2r-341/22 — încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare și a dobânzii de întârziere

2r-341/22 — încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare și a dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-341/22

2-20058233-01-2r-28062022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Brăgaru)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, V. Mihaila, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Vadim Trifan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva lui

Vadim Trifan, intervenient accesoriu Nadejda Castraveț, cu privire la încasarea în

ordine de regres a despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva încheierii din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea depusă de Vadim Trifan cu privire la repunerea apelului în termen

și a fost restituit apelul declarat de Vadim Trifan împotriva hotărârii din 30 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 01 iunie 2020, Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Trifan,

intervenient accesoriu Nadejda Castraveț, solicitând încasarea în ordine de regres a

sumei de 70709,62 lei, cu titlu de despăgubire de asigurare, a sumei de 18951,15 lei,

cu titlu de dobândă de întârziere, a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli suportate la

instrumentarea dosarulii de daune, a sumei de 2689,82 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată și a sumei de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea depusă de Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor

de Autovehicule”. A fost încasată în ordine de regres din contul lui Vadim Trifan în

beneficiul Asociației Profesionale „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” suma de 70709,62 lei, cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de

18951,15 lei, cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli

de instrumentarea dosarului de daune, suma de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică și suma de 2689,82 lei, cu titlu de taxă de stat.

1

La 08 februarie 2022, Vadim Trifan a depus cerere de apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând repunerea apelului în termen, admiterea apelului, casarea

hotărârii din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu remiterea cauzei

spre rejudecare.

Prin încheierea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă a fost respinsă cererea depusă de Vadim

Trifan, privind repunerea în termen a apelului și a fost restituit apelul declarat de

Vadim Trifan ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

La 10 iunie 2022, Vadim Trifan a depus cerere de recurs împotriva încheierii

instanței de apel solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii din 26 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău cu soluționarea prin decizie a problemei respective prin

repunerea apelului în termen și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului Vadim Trifan, a indicat că cauza a fost examinată în

absența sa, nefiind citat legal despre locul, data și ora examinării cauzei, citațiile i-au

fost expediate la adresa, mun. Chișinău, str. Pandurilor, 51, ap. 35 însă, imobilul

respectiv l-a vândut și deja nu-i mai aparține cu drept de proprietate, doar că și-a

păstrat viza de reședință la adresa respectivă. La moment locuiește pe adresa mun.

Chișinău, str. Grebincea, 8, la casa părintească. Astfel, nu a avut de unde cunoaște

despre existența litigiului, iar, la 11 ianuarie 2022, luând cunoștință cu materialele

cauzei a aflat de existența hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a contesta-o cu apel la data de 08 februarie 2022.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 26 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la 30 mai 2022 la adresa poștală a recurentului, mun.

Chișinău, str. Grebincea, 8, indicată în cererea de apel, dar date care ar confirma

recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsesc (f.d. 124).

Astfel, recursul declarat la 10 iunie 2022, este în termen.

La 28 iunie 2022 în adresa Asociației Profesionale „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” a fost expediată copia recursului declarat de Vadim

Trifan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 132), însă intimata

nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

2

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de

apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că, la 30 iunie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea depusă de

Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 08 februarie 2022, Vadim

Trifan a depus cerere de apel solicitând repunerea apelului în termen, admiterea

acestuia, casarea a hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de repunere în termen a apelului, Vadim Trifan a indicat că,

cauza a fost examinată în absența sa, nefiind citat legal despre locul, data și ora

examinării cauzei, citațiile i-au fost expediate pe adresa, mun. Chișinău, str.

Pandurilor, 51, ap. 35 însă, imobilul de pe adresa respectivă l-a vândut și deja nu-i

mai aparține cu drept de proprietate, doar că și-a păstrat viza de reședință la adresa

respectivă. La moment locuiește pe adresa mun. Chișinău, str. Grebincea, 8, în casa

părintească. Astfel, nu a avut de unde cunoaște despre existența litigiului.

A relevat recurentul că, de existența hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a aflat la 11 ianuarie 2022, luând cunoștință cu materialele

cauzei și a contesta-o cu apel la data de 08 februarie 2022.

A considerat recurentul că a omis din motive obiective și întemeiate termenul de

atac a hotărârii primei instanțe.

Ca urmare, prin încheierea din 26 mai 2022, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)

din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de

Vadim Trifan, privind repunerea în termen a apelului și a restituit apelul declarat de

Vadim Trifan, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și

argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de

respingere a cererii privind repunerea în termen al apelului și restituirea acestuia ca

3

fiind tardiv, deoarece cererea de apel a fost depusă de Vadim Trifan peste termenul de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1)

din Codul de procedură civilă. Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 30 iunie 2021, iar

cererea de apel a fost depusă de către Vadim Trifan abia la 08 februarie 2022,

aproximativ peste 8 luni de zile, pe când termenul-limită de declarare al apelului a

expirat încă la data de 30 iulie 2021 inclusiv (vineri).

Colegiul notează că, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prescriu

că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în

timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Colegiul reiterează că, în condițiile speței, hotărârea primei instanțe a fost

pronunțată la 30 iunie 2021.

Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) coroborat cu dispozițiile art. 362 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 30 de zile, instituit de

legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca cu apel hotărârea judecătorească, a

început să curgă din ziua imediat următoare datei emiterii și pronunțării hotărârii

judecătorești, adică de la 01 iulie 2021, iar data limită de depunere a cererii de apel

fiind ziua de 30 iulie 2021, acesta fiind termen de decădere din dreptul procesual.

Însă, contrar ipotezelor relevate, coroborate normelor legale precitate, Vadim Trifan a

declarat apel la 08 februarie 2022.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea

se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Potrivit art. 105 alin. (1), (11 ) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice,

persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului

integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură

transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. Citația sau înștiințarea adresată

persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură pe cotor. Citația sau

înștiințarea adresată unei organizații se înmânează persoanei cu funcție de răspundere

respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se înmânează în

același mod unui alt angajat, considerându-se recepționată de organizație.

4

Reieșind din prevederile art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă își

schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei

este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări,

citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră

recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.

Colegiul apreciază critic alegațiile recurentului cu referire la faptul că de către

instanța de fond a fost citat la o adresă unde nu mai locuiește, imobilul dat fiind

vândut, doar că și-a păstrat viza de reședință la adresa respectivă, or, în confirmarea

celor declarate recurentul nu a prezentat acte justificative, cum ar fi contractul de

vânzare-cumpărare, totodată, aceste declarații nu justifică vina instanței de fond în

ceea ce ține de citarea și comunicarea actelor de procedură la unicul domiciliu

cunoscut al părților.

În altă ordine de idei, Colegiul reține că în conformitate cu prevederile art. 362

alin.(3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen de apel se face de către

instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Articolul 116 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (1) că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Subsecvent, alin. (3) și (4) al aceluiași articol statuează că la cererea de repunere

în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie

depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din

ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Astfel, în sensul autentic al normelor art. 362 alin. (3) și art. 116 alin. (1), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, repunerea în termenul procedural poate fi efectuată

doar în baza unor temeiuri viabile și întemeiate. Caracterul temeiniciei motivelor de

omitere a termenului procedural reprezentând o condiție esențială pentru repunerea

acestuia. Prin urmare, obligația probării existenței circumstanțelor, care au făcut

imposibilă efectuarea de către persoană a anumitor acțiuni procesuale în termenul

stabilit, este pusă în sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în termenul omis.

O altă condiție care trebuie respectată este ca cererea de repunere în termen să

fie depusă nu mai târziu de 30 de zile, calculate din ziua în care partea a cunoscut sau

trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de

procedură.

În condițiile speței, Colegiul atestă că la data de 06 ianuarie 2022, Vadim Trifan

a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru o cerere prin care a solicitat să ia

cunoștință de materialele prezentei cauze civile. Totodată, menționând că, despre

hotărârea adoptată în prezenta cauză a aflat de la executorul judecătoresc Devderea

Valeriu, care i-a aplicat sechestru pe contul bancar de transfer a pensiei de invaliditate

(f.d.81).

Astfel, circumstanța dată denotă că la 06 ianuarie 2022, recurentul Vadim Trifan

cunoștea deja despre existența hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Respectiv, prin prisma art. 362 alin. (3) coroborat cu art. 116 alin. (4) din Codul

de procedură civilă, termenul de 30 de zile în care Vadim Trifan putea face uz de

5

dreptul său procedural de a solicita repunerea în termenul de apel, a început să curgă

la 07 ianuarie 2022, iar ultima zi de exercitare a acestui act procedural fiind ziua de

07 februarie 2022.

Coroborând ipotezele relevate, Colegiul consideră că, Vadim Trifan trebuia să

dea dovadă de responsabilitate, diligență și atitudine activă, depunând cererea de

repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului în termen de 30 de zile

din momentul când a aflat despre hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru dar nu mai târziu de 07 februarie 2022.

În acest sens sunt pertinente și prevederile art. 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care prevăd că participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

Colegiul notează că respingerea cererii lui Vadim Trifan privind repunerea în

termenul procedural omis de declarare a apelului a survenit ca sancțiune procedurală

pentru pasivitatea acestuia și lipsa interesului față de prezentul proces.

În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

În altă ordine de idei, instanța de recurs învederează că certitudinea legală

impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile apelanților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură civilă în vederea exonerării apelantului de

sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că reglementarea referitoare

la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac

urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte

principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Aceste termene urmăresc

mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un

termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse

foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile

ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu

evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora

6

nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs

(cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

statuat că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Prin urmare, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra, cu

normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că la depunerea cererii

de repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului, Vadim Trifan nu a

respectat termenul prevăzut la art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Vadim Trifan.

Se menține încheierea din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Profesională „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva lui Vadim Trifan, intervenient

accesoriu Nadejda Castraveț, cu privire la încasarea în ordine de regres a despăgubirii

de asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7