegiile se constituie din

judecători ai curților de apel. Componența colegiilor se aprobă de către președintele

curții, prin ordin, la începutul fiecărui an. Președintele curții de apel are dreptul să

dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze

în alt colegiu.

În acest context, Colegiul lărgit reține că potrivit fișei de repartizare din 22 iunie

2021, cauza de contencios administrativ intentată la cererea de apel depusă de

Curtea de Apel Comrat împotriva hotărârii din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central a fost repartizat în mod aleatoriu, prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului, Vitalie Movilă

(președinte), care face parte din completul de judecători judecător Galina Vavrin

si Evghenii Dvurecenschii (vol. I, f.d. 147).

Conform dispoziției nr. 2 din 4 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul, s-a

constituit completul de judecată specializat în cadrul Curții de Apel Cahul pentru

soluționarea litigiilor de contencios administrativ în următoarea componență: Vitalie

Movilă (președinte) și membrii completului judecătorii Evghenii Dvurecenschii și

Nina Veleva (vol. I, f.d. 148)

Prin dispoziția nr. 5 din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Cahul, s-a modificat

pct. 1 al dispoziției nr. 2 din 4 ianuarie 2021, în partea ce ține de componența

completului de judecată specializat în cadrul Curții de Apel Cahul pentru

soluționarea litigiilor în materie de contencios administrativ, după cum urmează

Movilă Vitalie, Evghenii Dvurecenschii și Pilipenco Serghei – judecători ale Curții

de Apel Cahul, din motivul că judecătorul Nina Veleva a demisionat din funcție

conform decretului Președintelui Republicii Moldova nr.33-IX din 12 februarie

2021 ( vol. I, f.d. 149).

Iar, prin încheierea din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul a fost constituit

pentru examinarea cauzei în ordine de apel, la acțiunea de contencios administrativ

depusă de reclamantul Serghei Gubenco împotriva Curții de Apel Comrat cu privire

la contestarea actului administrativ individual defavorabil complet de judecată al

Curții de Apel Cahul, după cum urmează Galina Vavrin - președintele completului,

11

Evghenii Dvurecenschii – membru completului și Vitalie Movilă membru

completului și judecător raportor.

Însă, din dispozitivul deciziei al Curții de Apel Cahul, publicată la 11 noiembrie

2021 pe portalul instanței de apel https://cach.instante.justice.md/, rezultă că acesta

a fost pronunțat de un alt complet de judecată și anume Galina Vavrin - președintele

completului și membrii completului Evghenii Dvurecenschii și Serghei Pilipenco.

Prin urmare, se atestă că dispozitivul a fost pronunțat de un complet, la care nu

face parte judecătorul–raportor Vitalie Movilă, căruia i-a fost, nemijlocit,

repartizată cauza dată prin fișa de repartizare din 22 iunie 2021.

Respectiv, circumstanțele descrise mai sus denotă admiterea de către instanța de

apel a încălcării normelor de drept procedural.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul

de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă

cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să

analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță

cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune

tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică

garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest

drept.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor

Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern

implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S.

vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea normelor

procedurale, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs

nu este posibilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Serghei

Gubenco, de a casa decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată al Curții de Apel Cahul.

Din aceste considerente, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a

fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de

12

judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele

administrate și cercetate și normele de drept material și procedural, aplicabile

raportului litigios. și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serghei Gubenco.

Se casează integral decizia din din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul,

emisă în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Gubenco împotriva Curtea de Apel Comrat cu privire la anularea actului

administrativ, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

13