3ra-633/21 — anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate, compensarea prejudiciului moral

3ra-633/21 — anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate, compensarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-633/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc)

Î N C H E I E R E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Maxim Todorov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către avocatul Maxim Todorov împotriva Judecătoriei Cahul, terți Iulia Bria, Consiliul

Superior al Magistraturii cu privire la anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a

răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate, compensarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul depus de către avocatul Maxim Todorov împotriva hotărârii din 21 august

2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2019 avocatul Maxim Todorov a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Judecătoriei Cahul, terți

Iulia Bria, Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la anularea rezultatelor anchetei

de serviciu, a răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate,

compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 6 noiembrie 2018 s-a

prezentat în incinta Judecătoriei Cahul la ora 11.45 min. pentru a participa în calitate de

reprezentant al reclamantei Inga Ghinda în cauza civilă privind contestarea actelor

executorului judecătoresc, fixată pentru 6 noiembrie 2018, ora 12.00. La ora stabilită

ședința nu s-a început, deși nici grefierul și nici judecătorul Inga Gorlenco nu erau

antrenați în ședință de judecată, trecând de mai multe ori pe alături de reclamant, însă

fără a începe ședința de judecată în sala de ședințe.

A menționat că la ora 13.08 min., grefierul Iulia Bria s-a apropiat de reclamant și a

comunicat că a uitat de ședința de judecată, și că avocatul poate pleca întrucât va fi fixată

o altă dată și ora pentru ședința de judecată, iar apoi a intrat în sala 101 în care nu se afla

nimeni. Peste circa 2 min. a coborât judecătorul Inga Gorlenco, care a zis să intre în sala

de ședințe pentru a examina dosarul în pauza de masă, fără a justifica cumva faptul

începerii cu întârziere a ședinței de judecată.

1

A mai adăugat că toate aceste circumstanțe au fost fixate de camerele video

amplasate în incinta Judecătoriei Cahul.

Reclamantul a afirmat că, în aceiași zi –6 noiembrie 2018 a depus plângere în formă

scrisă prin cancelaria Judecătoriei Cahul, în care a descris faptele expuse mai sus.

Plângerea sa din motive necunoscute nu a fost examinată din start de către Comisia de

disciplină a Judecătoriei Cahul, iar la data de 5 decembrie 2018 i s-a oferit un răspuns

bazat în exclusivitate pe explicațiile denaturate ale grefierului lulia Bria care nu reflecta

adevărul.

A susținut că doar după ce a depus două interpelări la data de 10 decembrie 2018 și,

respectiv 15 decembrie 2018, plângerea lui a fost înregistrată în modul corespunzător și

examinată de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul. Cu toate acestea, Comisia de

disciplină a Judecătoriei Cahul din motive necunoscute a comis o serie de abateri grave

de la normele imperative ale legislației, ceea ce a condus la soluționarea greșită a

plângerii, și, respectiv la emiterea la data de 28 decembrie 2018 a unui răspuns identic

cu cel primit anterior la 5 decembrie 2018. Acest lucru demonstrează examinarea

formală a plângerii de către Comisia de disciplină și contrar prevederilor legale care

reglementează procedura de examinare a sesizărilor cu privire la pretinsele acțiuni care

constituie abateri disciplinare. Ulterior, la o dată necunoscută ancheta disciplinară a fost

anulată, iar la data de 23 ianuarie 2019 Comisia disciplinară a examinat repetat

materialele acumulate în cadrul ședinței și a emis un rezultat identic din 28 decembrie

2018, și, respectiv 5 decembrie 2018, încălcând grav din nou procedura disciplinară

prevăzută de lege.

Referitor la încălcările de procedură comise de Comisia de disciplină a Judecătoriei

Cahul la 28 decembrie 2018, a invocat prevederile art.23 a Legii nr.59 din 15 martie

2007 privind statutul și organizarea activității grefierilor instanțele judecătorești: ,,(I)

Grefierul poate fi tras la răspundere disciplinară, materială, administra sau penală numai

în temeiul și în modul stabilit de lege. (2) Sancțiunile disciplinare și modul lor de

aplicare se stabilesc în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public”. Hotărârea Guvernului nr.201 din 11

martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie

2008 cu privire la funcția publică și stat funcționarului public în Anexa nr. 7 conține

Regulamentul cu privire la comisia de disciplină. Conform pct.38 din Regulamentul

Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009,

desfășurarea anchetei de serviciu presupune: 1) examinarea sesizării; 2) audierea

funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării; 3) audierea persoanei

care a format sesizarea; 4) culegerea informațiilor considerate necesare pentru

rezolvarea cazului, prin mijloace prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte

persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului; 5) administrarea probelor,

precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate”.

A relatat că prima încălcare constă în neaudierea din motive necunoscute de către

Comisia de disciplină a persoanei care a formulat sesizarea, respectiv a avocatului

Todorov Maxim care putea după caz să prezinte probe suplimentare la materialele

procedurii disciplinare, să adreseze întrebări, să concretizeze circumstanțe invocate în

plângere, să participe la vizualizarea înregistrarea video care a fost examinată de către

Comisia de disciplină, așa cum rezultă din materialele procedurii disciplinare.

Conform pct.42 din Regulamentul Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea

Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, după primirea raportului privind ancheta de

serviciu, președintele comisiei decide asupra locului, datei și orei desfășurării ședinței

2

comisiei de disciplină. După stabilirea locului, datei și orei desfășurării ședinței

comisiei, președintele dispune citarea membrilor comisiei, funcționarul public a cărui

faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea, precum și a altor persoane,

căror declarații pot înlesni soluționarea cazului. Citarea se face de către secretar, cu cel

puțin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfășurării ședinței comisiei. Citarea se face prin

înștiințare scrisă, care înmânează personal funcționarului public, cu semnătură de

primire. Refuzul de a semna înștiințarea se consemnează într-un proces-verbal, semnat

de cel puțin 2 persoane din cadrul autorității publice prezente la înmânarea înștiințării.

În cazul imposibilității înmânării personale a înștiințării scrise, acea: se expediază prin

poștă, indicându-se locul, data și ora ședinței comisiei. Citarea se poate face și prin notă

telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.

Reclamantul a declarat că din motive necunoscute, nu a fost citat în modul stabilit

de Regulamentul de disciplină despre locul, data și ora desfășurării ședinței comisiei

respective, așa cum s-a indicat mai sus, nu i-a fost oferită posibilitatea în condiții de

egalitate de participa la ședința Comisiei de disciplină. În temeiul pct.47 din

Regulamentul Comisiei de disciplină, Comisia de disciplină este obligată să ceară

funcționarului public cercetat o explicație scrisă privind fapta comisă. Refuzul

funcționarului public de a prezenta explicația respectivă se consemnează în procesul-

verbal.

Așa cum rezultă din materiale procedurii disciplinare, ancheta de serviciu a fost

pornită doar la data de 10 decembrie 2018, însă din motive necunoscute explicația

grefierului lulia Bria datează cu 12 noiembrie 2018, deși în mod normal dacă ancheta de

serviciu s-a declanșat la 10 decembrie 2018, explicațiile urmau a fi luate după această

dată. Conform pct. 48-49 din Regulamentul Comisiei de disciplină, la ședință sau, după

caz, la ședințele de examinare a cauzei comisia de disciplină: 1) audiază

secretarul/grupul de lucru referitor la propunerea privind sancțiunea disciplinară

aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei: 2) audiază funcționarul public cercetat sau

reprezentantul acestuia; 3) audiază persoana care a formulat sesizarea; 4) administrează

probele. Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcționarul public

cercetat.

Din normele care stabilesc procedura de audiere a persoanei care a depus sesizarea,

rezultă clar că audierea petiționarului este una obligatorie și nu facultativă. Pct.50-51

din Regulamentul Comisiei de disciplină prevede că Comisia are dreptul să audieze și

alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului, precum și să examineze

alte informații considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au

fost elucidate în cadrul desfășurării anchetei de serviciu. Administrarea probelor

presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului/grupului de lucru, a

funcționarului public cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat

sesizarea, a altor persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului, precum

și a celor specificate în explicația scrisă a funcționarului public cercetat. Așa cum rezultă

din materialele procedurii disciplinare, membrii comisiei au vizualizat înregistrările

video din 6 noiembrie 2018, însă contrar celor solicitate expres prin interpelare, iarăși

din motive absolut necunoscute, nu sunt redate circumstanțele vizualizate și constatările

efectuate, iar grefierul nu a fost întrebat expres, dacă la ora 13.08 min. apropiindu-se de

avocatul Maxim Todorov a menționat că a uitat de ședința de judecată, și că va fi stabilită

o altă dată pentru dosarul civil respectiv.

Conform pct.52-54 din Regulamentul Comisiei de disciplină stipulează expres

cercetarea faptelor sesizate ca: abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii

3

comisiei de disciplină cu privire la: 1) sancțiune disciplinară aplicabilă, în cazul în care

s-a dovedit săvârșirea de către funcționarul public a abaterii disciplinare prevăzute de

lege; 2) clasarea cauzei, atunci când nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare

prevăzute de lege sau se constată expirarea termenului specificat la punctul 67 din

prezentul Regulament. Propunerea comisiei se adoptă prin vot deschis. Nici un membru

al comisiei nu este în drept să se abțină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se

interpretează de către membrii comisiei în favoarea funcționarului public cercetat.

Opiniile separate, formulate în scris și motivat se vor anexa la procesul-verbal al ședinței

respective a comisiei de disciplină.

Din materialele anchetei de serviciu rezultă că membrii comisiei s-au retras în

camera de deliberare ceea ce afectează caracter deschis al votului și al ședinței Comisiei

de disciplină, iar în procesul-verbal nu sunt fixate câte voturi fost „pro” și câte „contra”.

Pct.59-60 din Regulamentul Comisiei de disciplină prevede că lucrările fiecărei ședințe

a comisiei disciplină se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se

semnează de membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conține

propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare sau clasarea

cauzei se aduce la cunoștință, sub semnătură, funcționarului public cercetat și persoanei

care a formulat sesizarea. Toate deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul

majorității membrilor prezenți, cu excepția propunerii comisiei de disciplină de aplicare

a sancțiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorității membrilor din care este

compusă comisia disciplină. Cu toate acestea materialele anchetei de serviciu au fost

aduse la cunoștință doar după solicitarea avocatului Maxim Todorov, astfel este evident

că Comisia de disciplină nu era să aducă la cunoștință din proprie inițiativă documentele

sus-indicate.

Ce ține de încălcările de procedură repetate comise de Comisia de disciplină a

Judecătoriei Cahul la ședința din 23 ianuarie 2019. Prima încălcare gravă de procedură

vizează componența comisiei disciplinare care anterior, având președinte pe judecătorul

Leonid Turculeț, și membri Gabriela Marian, Stepanida Colibaba deja și-au expus opinia

la data de 28 decembrie 2018 în privința faptelor imputate ca abatere disciplinară, totuși

la 23 ianuarie 2019 au participat iarăși la lucrările comisiei disciplinare. Respectiv, acești

membri și-au format deja opinie încă de la examinarea cauzei disciplinare la data de 28

decembrie 2018 și la 23 ianuarie 2018, și alt vot nici nu puteau expune, ținând cont de

votul precedent.

A notat pct. 17 din Regulamentul Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea

Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 care prevede expres că mandatul de membru al

comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situații: 5) și-a expus opinia cu privire

la fapta sesizată anterior soluționării cauzei. Din motive necunoscute trei membri sus

menționați nu au fost suspendați, iar instituția recuzării de către persoana care depune

sesizarea nu este prevăzută de regulament.

A doua încălcare gravă comisă, constă în faptul că ședința comisiei disciplinară nu

a fost una publică. Astfel, au fost audiați pe rând de către comisia disciplinară avocatul

Maxim Todorov, martorul Dana Gricenco și grefierul lulia Bria, însă fiecare din ei a fost

audiat în mod separat fără a auzi cele declarate de celelalte două persoane audiate. Acest

lucru contravine prevederilor imperative ale pct.57 din Regulamentul Comisiei de

disciplină instituit prin hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, și anume

ședințele comisiei de disciplină sunt publice, cu excepția cazului când funcționarul

public cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice. Care a fost motivul săvârșirii

încălcării de procedură nu este cunoscut.

4

Reclamantul a remarcat că, Regulamentul Comisiei de disciplină la pct.49 stipulează

că persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcționarul public cercetat.

Astfel, interdicția este unilaterală, și doar persoana care a depus sesizarea se audiază

separat de funcționarul public, nu și invers. Ordinea pe care urma să o respecte comisia,

reieșind din prevederile regulamentului era următoarea: 1) se audiază persoana care a

depus sesizarea în lipsa funcționarului public; 2) se audiază martorul în prezența

persoanei care a depus sesizarea și în prezența funcționarului public cercetat; 3) audiază

funcționarul public în prezența persoanei care a depus sesizarea și în prezența martorului

deoarece ședința este publică.

A treia încălcare privește constatările comisiei disciplinare expuse în demersul din

23 ianuarie 2019 cu privire la propunerea comisiei de disciplină pe sesizarea față de

grefierul Iulia Bria. Deci, în primul rând, sesizarea a fost depusă la 6 noiembrie 2018,

adică chiar în ziua comiterii pretinsei abateri disciplinare, iar ulterior a fost doar

completată cu două interpelări, și nu așa cum este indicat în demers că la 10 decembrie

deciziei a stabilit lipsa abaterii disciplinare. Dacă este o eroare tehnică urmează a fi

corectată. În al treilea rând, referitor la volumul mare de lucru din ziua de 6 noiembrie

2018, indicat în demersul din 23 ianuarie 2019, la materialele anchetei disciplinare se

atestă lipsa ședințelor de judecată a judecătorului Inga Gorlenco în care sunt fixate 9

ședințe de judecată, iar la rubrica rezultatul ședinței este reflectat pe 2 dosare ședința

întreruptă, pe 6 dosare ședința amânată, și doar pe un singur dosar demersul respins.

Care este diferența dintre amânarea ședinței de judecată și întrerupere este clar deja, însă

nu este clar, de unde comisia a constatat un volum enorm de muncă și din care probe, or

probele anexate la materialele procedurii demonstrează contrariul. În al patrulea rând, în

demersul din 23 ianuarie 2019, întârzierea începerii ședinței de judecată cu 1 oră și 8

minute fără motive justificate se califică drept nesemnificativă, dar după care criterii

legale s-a condus comisia, este imposibil de a determina. În al cincilea rând, comisia nu

a avut nici o întrebare la persoana care a depus sesizarea referitor la faptul dacă au fost

încălcate careva drepturi ale petiționarului, însă în demersul din 23 ianuarie 2019 indică

că, petiționarul nu a indicat acest lucru. Faptul că, petiționarul a pierdut o oră din timpul

muncii și nu a putut lucra la alte dosare, a lucrat în pauză de masă deși se putea în regim

normal, a fost lipsit de masa, nu a fost luat în considerare. Deja cât costă o ora de muncă

a avocatului este expus în Recomandările Uniunii Avocaților expuse pe pagina web

www.avocatul.md. În al șaselea rând, în demers se acuză avocatul că în cadrul ședinței

de judecată din 6 noiembrie 2018 nu a făcut observații, obiecții, cereri sau demersuri

referitoare la ora începerii ședinței de judecată, însă cum poți obiecta încălcările

depistate nemijlocit completului care le-a comis, dacă legea prevede o procedură

specială în acest sens, fiind instituite acte normative disciplinare, atât pentru grefieri, cât

și pentru judecători, inclusiv pentru avocați. Relevant este faptul că sesizarea a fost

depusă de petiționar în aceeași zi – 6 noiembrie 2018. În al șaptelea rând, se arată în

demersul din 23 ianuarie 2019 că citarea părților a avut loc pentru bir.205 și nu 101 din

Judecătoria Cahul. La acest capitol este necesar de a menționa că, citația se expediază

doar pentru prima ședință de judecată, iar la data de 6 noiembrie 2018 nu era prima

ședință pe acel dosar, ci a treia ședință. Toate ședințele precedente au avut loc în bir.

101, iar în caz de neprezentare a părților, mai ales cu întârziere de o oră, instanța de

judecată fie scoate cererea de pe rol, fie contactează telefonic părțile pentru a elucida

circumstanțele, fie examinează în lipsă cauza, în dependență de împrejurări. Mai mult

ca atât, însuși grefierul a indicat că nu se afla în bir.205, ci în alt birou la etajul 1.

5

A patra încălcare rezultă din demersul înaintat președintelui Judecătoriei la 28

decembrie 2018, unde se indică că a fost examinată proba video în care se vede coridorul

și ușa de la sala de ședință nr.101, care la materialele procedurii disciplinare din 28

decembrie 2018 nu există, cum nu există nici la materialele procedurii disciplinare

continuate la 23 ianuarie 2019. La fel, nu au fost descrise constatările efectuate în urma

examinării înregistrărilor video.

A cincea încălcare vizează neelucidarea aspectelor invocate în cele două interpelări

suplimentare, și anume: au fost vizualizate înregistrările video așa cum a fost invocat în

plângere. Rezultatul vizualizării, faptele constatate, precum și dacă faptele constatate au

fost fixate; grefierul conform art.47 alin. (1) din Codul de procedură civilă și fișei de

post este obligat la data și ora stabilită să verifice prezența participanților în ședința de

judecată, să clarifice motivele neprezentării lor și le notifică judecătorului, precum și

dacă această obligație a fost executată de grefierul lulia Bria pe dosarul sus menționat;

cum s-au elucidat divergentele dintre motivele invocate de grefierul lulia Bria de

neîncepere la termen a ședinței de judecată și anume că: ,,a uitat de ședința de judecată,

și că puteți pleca, iar despre data următoarei ședințe veți fi informat suplimentar”

comunicate avocatului Maxim Todorov la ora 13.08min., precum și versiunea expusă în

răspunsul Judecătoriei Cahul nr.17294 din 5 decembrie 2018, 28 decembrie 2018 și 23

ianuarie 2019.

Reclamantul a precizat că la caz, Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul a

încălcat repetat normele imperative ale legislației referitor la procedura de examinare a

cauzei disciplinare; a încălcat normele referitoare la componența comisiei disciplinare,

respectiv este afectat grav competenta Comisiei disciplinare, și e emis un act ilegal în

fond prin care s-a constatat lipsa abaterii disciplinare.

A specificat că în temeiul art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000, urmează a fi compensat prejudiciul moral cauzat, în mărime

de 1 500 de lei, temeiurile urmând a fi invocate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată.

Avocatul Maxim Todorov a solicitat anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a

însuși anchetei de serviciu petrecute de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul în

privința grefierului Iulia Bria la 23 ianuarie 2019; anularea răspunsului Judecătoriei

Cahul din 23 ianuarie 2019 prin care s-a clasat procedura disciplinară privința grefierului

Judecătoriei Cahul Iulia Bria; dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate pe

faptele invocate în plângere; încasarea din contul Judecătoriei Cahul în beneficiul

avocatului Maxim Todorov a prejudiciului moral sumă de 1 500 de lei.

Prin hotărârea din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de către avocatul Maxim Todorov.

La data de 2 septembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, avocatul Maxim Todorov a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de către avocatul Maxim Todorov împotriva hotărârii din 21 august 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Întru consolidarea soluției, instanțele inferioare au stabilit că la caz lipsește temei

pentru anularea rezultatelor anchetei de serviciu, efectuate de Comisia de disciplină a

Judecătoriei Cahul la 23 ianuarie 2019 în privința grefierului Iulia Bria, pretenția vizată

a acțiunii, a avocatului Maxim Todorov, ce respectiv duce la respingerea, inclusiv și, a

pretențiilor acțiunii: privind anularea răspunsului Judecătoriei Cahul din 28 ianuarie

6

2019, prin care a fost încetată procedură disciplinară în privința grefierului Iulia Bria;

dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate pe faptele invocate în plângere.

Instanțele de judecată au reținut că Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul, în

scopul respectării procedurii de examinare prevăzute de lege a procedurii disciplinare,

intentate în privința grefierului Judecătoriei Cahul –Iulia Bria la sesizarea reclamantului,

avocatului Maxim Todorov, a stabilit o nouă dată a ședinței comisiei – 23 ianuarie 2019,

la care a fost invitat reclamantul, pentru audierea explicațiilor lui și a continuat

examinarea procedurii, fapt confirmat prin informația conținută în actele anexate de

însuși reclamant.

Instanțele ierarhic inferioare au respins ca neîntemeiate argumentele privind

încălcarea gravă de procedură ce vizează de componența comisiei disciplinare care

anterior, având președinte pe judecătorul Leonid Turculeț, și membri Gabriela Marian,

Stepanida Colibaba deja și-au expus opinia la data de 28 decembrie 2018 în privința

faptelor imputate ca abatere disciplinară, or secretarul comisiei de disciplină exercită

însărcinările comisiei de pregătire și asigurarea examinării procedurii disciplinare, de

fapt asigurând doar partea tehnică a activității.

În acest context, instanțele de judecată au constatat că după aprobarea noului

complet al Comisiei de disciplină a Judecătoriei Cahul, reclamantul avocatul Maxim

Todorov nu a declarat recuzare nici completului comisiei, nici cuiva din membrii ei, în

caz de existența îndoielilor în imparțialitatea lor sau existența altor circumstanțe, care

împiedică participarea lor în examinarea procedurii disciplinare, intentate în privința

grefierului Judecătoriei Cahul –Iulia Bria.

Cât privește fondul sesizării, instanțele inferioare au notat ca fiind justă concluzia

comisiei precum că ședința de judecată 6 noiembrie 2018 la cauza invocată a avut loc

cu întârziere de o oră și opt minute nu din vina grefierului Iulia Bria, respectiv nu s-a

confirmat argumentele reclamantului că grefierul i-a menționat că a uitat despre ședința

de judecată.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis că nu sunt afectate concluziile comisiei de

disciplină în speță, or, din lucrările dosarului nu se neagă faptul că apelantul Maxim

Todorov, în calitate de reprezentant al contestatarului Inga, Ghindă s-a aflat pe holul

instanței, la etajul I, lângă sala de ședință nr.1, de la ora 11:45 min. până la ora 13:08min.,

când s-a deschis ședința de judecată, fapt stabilit cert de către Comisia de disciplină.

La data de 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Maxim Todorov a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat, iar

la 1 aprilie 2021 motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt ale

speței și transpunerea normelor legale prezumate aplicabile speței.

Suplimentar, recurentul a invocat că cererea de chemare în judecată a fost

examinată în mod superficial, iar instanțele de judecată au omis să se expună asupra

tuturor încălcărilor.

A menționat că încălcările de procedură repetate comise de Comisia de disciplină

a Judecătoriei Cahul la ședința din 23 ianuarie 2019, au fost ignorate de către instanța

de apel și instanța de fond.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

7

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 februarie 2021, copia

dispozitivului deciziei fiind notificată recurentului la data de 5 martie 2021 (f.d.206,

Vol. I).

Totodată, decizia motivată din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost

notificată avocatului Maxim Todorov la data de 30 martie 2021, fapt confirmat prin

avizul de recepție/livrare (f.d.223, Vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că avocatul Maxim Todorov s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către avocatul Maxim Todorov,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

8

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către avocatul Maxim Todorov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către avocatul Maxim Todorov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9