3ra-656/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-656/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-656/22
2-20100285-01-3ra-28062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O.Melniciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)
Î N C H E I E R E
27 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Catanoi,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Alexandru Catanoi
împotriva Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă privind anularea
actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil, de înregistrare a statutului de șomer,
împotriva deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul depus de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, a fost
casată hotărârea din 19 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost
pronunțată o decizie nouă, de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La data de 17 august 2020 Alexandru Catanoi a depus acțiune în ordinea
contenciosului administrativ împotriva Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței
de Muncă privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil, de înregistrare a statutului de
șomer.
În motivarea acestei acțiuni, Alexandru Catanoi a indicat că la data de 3 iunie
2020 a depus în adresa Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cerere
privind înregistrarea statutului de șomer, iar la 13 iunie 2020 a recepționat refuzul
de înregistrare a statutului de șomer, pe motiv că solicitantul are calitatea de asociat
sau administrator.
În opinia sa, răspunsul pârâtului este ilegal și pasibil de răspundere civilă
privind cauzarea prejudiciului material și moral. Or, actul administrativ, în forma
răspunsului de refuz a înregistrării statutului de șomer, nu conține prevederi legale
de restricții privind statutul de șomer când solicitantul are calitatea de asociat sau
administrator.
1
Totodată, a fost menționat că în actul administrativ de refuz s-a făcut trimitere
la circulara Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale nr. 10/827 din 8
februarie 2019, care interzice înregistrarea unor categorii de activități practicate de
cetățeni cu statut de șomer.
Potrivit reclamantului această circulară, care este unica motivație și trimitere
cu privire la anumite prevederi care interzic înregistrarea statutului de șomer a unor
categorii de activități practicate de cetățeni, este una în afara prevederilor legale, nu
constituie nici o formă de act normativ din categoria actelor Guvernului sau Legilor
Parlamentului, nu întrunește condițiile obligatorii de proiect de lege sau proiect de
act normativ, iar conform Legii cu privire la autoritățile publice centrale de
specialitate în coroborare cu art. 102 alin. (4) din Constituție, atrage neexistența ei
ca act normativ.
Reclamantul a subliniat că scopul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței
de Muncă este realizarea și executarea drepturilor și libertăților fundamentale
prevăzute la art. 43 din Constituție în coroborare cu prevederile Tratatelor
internaționale la care Republica Moldova este parte și care se reglementează în art.
art. 7, 71, 58 alin (3) din Codul muncii.
Pe când, prin actul administrativ de refuz a înregistrării statutului de șomer,
Agenția pârâtă a promovat munca forțată și nedeclarată. Or, faptul că o persoană are
calitatea de asociat, nu presupune încadrarea ei în câmpul muncii, nu presupune
venituri financiare sau salariale și alocarea contribuțiilor la fondul de asigurări
sociale sau impozitelor la bugetul național, în lipsa unor venituri, în lipsa unui
contract individual de muncă sau contract de prestări servicii sau în lipsa unui ordin
de angajare, care presupune venituri salariale sau alte venituri care permit protecția
socială a persoanei, în cazul când lipsesc contribuțiile la fondul de asigurări sociale
și impozite bugetare, iar, ca urmare persoana este lipsită de garanțiile Constituționale
cu privire la dreptul la muncă și protecția socială a persoanei, prevăzute de art. 43
din Constituție.
De asemenea, reclamantul a precizat că, deși Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă dispune de toate pârghiile necesare de verificare a
sistemelor informaționale naționale cu privire la cotizații, contribuții și impozite,
prin refuzul înregistrării statutului de șomer pe motiv formal precum că persoana are
calitatea de asociat, în lipsa unui contract de muncă sau în lipsa unui venit constant,
a încalcat Convențiile internaționale a Organizației internaționale de muncă precum:
Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată, Convenția nr. 95/1949 privind
protecția salariului, Convenția nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul
ocupării forței de muncă și exercitării profesiei.
La fel, a fost invocat că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
prin actul administrativ de refuz a înregistrării statutului de șomer a încălcat
jurisprudența CEDO cu privire la dreptul la muncă, prin cazuri de referință
examinate de înalta Curte: articolul 15 - libertatea de alegere a ocupației și dreptul
de muncă (hotărârea din 14.05.1974, în cauza 4/73, Nold, Rec. 1974, p. 491, punctele
12-14, hotărârea din 13.12.1979, în cauza 44/79, Hauer, Rec. 1979 p. 3727, hotărârea
din 08.10.1986, în cauza 234/85, Kelter, Rec. 1986, p. 2897, punctul 8).
2
Din aceste considerente, Alexandru Catanoi a depus prezenta acțiune în
obligare solicitând anularea actului administrativ cu privire la refuzul de înregistrare
a statutului de șomer; obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
de înregistrare a statutului de șomer conform cererii din 3 iunie 2020; achitarea
indemnizației de șomaj și a restanțelor din data 3 iunie 2020; repararea prejudiciului
material în mărimea unui salariu mediu pe republică, ca urmare a încălcării dreptului
la muncă și lipsirea de dreptul de a fi încadrat în câmpul muncii, cu drept de salariu
pe perioada în care nu a avut posibilitatea sa beneficieze de serviciile Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în vederea punerii la dispoziție a unor
oferte de muncă care puteau fi soldate cu angajare și achitare a salariului; repararea
prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, ca urmare a promovării muncii forțate,
muncii nedeclarate, încălcarea Constituției cu privire la dreptul la muncă și protecție
socială.
Prin încheierea din 15 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
menținută prin decizia din 8 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost declarate
inadmisibile pretențiile din acțiunea de contencios administrativ depusă de
Alexandru Catanoi privind achitarea indemnizației de șomaj și a restanțelor din data
3 iunie 2020; repararea prejudiciului material în mărimea unui salariu mediu pe
republică, ca urmare a încălcării dreptului la muncă și lipsirea de dreptul de a fi
încadrat în cîmpul muncii, cu drept de salariu pe perioada în care nu a avut
posibilitatea să beneficieze de serviciile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței
de Muncă în vederea punerii la dispoziție a unor oferte de muncă care puteau fi
soldate cu angajare și achitarea salariului; repararea prejudiciului moral în suma de
20 000 lei.
Prin hotărârea din 19 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea în contencios administrativ depusă de Alexandru Catanoi a fost admisă,
fiind declarat ca neîntemeiat refuzul de înregistrare a statutului de șomer a lui
Alexandru Catanoi, conform cererii din 3 iunie 2020, expus în răspunsul nr. 524 din
3 iunie 2020 a Direcției generale ocuparea forței de muncă municipiul Chișinău a
Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. A fost obligată Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă de a emite actul administrativ individual
favorabil privind admiterea cererii lui Alexandru Catanoi din 3 iunie 2020 privind
înregistrarea cu statutul de șomer.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 15 septembrie 2021,
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a depus apel, care ulterior la
data de 7 decembrie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea
apelului, casarea actului judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de
respingere a acțiunii.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii
contestate la data de 19 august 2021 (f.d.133), iar hotărârea motivată a fost notificată
apelantei Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în data de 15
noiembrie 2021 (f.d.153). Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 15
septembrie 2021 (f.d.136) cât și motivarea acestuia prezentată la data de 7 decembrie
2021 (f.d.157) sunt în termen.
3
Prin decizia din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
depus de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, a fost casată
hotărârea din 19 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost
pronunțată o hotărâre nouă, de respingere a acțiunii depusă de Alexandru Catanoi.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data depunerii cererii
privind înregistrarea cu statut de șomer – 3 iunie 2020, Alexandru Catanoi figura la
Agenția Servicii Publice în calitate de asociat și administrator al SRL ,,Darosa-
Grup”, motiv pentru care s-a constatat neîntrunirea cumulativă a condițiilor stipulate
în art. 20 alin.(1) din Legea nr. 105/2018.
Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind greșită argumentarea instanței de
fond că, în speță, sunt aplicabile prevederile pct. 3/1 din Hotărârea Guvernului nr.
1276/2018, modificare introdusă prin Hotărârea Guvernului nr. 78 din 26.05.2021,
publicată în MO la 18.06.2021.
Or, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 100/2017, actul
normativ produce efecte doar cît este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv
sau ultraactiv.
La rândul său, art. 73 alin. (4) din Legea citată, reglementează derogările de la
alin. (3), indicând că: 4) au efect retroactiv doar actele normative prin care se
stabilesc sancțiuni mai blînde.
Cu toate acestea, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, în speță, nu a fost
vorba de careva sancțiuni, prin urmare aplicarea retroactivă a Legii a fost considerată
ca inadmisibilă. Or, instanța de judecată efectuând controlul judecătoresc asupra
actului administrativ individual, urma să verifice legalitatea acțiunilor autorității
publice emitente la adoptarea actului contestat, adică, dacă a fost dată apreciere
corectă stării de fapt și dacă au fost aplicate corect normele materiale în vigoare la
data emiterii actului contestat, dar nu a fost în drept să efectueze controlul asupra
actului contestat prin prisma normelor legale care au intrat în vigoare ulterior
emiterii actului contestat.
În contextul enunțat, nu a fost reținută ca probă nici înscrisul prezentat de
Alexandru Catanoi în cadrul ședinței din 5 aprilie 2022, deoarece Extrasul din
Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 18272, a fost datat cu data de 24
septembrie 2021, în timp ce actul administrativ individual defavorabil contestat a
fost emis la data de 3 iunie 2020.
Respectiv, extrasul prezentat nu a avut forță juridică de a răsturna concluzia
instanței de judecată despre legalitatea actului administrativ contestat.
Ținând cont de faptul că, în urma efectuării controlului judecătoresc asupra
refuzului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din 3 iunie 2020 de
înregistrare a statutului de șomer în privința lui Alexandru Catanoi, s-a constatat
legalitatea acestuia, fiind respinsă pretenția reclamantului de anulare a actului
administrativ individual defavorabil contestat, subsecvent a fost respinsă și pretenția
reclamantului din acțiune privind obligarea înregistrării statutului de șomer conform
cererii din 3 iunie 2020. Or, pretențiile respective sunt indisolubil legate una de alta.
La data de 12 mai 2022, Alexandru Catanoi a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 19 iulie 2022 a
prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului
4
judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii
instanței de fond.
În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actul judecătoresc
contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele
de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
În acest context, Alexandru Catanoi a invocat că Curtea de Apel Chișinău
neîntemeiat nu a luat în considerare înscrisul prezentat în cadrul ședinței de judecată
din 5 aprilie 2022 – Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 18272
din care rezultă că SRL ,,Darosa-Grup”, administrator al căreia este, se află în stare
pasivă, or, acest înscris denotă că dânsul întrunește condițiile stipulate de lege întru
înregistrarea statutului de șomer.
La data de 5 iulie 2022 și la data de 19 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție
a expediat în adresa Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă copia
recursului și a motivării acestuia depus de Alexandru Catanoi împotriva deciziei din
5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea
depunerii referinței, însă deși intimata a recepționat corespondența la data de 12 iulie
2022 (f.d.205) și, respectiv la data de 21 iulie 2022, până la data examinării
admisibilității recursului, nu a făcut uz de dreptul său și nu a depus referință.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 5 aprilie 2022
(f.d.187), dispozitivul fiind notificat recurentului Alexandru Catanoi în data de 12
aprilie 2022 (f.d.199), iar copia deciziei motivate a fost notificată recurentului în
data de 20 iunie 2022 (f.d.200).
Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 12 mai 2022 (f.d.201), cât și
motivarea acestuia prezentată la data de 19 iulie 2022 (f.d.206) sunt în termen.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Catanoi, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl
consideră drept inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
5
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor
de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de
a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii
în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
6
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Alexandru Catanoi.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Alexandru Catanoi se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Nina Vascan
7