3ra-633/21 — anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate, compensarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-633/21 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc) Î N C H E I E R E 28 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Maxim Todorov, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul Maxim Todorov împotriva Judecătoriei Cahul, terți Iulia Bria, Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate, compensarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul depus de către avocatul Maxim Todorov împotriva hotărârii din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2019 avocatul Maxim Todorov a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Judecătoriei Cahul, terți Iulia Bria, Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a răspunsului, dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate, compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 6 noiembrie 2018 s-a prezentat în incinta Judecătoriei Cahul la ora 11.45 min. pentru a participa în calitate de reprezentant al reclamantei Inga Ghinda în cauza civilă privind contestarea actelor executorului judecătoresc, fixată pentru 6 noiembrie 2018, ora 12.00. La ora stabilită ședința nu s-a început, deși nici grefierul și nici judecătorul Inga Gorlenco nu erau antrenați în ședință de judecată, trecând de mai multe ori pe alături de reclamant, însă fără a începe ședința de judecată în sala de ședințe. A menționat că la ora 13.08 min., grefierul Iulia Bria s-a apropiat de reclamant și a comunicat că a uitat de ședința de judecată, și că avocatul poate pleca întrucât va fi fixată o altă dată și ora pentru ședința de judecată, iar apoi a intrat în sala 101 în care nu se afla nimeni.

Peste circa 2 min. a coborât judecătorul Inga Gorlenco, care a zis să intre în sala de ședințe pentru a examina dosarul în pauza de masă, fără a justifica cumva faptul începerii cu întârziere a ședinței de judecată. 1 A mai adăugat că toate aceste circumstanțe au fost fixate de camerele video amplasate în incinta Judecătoriei Cahul. Reclamantul a afirmat că, în aceiași zi –6 noiembrie 2018 a depus plângere în formă scrisă prin cancelaria Judecătoriei Cahul, în care a descris faptele expuse mai sus. Plângerea sa din motive necunoscute nu a fost examinată din start de către Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul, iar la data de 5 decembrie 2018 i s-a oferit un răspuns bazat în exclusivitate pe explicațiile denaturate ale grefierului lulia Bria care nu reflecta adevărul.

A susținut că doar după ce a depus două interpelări la data de 10 decembrie 2018 și, respectiv 15 decembrie 2018, plângerea lui a fost înregistrată în modul corespunzător și examinată de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul. Cu toate acestea, Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul din motive necunoscute a comis o serie de abateri grave de la normele imperative ale legislației, ceea ce a condus la soluționarea greșită a plângerii, și, respectiv la emiterea la data de 28 decembrie 2018 a unui răspuns identic cu cel primit anterior la 5 decembrie 2018. Acest lucru demonstrează examinarea formală a plângerii de către Comisia de disciplină și contrar prevederilor legale care reglementează procedura de examinare a sesizărilor cu privire la pretinsele acțiuni care constituie abateri disciplinare.

Ulterior, la o dată necunoscută ancheta disciplinară a fost anulată, iar la data de 23 ianuarie 2019 Comisia disciplinară a examinat repetat materialele acumulate în cadrul ședinței și a emis un rezultat identic din 28 decembrie 2018, și, respectiv 5 decembrie 2018, încălcând grav din nou procedura disciplinară prevăzută de lege. Referitor la încălcările de procedură comise de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul la 28 decembrie 2018, a invocat prevederile art.23 a Legii nr.59 din 15 martie 2007 privind statutul și organizarea activității grefierilor instanțele judecătorești: ,,(I) Grefierul poate fi tras la răspundere disciplinară, materială, administra sau penală numai în temeiul și în modul stabilit de lege.

(2) Sancțiunile disciplinare și modul lor de aplicare se stabilesc în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”. Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și stat funcționarului public în Anexa nr. 7 conține Regulamentul cu privire la comisia de disciplină.

Conform pct.38 din Regulamentul Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, desfășurarea anchetei de serviciu presupune: 1) examinarea sesizării; 2) audierea funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării; 3) audierea persoanei care a format sesizarea; 4) culegerea informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloace prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului; 5) administrarea probelor, precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate”.

A relatat că prima încălcare constă în neaudierea din motive necunoscute de către Comisia de disciplină a persoanei care a formulat sesizarea, respectiv a avocatului Todorov Maxim care putea după caz să prezinte probe suplimentare la materialele procedurii disciplinare, să adreseze întrebări, să concretizeze circumstanțe invocate în plângere, să participe la vizualizarea înregistrarea video care a fost examinată de către Comisia de disciplină, așa cum rezultă din materialele procedurii disciplinare. Conform pct.42 din Regulamentul Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, după primirea raportului privind ancheta de serviciu, președintele comisiei decide asupra locului, datei și orei desfășurării ședinței 2 comisiei de disciplină.

După stabilirea locului, datei și orei desfășurării ședinței comisiei, președintele dispune citarea membrilor comisiei, funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea, precum și a altor persoane, căror declarații pot înlesni soluționarea cazului. Citarea se face de către secretar, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfășurării ședinței comisiei. Citarea se face prin înștiințare scrisă, care înmânează personal funcționarului public, cu semnătură de primire. Refuzul de a semna înștiințarea se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin 2 persoane din cadrul autorității publice prezente la înmânarea înștiințării. În cazul imposibilității înmânării personale a înștiințării scrise, acea: se expediază prin poștă, indicându-se locul, data și ora ședinței comisiei.

Citarea se poate face și prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice. Reclamantul a declarat că din motive necunoscute, nu a fost citat în modul stabilit de Regulamentul de disciplină despre locul, data și ora desfășurării ședinței comisiei respective, așa cum s-a indicat mai sus, nu i-a fost oferită posibilitatea în condiții de egalitate de participa la ședința Comisiei de disciplină. În temeiul pct.47 din Regulamentul Comisiei de disciplină, Comisia de disciplină este obligată să ceară funcționarului public cercetat o explicație scrisă privind fapta comisă. Refuzul funcționarului public de a prezenta explicația respectivă se consemnează în procesul- verbal.

Așa cum rezultă din materiale procedurii disciplinare, ancheta de serviciu a fost pornită doar la data de 10 decembrie 2018, însă din motive necunoscute explicația grefierului lulia Bria datează cu 12 noiembrie 2018, deși în mod normal dacă ancheta de serviciu s-a declanșat la 10 decembrie 2018, explicațiile urmau a fi luate după această dată. Conform pct. 48-49 din Regulamentul Comisiei de disciplină, la ședință sau, după caz, la ședințele de examinare a cauzei comisia de disciplină: 1) audiază secretarul/grupul de lucru referitor la propunerea privind sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei: 2) audiază funcționarul public cercetat sau reprezentantul acestuia; 3) audiază persoana care a formulat sesizarea; 4) administrează probele.

Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcționarul public cercetat. Din normele care stabilesc procedura de audiere a persoanei care a depus sesizarea, rezultă clar că audierea petiționarului este una obligatorie și nu facultativă. Pct.50-51 din Regulamentul Comisiei de disciplină prevede că Comisia are dreptul să audieze și alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului, precum și să examineze alte informații considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au fost elucidate în cadrul desfășurării anchetei de serviciu. Administrarea probelor presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului/grupului de lucru, a funcționarului public cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat sesizarea, a altor persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului, precum și a celor specificate în explicația scrisă a funcționarului public cercetat.

Așa cum rezultă din materialele procedurii disciplinare, membrii comisiei au vizualizat înregistrările video din 6 noiembrie 2018, însă contrar celor solicitate expres prin interpelare, iarăși din motive absolut necunoscute, nu sunt redate circumstanțele vizualizate și constatările efectuate, iar grefierul nu a fost întrebat expres, dacă la ora 13.08 min. apropiindu-se de avocatul Maxim Todorov a menționat că a uitat de ședința de judecată, și că va fi stabilită o altă dată pentru dosarul civil respectiv.

Conform pct.52-54 din Regulamentul Comisiei de disciplină stipulează expres cercetarea faptelor sesizate ca: abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii 3 comisiei de disciplină cu privire la: 1) sancțiune disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârșirea de către funcționarul public a abaterii disciplinare prevăzute de lege; 2) clasarea cauzei, atunci când nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare prevăzute de lege sau se constată expirarea termenului specificat la punctul 67 din prezentul Regulament. Propunerea comisiei se adoptă prin vot deschis. Nici un membru al comisiei nu este în drept să se abțină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează de către membrii comisiei în favoarea funcționarului public cercetat.

Opiniile separate, formulate în scris și motivat se vor anexa la procesul-verbal al ședinței respective a comisiei de disciplină. Din materialele anchetei de serviciu rezultă că membrii comisiei s-au retras în camera de deliberare ceea ce afectează caracter deschis al votului și al ședinței Comisiei de disciplină, iar în procesul-verbal nu sunt fixate câte voturi fost „pro” și câte „contra”. Pct.59-60 din Regulamentul Comisiei de disciplină prevede că lucrările fiecărei ședințe a comisiei disciplină se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se semnează de membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conține propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare sau clasarea cauzei se aduce la cunoștință, sub semnătură, funcționarului public cercetat și persoanei care a formulat sesizarea.

Toate deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, cu excepția propunerii comisiei de disciplină de aplicare a sancțiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorității membrilor din care este compusă comisia disciplină. Cu toate acestea materialele anchetei de serviciu au fost aduse la cunoștință doar după solicitarea avocatului Maxim Todorov, astfel este evident că Comisia de disciplină nu era să aducă la cunoștință din proprie inițiativă documentele sus-indicate.

Ce ține de încălcările de procedură repetate comise de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul la ședința din 23 ianuarie 2019. Prima încălcare gravă de procedură vizează componența comisiei disciplinare care anterior, având președinte pe judecătorul Leonid Turculeț, și membri Gabriela Marian, Stepanida Colibaba deja și-au expus opinia la data de 28 decembrie 2018 în privința faptelor imputate ca abatere disciplinară, totuși la 23 ianuarie 2019 au participat iarăși la lucrările comisiei disciplinare. Respectiv, acești membri și-au format deja opinie încă de la examinarea cauzei disciplinare la data de 28 decembrie 2018 și la 23 ianuarie 2018, și alt vot nici nu puteau expune, ținând cont de votul precedent.

A notat pct. 17 din Regulamentul Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 care prevede expres că mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situații: 5) și-a expus opinia cu privire la fapta sesizată anterior soluționării cauzei. Din motive necunoscute trei membri sus menționați nu au fost suspendați, iar instituția recuzării de către persoana care depune sesizarea nu este prevăzută de regulament. A doua încălcare gravă comisă, constă în faptul că ședința comisiei disciplinară nu a fost una publică. Astfel, au fost audiați pe rând de către comisia disciplinară avocatul Maxim Todorov, martorul Dana Gricenco și grefierul lulia Bria, însă fiecare din ei a fost audiat în mod separat fără a auzi cele declarate de celelalte două persoane audiate.

Acest lucru contravine prevederilor imperative ale pct.57 din Regulamentul Comisiei de disciplină instituit prin hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, și anume ședințele comisiei de disciplină sunt publice, cu excepția cazului când funcționarul public cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice. Care a fost motivul săvârșirii încălcării de procedură nu este cunoscut. 4 Reclamantul a remarcat că, Regulamentul Comisiei de disciplină la pct.49 stipulează că persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcționarul public cercetat. Astfel, interdicția este unilaterală, și doar persoana care a depus sesizarea se audiază separat de funcționarul public, nu și invers.

Ordinea pe care urma să o respecte comisia, reieșind din prevederile regulamentului era următoarea: 1) se audiază persoana care a depus sesizarea în lipsa funcționarului public; 2) se audiază martorul în prezența persoanei care a depus sesizarea și în prezența funcționarului public cercetat; 3) audiază funcționarul public în prezența persoanei care a depus sesizarea și în prezența martorului deoarece ședința este publică. A treia încălcare privește constatările comisiei disciplinare expuse în demersul din 23 ianuarie 2019 cu privire la propunerea comisiei de disciplină pe sesizarea față de grefierul Iulia Bria.

Deci, în primul rând, sesizarea a fost depusă la 6 noiembrie 2018, adică chiar în ziua comiterii pretinsei abateri disciplinare, iar ulterior a fost doar completată cu două interpelări, și nu așa cum este indicat în demers că la 10 decembrie 2018. În al doilea rând, în demersul se constată abaterea disciplinară, deși la pronunțarea deciziei a stabilit lipsa abaterii disciplinare. Dacă este o eroare tehnică urmează a fi corectată. În al treilea rând, referitor la volumul mare de lucru din ziua de 6 noiembrie 2018, indicat în demersul din 23 ianuarie 2019, la materialele anchetei disciplinare se atestă lipsa ședințelor de judecată a judecătorului Inga Gorlenco în care sunt fixate 9 ședințe de judecată, iar la rubrica rezultatul ședinței este reflectat pe 2 dosare ședința întreruptă, pe 6 dosare ședința amânată, și doar pe un singur dosar demersul respins.

Care este diferența dintre amânarea ședinței de judecată și întrerupere este clar deja, însă nu este clar, de unde comisia a constatat un volum enorm de muncă și din care probe, or probele anexate la materialele procedurii demonstrează contrariul. În al patrulea rând, în demersul din 23 ianuarie 2019, întârzierea începerii ședinței de judecată cu 1 oră și 8 minute fără motive justificate se califică drept nesemnificativă, dar după care criterii legale s-a condus comisia, este imposibil de a determina. În al cincilea rând, comisia nu a avut nici o întrebare la persoana care a depus sesizarea referitor la faptul dacă au fost încălcate careva drepturi ale petiționarului, însă în demersul din 23 ianuarie 2019 indică că, petiționarul nu a indicat acest lucru.

Faptul că, petiționarul a pierdut o oră din timpul muncii și nu a putut lucra la alte dosare, a lucrat în pauză de masă deși se putea în regim normal, a fost lipsit de masa, nu a fost luat în considerare. Deja cât costă o ora de muncă a avocatului este expus în Recomandările Uniunii Avocaților expuse pe pagina web www.avocatul.md. În al șaselea rând, în demers se acuză avocatul că în cadrul ședinței de judecată din 6 noiembrie 2018 nu a făcut observații, obiecții, cereri sau demersuri referitoare la ora începerii ședinței de judecată, însă cum poți obiecta încălcările depistate nemijlocit completului care le-a comis, dacă legea prevede o procedură specială în acest sens, fiind instituite acte normative disciplinare, atât pentru grefieri, cât și pentru judecători, inclusiv pentru avocați.

Relevant este faptul că sesizarea a fost depusă de petiționar în aceeași zi – 6 noiembrie 2018. În al șaptelea rând, se arată în demersul din 23 ianuarie 2019 că citarea părților a avut loc pentru bir.205 și nu 101 din Judecătoria Cahul. La acest capitol este necesar de a menționa că, citația se expediază doar pentru prima ședință de judecată, iar la data de 6 noiembrie 2018 nu era prima ședință pe acel dosar, ci a treia ședință. Toate ședințele precedente au avut loc în bir. 101, iar în caz de neprezentare a părților, mai ales cu întârziere de o oră, instanța de judecată fie scoate cererea de pe rol, fie contactează telefonic părțile pentru a elucida circumstanțele, fie examinează în lipsă cauza, în dependență de împrejurări.

Mai mult ca atât, însuși grefierul a indicat că nu se afla în bir.205, ci în alt birou la etajul 1. 5 A patra încălcare rezultă din demersul înaintat președintelui Judecătoriei la 28 decembrie 2018, unde se indică că a fost examinată proba video în care se vede coridorul și ușa de la sala de ședință nr.101, care la materialele procedurii disciplinare din 28 decembrie 2018 nu există, cum nu există nici la materialele procedurii disciplinare continuate la 23 ianuarie 2019. La fel, nu au fost descrise constatările efectuate în urma examinării înregistrărilor video. A cincea încălcare vizează neelucidarea aspectelor invocate în cele două interpelări suplimentare, și anume: au fost vizualizate înregistrările video așa cum a fost invocat în plângere.

Rezultatul vizualizării, faptele constatate, precum și dacă faptele constatate au fost fixate; grefierul conform art.47 alin. (1) din Codul de procedură civilă și fișei de post este obligat la data și ora stabilită să verifice prezența participanților în ședința de judecată, să clarifice motivele neprezentării lor și le notifică judecătorului, precum și dacă această obligație a fost executată de grefierul lulia Bria pe dosarul sus menționat; cum s-au elucidat divergentele dintre motivele invocate de grefierul lulia Bria de neîncepere la termen a ședinței de judecată și anume că: ,,a uitat de ședința de judecată, și că puteți pleca, iar despre data următoarei ședințe veți fi informat suplimentar” comunicate avocatului Maxim Todorov la ora 13.08min., precum și versiunea expusă în răspunsul Judecătoriei Cahul nr.17294 din 5 decembrie 2018, 28 decembrie 2018 și 23 ianuarie 2019. Reclamantul a precizat că la caz, Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul a încălcat repetat normele imperative ale legislației referitor la procedura de examinare a cauzei disciplinare; a încălcat normele referitoare la componența comisiei disciplinare, respectiv este afectat grav competenta Comisiei disciplinare, și e emis un act ilegal în fond prin care s-a constatat lipsa abaterii disciplinare.

A specificat că în temeiul art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, urmează a fi compensat prejudiciul moral cauzat, în mărime de 1 500 de lei, temeiurile urmând a fi invocate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată. Avocatul Maxim Todorov a solicitat anularea rezultatelor anchetei de serviciu, a însuși anchetei de serviciu petrecute de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul în privința grefierului Iulia Bria la 23 ianuarie 2019; anularea răspunsului Judecătoriei Cahul din 23 ianuarie 2019 prin care s-a clasat procedura disciplinară privința grefierului Judecătoriei Cahul Iulia Bria; dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate pe faptele invocate în plângere; încasarea din contul Judecătoriei Cahul în beneficiul avocatului Maxim Todorov a prejudiciului moral sumă de 1 500 de lei.

Prin hotărârea din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă de către avocatul Maxim Todorov. La data de 2 septembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Maxim Todorov a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul declarat de către avocatul Maxim Todorov împotriva hotărârii din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Întru consolidarea soluției, instanțele inferioare au stabilit că la caz lipsește temei pentru anularea rezultatelor anchetei de serviciu, efectuate de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul la 23 ianuarie 2019 în privința grefierului Iulia Bria, pretenția vizată a acțiunii, a avocatului Maxim Todorov, ce respectiv duce la respingerea, inclusiv și, a pretențiilor acțiunii: privind anularea răspunsului Judecătoriei Cahul din 28 ianuarie 6 2019, prin care a fost încetată procedură disciplinară în privința grefierului Iulia Bria; dispunerea efectuării unei anchete de serviciu repetate pe faptele invocate în plângere.

Instanțele de judecată au reținut că Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul, în scopul respectării procedurii de examinare prevăzute de lege a procedurii disciplinare, intentate în privința grefierului Judecătoriei Cahul –Iulia Bria la sesizarea reclamantului, avocatului Maxim Todorov, a stabilit o nouă dată a ședinței comisiei – 23 ianuarie 2019, la care a fost invitat reclamantul, pentru audierea explicațiilor lui și a continuat examinarea procedurii, fapt confirmat prin informația conținută în actele anexate de însuși reclamant.

Instanțele ierarhic inferioare au respins ca neîntemeiate argumentele privind încălcarea gravă de procedură ce vizează de componența comisiei disciplinare care anterior, având președinte pe judecătorul Leonid Turculeț, și membri Gabriela Marian, Stepanida Colibaba deja și-au expus opinia la data de 28 decembrie 2018 în privința faptelor imputate ca abatere disciplinară, or secretarul comisiei de disciplină exercită însărcinările comisiei de pregătire și asigurarea examinării procedurii disciplinare, de fapt asigurând doar partea tehnică a activității.

În acest context, instanțele de judecată au constatat că după aprobarea noului complet al Comisiei de disciplină a Judecătoriei Cahul, reclamantul avocatul Maxim Todorov nu a declarat recuzare nici completului comisiei, nici cuiva din membrii ei, în caz de existența îndoielilor în imparțialitatea lor sau existența altor circumstanțe, care împiedică participarea lor în examinarea procedurii disciplinare, intentate în privința grefierului Judecătoriei Cahul –Iulia Bria. Cât privește fondul sesizării, instanțele inferioare au notat ca fiind justă concluzia comisiei precum că ședința de judecată 6 noiembrie 2018 la cauza invocată a avut loc cu întârziere de o oră și opt minute nu din vina grefierului Iulia Bria, respectiv nu s-a confirmat argumentele reclamantului că grefierul i-a menționat că a uitat despre ședința de judecată.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis că nu sunt afectate concluziile comisiei de disciplină în speță, or, din lucrările dosarului nu se neagă faptul că apelantul Maxim Todorov, în calitate de reprezentant al contestatarului Inga, Ghindă s-a aflat pe holul instanței, la etajul I, lângă sala de ședință nr.1, de la ora 11:45 min. până la ora 13:08min., când s-a deschis ședința de judecată, fapt stabilit cert de către Comisia de disciplină. La data de 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Maxim Todorov a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat, iar la 1 aprilie 2021 motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt ale speței și transpunerea normelor legale prezumate aplicabile speței. Suplimentar, recurentul a invocat că cererea de chemare în judecată a fost examinată în mod superficial, iar instanțele de judecată au omis să se expună asupra tuturor încălcărilor. A menționat că încălcările de procedură repetate comise de Comisia de disciplină a Judecătoriei Cahul la ședința din 23 ianuarie 2019, au fost ignorate de către instanța de apel și instanța de fond. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, 7 dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 februarie 2021, copia dispozitivului deciziei fiind notificată recurentului la data de 5 martie 2021 (f.d.206, Vol. I). Totodată, decizia motivată din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată avocatului Maxim Todorov la data de 30 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare (f.d.223, Vol. I). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că avocatul Maxim Todorov s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către avocatul Maxim Todorov, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 8 De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către avocatul Maxim Todorov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către avocatul Maxim Todorov se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 9