3r-1/22 — contestarea actului administrativ

3r-1/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-1/22

2-20098892-01-3r-03012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E.Palanciuc)

DECIZIE

2 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Serghei Podlesnov reprezentat de avocatul Alexei

Croitor,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Serghei Podlesnov împotriva Direcției generală ocuparea forței de muncă a

Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva încheierii din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarat inadmisibil apelul depus de Serghei Podlesnov reprezentat de avocatul

Alexei Croitor, împotriva hotărârii din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 13 august 2020 Serghei Podlesnov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției generală ocuparea forței de muncă a Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 iunie 2021 prin intermediul poștei electronice, Serghei Podlesnov

reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a depus apel împotriva hotărârii din 25 mai

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 19 octombrie 2021 a prezentat

motivarea apelului.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Serghei Podlesnov reprezentat de avocatul Alexei

Croitor, împotriva hotărârii din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 12 decembrie 2021 prin intermediul poștei electronice, Serghei Podlesnov

reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a depus recurs împotriva încheierii din 24

1

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 11 februarie 2022 a depus recursul

semnat olograf.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată

a normelor de drept procedural.

Astfel, a menționat că atât reclamantul cât și reprezentantul acestuia, nu au

participat la examinarea cauzei, iar despre hotărâre au aflat de pe site-ul instanței la

data de 30 mai 2021 și respectiv, termenul curge din momentul luării la cunoștință a

dispozitivului hotărârii.

În concluzie, a enunțat că instanța de apel greșit a considerat apelul inadmisibil,

iar prin emiterea încheierii contestate se încalcă garanțiile unui proces echitabil

consfințite de art. 6 § 1 CEDO.

A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 24 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare pentru examinarea cererii

de apel.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 noiembrie

2021, fiind notificată recurentului Serghei Podlesnov și reprezentantului acestuia -

avocatul Alexei Croitor, în data de 7 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin

avizele de recepție a scrisorilor recomanadate (f.d.134, 136).

Astfel, recursul depus inițial la 12 decembrie 2021, este depus cu respectarea

termenului prevăzut de lege.

La 3 ianuarie 2022 în adresa intimatului a fost expediată pentru cunoștință copia

cererii de recurs, însă acesta nu și-a valorificat dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 24

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul

depus de Serghei Podlesnov reprezentat de avocatul Alexei Croitor, împotriva

hotărârii din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelul

a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul

se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de

2

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

În contextul dat, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat

de motivarea acestuia, respectiv, termenul de depunere a apelului și cel de prezentare

a motivării curg din momente diferite, fapt ce este reglementat de art. 232 din Codul

administrativ.

Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Totodată, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc

decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare

valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că la 25 mai 2021 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă cererea de chemare

în judecată depusă de Serghei Podlesnov împotriva Direcției generală ocuparea

forței de muncă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea

dispozitivului hotărârii primei instanțe, reclamantul Serghei Podlesnov și

reprezentantului acestuia - avocatul Alexei Croitor, nu au fost prezenți, însă pentru

ședința de judecată din 25 mai 2021, avocatul Croitor Alexei a depus cerere privind

examinarea cauzei în lipsă (f.d.75, 76).

Totodată, din materialele dosarului rezultă că reclamantul Podlesnov Serghei a

primit copia dispozitivului hotărârii din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, la data de 14 iunie 2021 (f.d.83).

3

Actele cauzei atestă că, la 26 iunie 2021 Serghei Podlesnov reprezentat de

avocatul Alexei Croitor, a depus apel împotriva hotărârii din 25 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că termenul de depunere a apelului și-a început curgerea la 26 mai

2021, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a

expirat la 24 iunie 2021, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe când

cererea de apel a fost depusă la 26 iunie 2021, fapt ce denotă exercitarea acestei căi

de atac cu încălcarea termenului stabilit de art. 232 alin.(1) Cod administrativ, din

care considerente instanța de apel prin încheierea din 24 noiembrie 2021, întemeiat

a declarat apelul ca fiind inadmisibil. Or, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit d)

Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când a fost depus după

expirarea termenului stabilit la art. 232 alin.(1).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile

art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de

apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

Astfel, în conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

În mod egal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții

de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform

art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și motivelor

întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la depunerea apelului, nu s-a solicitat.

La caz, nu poate constitui temei de admitere a recursului și anulare a încheierii

contestate argumentul recurentului precum că termenul de 30 de zile începe să curgă

din ziua în care a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii, or, legiuitorul a determinat

expres că dreptul la depunerea apelului este limitat la un anumit interval și anume

30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dar nu de la aducerea la

cunoștință. În acest sens este de menționat și faptul că recurentul Podlesnov Serghei,

a dispus de suficient timp pentru a depune apelul în termenul stabilit de art. 232 alin.

(1) Cod administrativ, chiar și din momentul recepționării dispozitivului hotărârii și

anume din 14 iunie 2021, dată în care acesta a primit dispozitivul hotărârii conform

avizului de recepție, sau cu atât mai mult din 30 mai 2021, dată de la care recurentul

indică în recurs că a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii de pe site-ul instanței,

or, în pofida acestor circumstanțe, recurentul nu și-a valorificat dreptul de a depune

apelul în termenul stabilit.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

4

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea apelului conform

prevederilor art. 232 alin. (1) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost ignorant cu

desăvârșire.

Contrar celor menționate, s-a constatat că Podlesnov Serghei nu și-a exercitat

dreptul de a depune apelul în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului

hotărârii, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, de

a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Podlesnov Serghei nu a depus

apelul în termenul stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile procedurale

prevăzute de art. 236 alin. (2) lit d) Cod administrativ, or, exercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește

că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze

acțiunea în termen.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, în cazul admiterii spre examinare a unui astfel de apel, se

va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și

preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

5

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Serghei Podlesnov reprezentat de avocatul Alexei

Croitor.

Se menține încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Podlesnov împotriva Direcției generală ocuparea forței de muncă a Agenției

Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6