2ra-232/22 — cu privire la recuperarea prejudiciului material si moral, incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-232/22 2-19156202-01-2ra-22022022 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central – I. Malcoci Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – R. Petrov, S. Pilipenco, N. Bondarenco ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului depus de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Inga Ghinda împotriva lui Ion Ghinda și Nataliei Ghinda cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de către Ion Ghinda și Natalia Ghinda împotriva Ingăi Ghinda cu privire la recuperarea prejudiciului moral și cheltuieli de judecată, împotriva deciziei din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care s- au admis apelurile depuse de către Inga Ghinda, Ion Ghinda, Natalia Ghinda, s-a casat parțial hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, constată: La data de 27 septembrie 2019 Inga Ghinda a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ghinda și Nataliei Ghinda, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat în urma examinării a două dosare în care s-au emis ordonanțe de protecție în caz de violență în familie, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantei a menționat că la data de 08 decembrie 2018 și 26 decembrie 2018 Inga Ghinda a depus la Judecătoria Cahul, sediul central cererea cu privire la aplicarea măsurilor de protecție în caz de violență în familie în privința agresorilor Ion Ghinda și Natalia Ghinda. În dosarul civil privind eliberarea ordonanței de protecție din 09 decembrie 2018 cheltuielile de asistență juridică au constituit 4000 lei, inclusiv pentru examinarea cauzei în ordine de recurs. În dosarul civil privind eliberarea ordonanței de protecție din 27 1 decembrie 2018 cheltuielile de asistență juridică au constituit 4000 lei, inclusiv pentru examinarea cauzei în ordine de recurs.

Pe tot parcursul examinării cauzelor enunțate supra, interesele reclamantei Inga Ghinda au fost apărate de către avocatul Maxim Todorov, fapt confirmat prin mandatul anexat la materialele dosarului civil, respectiv reclamanta a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 8000 lei, dar a căror încasare nu a fost solicitată în cadrul proceselor civile inițiale. În acest context, ținând cont de faptul că prin încheierile din 09 decembrie 2018 și din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central s-a admis cererea înaintată de către Inga Ghinda cu privire la aplicarea măsurilor de protecție, prin care Ion Ghinda și Natalia Ghinda au fost recunoscuți ca agresori, respectiv consideră că este îndreptățită de a solicita încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de asistență juridică suportate în mărime de 8000 lei.

Drept dovadă sunt rapoartele detaliate de activitate a avocatului Maxim Todorov. În ceea ce privește prejudiciul moral, reclamanta a menționat că din anul 2015 și până în prezent Ion Ghinda continuă să aplice violență psihologică, fizică, economică și spirituală în privința ei și violență psihică în privința copilului comun XXXXX, el fiind prezent la injuria sistematică din partea lui Ion Ghinda. De asemenea, Ion Ghinda îl implica la aplicarea violenței psihologice și pe nașul de cununie Nicolae Bojenco, avocat de profesie, care o insulta după aplicarea violenței în familie din 06 noiembrie 2017, fapt confirmat prin extrasele din aplicația Viber. Evident că instigatorul la aceste insulte era Ion Ghinda.

Reclamanta a indicat că Ion Ghinda, acționând cu intenție, în mod fraudulos la data de 07 noiembrie 2017, fără consimțământul ei, ilegal a înstrăinat automobilul de model Porsche Cayenne cu numărul de înmatriculare XXXXX. Înstrăinarea automobilului a avut loc în mod fictiv, scopul căreia a fost diminuarea averii comune și privarea ei de o cotă-parte din automobilul respectiv. Mai mult, concomitent cu vânzarea automobilului, Ion Ghinda, acționând de comun acord cu fratele său, Alexei Ghinda, fără atragerea ei în proces, a încheiat o tranzacție de împăcare cu fratele său, conform căreia a transmis acestuia în contul pretinsei datorii, bunul imobil proprietate comună în devălmășie – construcția comercială și terenul aferent acestuia, astfel lipsind-o de unica sursă de venit.

De asemenea, Ion Ghinda refuza să achite serviciile comunale de care a beneficiat în timpul locuirii împreună. Reclamanta a notat că Ion Ghinda a comis în privința ei și violență spirituală. În timpul examinării în instanța de judecată a cauzei penale în baza art. 2011 din Codul penal, unde ea deținea calitatea de parte vătămată, Ion Ghinda prin diferite întrebări și comentarii a făcut trimitere la faptul că ea a fost infidelă. Mai mult, prin intermediul aplicației Viber, Ion Ghinda a amenințat-o cu organizarea diferitelor surprize neplăcute, pentru a sugera chestiuni neadevărate, care urmau ulterior să fie folosite împotriva ei. Prin încheierile din 09 decembrie 2018 și din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central ea a fost recunoscută ca victima violenței economice, spirituale, psihice și fizice din partea agresorului Ion Ghinda, fapt stabilit prin probele administrate în ședința de judecată.

2 Ion Ghinda a încălcat ordonanța de protecție din 09 decembrie 2018, prin care a fost obligat de a sta departe de locul aflării Ingăi Ghinda, inclusiv orice contact verbal nemijlocit cu Inga Ghinda. Astfel, la data de 10 decembrie 2018 Ion Ghinda, văzând că Inga Ghinda se află la domiciliul comun pe str. Orhei, nr. 2, iar automobilul este parcat, nu a așteptat ca Inga Ghinda să iasă cu lucrurile personale din domiciliu, ci încălcând ordonanța de protecție a intrat în casa de locuit, s-a apropiat de Inga Ghinda și a început a face scandal, strigând cu ton ridicat. Inga Ghinda a alertat organele de poliție în legătură cu acest incident, fiind pornită și cauză penală conform art. 3201 din Codul penal, adică neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie.

O perioada considerabilă de timp Inga Ghinda și copilul minor XXXXX au fost nevoiți să locuiască pe altă adresă din cauza actelor de violență a lui Ion Ghinda. Pentru a reveni la domiciliul situat în municipiul Cahul, str. Orhei, nr. 2, a fost necesară obligarea agresorului Ion Ghinda de a părăsi temporar locuința pe un termen de 3 luni, întrucât măsurile de protecție luate anterior nu au avut efect asupra agresorului și Ion Ghinda nu și-a schimbat esențial comportamentul continuând aplicarea violenței psihice și economice. În vederea respectării procedurii prealabile, la data de 17 august 2019 a fost expediată în adresa pârâților Natalia Ghinda și Ion Ghinda o cerere prealabilă, prin care a solicitat achitarea benevolă a cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul judecării cauzei civile privind eliberarea ordonanței de protecție la data de 09 decembrie 2018 și la data de 27 decembrie 2018, însă un răspuns la cererea prealabilă nu a urmat.

În acest context reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Ion Ghinda și Nataliei Ghinda a cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei civile Inga Ghinda vs. Ion Ghinda și Natalia Ghinda privind eliberarea ordonanței de protecție examinată la 09 decembrie 2018 în sumă de 4000 lei, încasarea din contul lui Ion Ghinda în beneficiul Ingăi Ghinda a cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei civile Inga Ghinda vs. Ion Ghinda privind eliberarea ordonanței de protecție și obligarea la părăsirea domiciliului comun examinată la data de 27 decembrie 2018 în sumă de 4000 lei, încasarea din contul lui Ion Ghinda a prejudiciului moral cauzat prin comiterea repetată a faptelor de violență economică, precum și a faptelor de violență psihică constatată prin încheierea și ordonanța de protecție din 09 decembrie 2018 și încheierea și ordonanța de protecție din 27 decembrie 2018 în sumă de 100 000 lei și cheltuielile de judecată.

La data de 21 februarie 2020 Ion Ghinda și Natalia Ghinda au depus cerere reconvențională formulată împotriva Ingăi Ghinda. În susținerea cererii reconvenționale au invocat că la data de 09 decembrie 2018, Judecătoria Cahul, sediul central, prin încheiere a admis cererea victimei Ion Ghinda privind aplicarea măsurilor de protecție pentru victimele violenței în familie. A stabilit pentru Ion Ghinda pentru o perioadă de 3 luni, următoarele măsuri de protecție de la acțiunile agresoarei Inga Ghinda. S-a obligat Inga Ghinda de a sta departe de la locul aflării lui Ion Ghinda. S-a interzis Ingăi Ghinda orice contact verbal nemijlocit cu Ion Ghinda, inclusiv telefonic, corespondență sau în orice alt mod, excepție fiind comunicarea prin intermediul reprezentanților, avocaților, iar în 3 activități de afaceri – prin intermediul mandatarilor.

S-a admis cererea victimei Natalia Ghinda privind aplicarea măsurilor de protecție pentru victimele violenței în familie. S-a stabilit pentru Natalia Ghinda pentru perioada de 3 luni următoarele măsuri de protecție de la acțiunile agresoarei Inga Ghinda. S-a obligat Inga Ghinda de a sta departe de locul aflării Nataliei Ghinda. S-a interzis Ingăi Ghinda orice contact verbal nemijlocit cu Natalia Ghinda, inclusiv telefonic, corespondență sau orice alt mod. Măsurile stabilite, se aplică pe un termen de 3 luni, începând cu data de 09 decembrie 2018, ora 14:30. Soluția instanței de fond a fost contestată de Inga Ghinda, însă prin decizia Curții de Apel Cahul din 08 februarie 2019 a fost menținută soluția instanței de fond.

Reclamanții Ion Ghinda și Natalia Ghinda au solicitat admiterea cererii reconvenționale, cu încasarea de la Inga Ghinda în folosul lui Ion Ghinda și Nataliei Ghinda a câte 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei cauze. Prin hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată depusă de către Inga Ghinda. S-a încasat în mod solidar de la Ion Ghinda și Natalia Ghinda cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 4000 lei suportate de Inga Ghinda în cadrul examinării cauzei civile privind eliberarea ordonanței de protecție din data de 09 decembrie 2018 (dosar nr.15-2p/o-9526-07122018).

S-a încasat de la Ion Ghinda în beneficiul Ingăi Ghinda cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 4000 lei suportate de Inga Ghinda în cadrul examinării cauzei civile privind eliberarea ordonanței de protecție și obligarea la părăsirea domiciliului comun din data de 27 decembrie 2018 (dosar nr.15-2p/o-10341-26122018). S-a încasat de la Ion Ghinda în beneficiul Ingăi Ghinda suma de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, constatat prin încheierile din 09 decembrie 2018 (dosar nr.15-2p/o-9526-07122018) și pentru comiterea repetată a faptelor de violență economică precum și a faptelor de violență psihică constatată prin încheierea din 27 decembrie 2018 (dosar nr.15-2p/o-10341-26122018).

S-a încasat de la Ion Ghinda în beneficiul Ingăi Ghinda suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în legătură cu examinarea prezentului proces. În rest pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de către Inga Ghinda s-au respins ca fiind neîntemeiate. S-a admis în parte cererea reconvențională depusă de către Ion Ghinda și Natalia Ghinda. S-a încasat de la Inga Ghinda în beneficiul lui Ion Ghinda suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, constatat prin încheierea din 09 decembrie 2018 (dosar nr.15-2p/o-9526-07122018). S-a încasat de la Inga Ghinda în beneficiul Nataliei Ghinda suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral constatat prin încheierea din 09 decembrie 2018 (dosar nr.15-2p/o-9526-07122018).

S-a încasat de la Inga Ghinda în beneficiul lui Ion Ghinda și Nataliei Ghinda cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 5000 lei suportate pentru examinarea prezentului proces. 4 În rest pretențiile din cererea reconvențională au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Hotărârea instanței de fond a fost contestată, în termen, cu apel atât de Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, cât și de către Ion Ghinda, Natalia Ghinda, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran. Prin decizia din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul s-au admis apelurile declarate de către Inga Ghinda, Ion Ghinda și Natalia Ghinda. S-a casat hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central în partea admiterii cerințelor Ingăi Ghinda cu privire la repararea prejudiciului moral și în partea admiterii cerințelor lui Ion Ghinda și Nataliei Ghinda privind recuperarea prejudiciului moral și material, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri.

S-a respins cerința Ingăi Ghinda privind încasarea de la Ion Ghinda a prejudiciului moral ca fiind nefondată. S-au respins cerințele înaintate de Ion Ghinda și Natalia Ghinda privind încasarea de la Inga Ghinda a prejudiciului moral și material ca fiind nefondate. În rest hotărârea s-a menținut fără modificări. (f.d.

40, 41-60, vol. II) Instanța de apel a reținut ca fiind corectă soluția instanței de fond în partea încasării cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice suportate de către Inga Ghinda în cadrul examinării cererilor sale privind eliberarea ordonanței de protecție din data de 09 decembrie 2018 și din data de 27 decembrie 2018, fiindcă victima violenței în familie a beneficiat de serviciile de asistență juridică prestate de avocatul Maxim Todorov, suportând cheltuieli în mărime de 8000 lei în contextul bonurilor de plată prezentate, și anume, bon de plată seria QL nr. 141308 din 27 februarie 2019 și bonul QL nr. 141309 din 27 februarie 2019 eliberate de CA „ Todorov Maxim”. Instanța de apel a menționat că cerința în cauză a fost probată prin rapoartele de activitate nr. 1 și nr. 2 ale avocatului Maxim Todorov.

În lumina suportului probatoriu prezentat instanța de fond justificat a reținut ca fiind întemeiată cerința reclamantei Inga Ghinda privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, acestea fiind reale, raționale și necesare.

De asemenea, instanța de a apel a constatat că soluția instanței de fond prin care a admis parțial pretenția Ingăi Ghinda cu privire la repararea prejudiciului moral de la Ion Ghinda și Natalia Ghinda este eronată în sensul constatării temeiurilor de drept, ori în contextul ordonanțelor de protecție aplicate față de victimele violenței în familie instanța justifică necesitatea încasării prejudiciului moral prin prisma art. 11 alin. (4) din Legea nr. 45 din 01 martie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, victima violenței în familie are dreptul să ceară agresorului repararea, în condițiile legii, a prejudiciului material și moral cauzat prin actele de violență, iar statului – repararea prejudiciului material și moral ca urmare a neasigurării asistenței și protecției adecvate.

Respectiv, norma enunțată supra poate fi aplicată doar în condițiile legii, or la caz condițiile generale necesare și suficiente pentru antrenarea răspunderii delictuale sunt: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă, prejudiciu și vinovăție. Instanța de apel a reținut că, în scopul confirmării existenței unui prejudiciu moral instanța de fond a făcut referire și la constatările Raportului de evaluare psiho- emoțională, în care profilul psiho-comportamental al Ingăi Ghinda atestă semnele specifice persoanelor care au trăit experiența violenței psihice și economice, fiind 5 statuat faptul că starea psiho – emoțională a beneficiarei este în corelare cu evenimentele traumatizante relatate și rămâne instabilă.

Totodată, instanța de fond a luat în considerație existența riscului de retraumatizare în cadrul examinării cazului în instanțe, beneficiara necesită suport, monitorizare continuă și asistență complexă de durată, pentru a diminua impactul consecințelor post – traumatice și a preveni posibilele agravări ale stării de sănătate. În acest sens, instanța de apel a relevat că aceste circumstanțe au fost examinate prin sentința Judecătoriei Cahul, decizia Curții de Apel Cahul și decizia Curții Supreme de Justiție în cauza penală în privința lui Ion Ghinda pe art. 2011 alin. (l) lit. a) din Codul penal, prin care s-a dispus încasarea de la Ion Ghinda în folosul Ingăi Ghinda a prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei.

În cadrul acestui proces penal pe art. 2011 alin. (l) lit. a) din Codul penal, de către Inga Ghinda a fost înaintată o acțiune civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral. Mai mult, raportul de evaluare la care s-a făcu referire, include perioada 2014-2017, inclusiv și perioada după comiterea faptei de violență (06 noiembrie 2017), prejudiciul care a fost încasat prin sentința de condamnare a lui Ion Ghinda. Instanța de apel a mai reținut că pe marginea ordonanțelor de protecție nu au fost intentate careva cauze penale sau contravenționale, ce ar institui necesitatea și legalitatea atragerii persoanei la răspundere delictuală, respectiv lipsa condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale atestă netemeinicia pretențiilor înaintate de către Inga Ghinda, Ion Ghinda și Natalia Ghinda privind încasarea prejudiciului moral.

La data de 07 februarie 2022 Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul și hotărârii din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea integrală a acțiunii inițiale și respingerea cererii reconvenționale ca fiind neîntemeiată. (f.d. 64-67, vol. II) În motivarea recursului recurenta a invocat că soluția instanței de apel este neîntemeiată, iar în argumentarea dezacordului cu decizia instanței de apel și a hotărârii instanței de fond a reiterat argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, care are calitatea procesuală de reclamantă/pârâtă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 6 Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 29 noiembrie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa recurentei Inga Ghinda și avocatului Maxim Todorov la data de 19 ianuarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, fiind recepționată la 24 ianuarie 2022 de către avocatul Maxim Todorov. (f.d. 61, 75, vol. II). Astfel, recursul declarat la 07 februarie 2022 de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, asemenea aspecte nu se regăsesc. 7 În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Inga Ghinda, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 8