2ra-618/22 — restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-618/22 — restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-618/22

2-19132245-01-2ra-28042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

DECIZIE

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Vladimir Malic, reprezentat de avocatul Alexandru

Pavalatii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bounegru

împotriva lui Vladimir Malic cu privire la restituirea împrumutului și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Larisa Bounegru, reprezentată de avocatul Constantin Lazari și

a fost casată hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind

pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă,

constată:

La data de 08 august 2019, Larisa Bounegru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Malic cu privire la restituirea împrumutului și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, conform recipisei din 26 octombrie 2016, a dat în

proprietate lui Vladimir Malic bani în sumă de 100 000 de lei, pentru construcția casei de

locuit din satul Bubuieci, str. Ștefan cel Mare, pe care ultimul refuză să o restituie.

Ulterior, conform recipisei din 05 noiembrie 2016, a dat în proprietate lui Vladimir Malic

suma de 100 000 de lei, pentru construcția casei de locuit din satul Bubuieci, str. Ștefan

cel Mare, pe care ultimul la fel refuză să o restituie. Astfel, suma totală a împrumutului

acordat constituie 200 000 de lei, fapt consemnat în recipisa din 05 noiembrie 2016,

recunoscut de către Malic Vladimir.

Reclamanta a menționat că, în scopul restituirii împrumutului acordat, în adresa lui

Vladimir Malic a fost expediată somație, recepționată la 02 iulie 2019, prin care a acordat

1

pârâtului termen de 7 zile lucrătoare, din momentul recepționării somației, pentru a

restitui suma de bani împrumutată.

A susținut că până la depunerea acțiunii, Vladimir Malic nu a dat răspuns în formă

scrisă sau verbală la somație, având un comportament de rea-credință, refuzând să

restituie suma de bani împrumutată.

Reclamanta a specificat că pârâtul, pe o perioadă de peste un an, 2018-2019, refuză

să furnizeze careva informație cu privire la destinația folosirii sumei de 200 000 de lei,

eschivându-se de la onorarea obligațiilor asumate. Vladimir Malic a declarat în formă

verbală lui Dumitru Bounegru că nu va restitui suma de bani împrumutată, deoarece nu

dispune de o asemenea sumă de bani.

Larisa Bounegru a solicitat încasarea din contul lui Vladimir Malic în beneficiul

său a sumei împrumutului în mărime de 200 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Larisa Bounegru a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 16 noiembrie 2020 Larisa Bounegru, reprezentată de avocatul Constantin Lazari,

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Larisa Bounegru, reprezentată de avocatul Constantin Lazari, a fost casată

hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de Larisa Bounegru a fost admisă.

S-a încasat din contul lui Vladimir Malic în beneficiul Larisei Bounegru suma de 200 000

de lei și cheltuielile de judecată suportate după cum urmează: cu titlu de taxă de stat în

prima instanță 6 000 de lei, în instanța de apel 4500 de lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 5000 de lei.

La 08 aprilie 2022 Vladimir Malic, reprezentat de avocatul Alexandru Pavalatii, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, inițial reclamanta a intitulat cererea

de chemare în judecată privind încasarea împrumutului, la o etapă depășită și-a

concretizat temeiul juridic a acțiunii înaintate, iar prima instanță, întemeiat, prin încheiere

protocolară a restituit respectiva cerere. Or, legislația prevede că cererea de concretizare

nu poate fi înaintată la orice etapă a examinării cauzei.

A menționat că cererea de chemare în judecată care a fost examinată, a fost cu

privire la încasarea împrumutului, altă cerere de chemare în judecată cu privire la

îmbogățirea ilicită nu a fost acceptată, respectiv, instanța de apel eronat și-a întemeiat

soluția pe argumentele din cererea de chemare în judecată concretizată.

Recurentul consideră că, o astfel de abordare poate fi apreciată ca încălcarea

drepturilor procesuale ale lui Vladimir Malic, or, odată ce cerere de concretizare nu a fost

acceptată și pusă în dezbateri, nu a fost oferit dreptul la depunerea referinței, prezentarea

probelor și expunerea poziției, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

A invocat că instanța de apel nu s-a expus referitor la încheierea protocolară a

instanței de fond, prin care nu a fost acceptată cererea de chemare în judecată

concretizată. Prin urmare, consideră că instanța de apel nici nu a fost în drept de a face

2

referire în decizie la argumentele unei cereri neacceptate și fără a fi pusă în contradictoriu.

Recurentul a susținut că în instanța de fond, de rând cu audierea martorului Vadim

Reniță, a solicitat audierea și admiterea în calitate de martori pe Ion Cumpănă și Viorel

Fărîma, motivând audierea lor prin prestarea de servicii la construcția casei pentru Larisa

Bounegru. Astfel, odată ce ar fi fost pusă în discuție cererea de concretizare, ar fi solicitat

audierea martorilor numiți supra cât și a altora.

Recurentul a afirmat că, nu a negat niciodată eliberarea recipiselor, însă , a menționat

că a îndeplinit angajamentul asumat, fapt confirmat prin înscrisurile anexate, cât și prin

declarațiile martorului Vadim Renița, declarații reținute de instanța de apel fără careva

obiecții, inclusiv cele prin care ultimul confirmă că a efectuat lucrări de construcție (a

ridicat pereții, a făcut acoperișul, din 2 părți a fost făcut gardul).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la 07 februarie 2022 la adresa poștală a lui Malic Vladimir, precum și la 10 februarie 2022

la adresa electronică a avocatului Alexandru Pavalatii (f.d. 143-144).

Totodată, se reține că prin dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență declarată prin

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, au fost stabilite măsuri specifice în

domeniul justiției, fiind suspendată de drept examinarea de către instanțele de judecată a

cauzelor civile, cu excepțiile prevăzute la pct. 5.1.1 din dispoziție. Termenele de

exercitare a căilor de atac în cauzele civile care se suspendă de drept, aflate în curs la data

intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției, începând cu data de 04 aprilie 2022, judecarea cauzelor civile fiind reluată din

oficiu.

Astfel, recursul, declarat la 08 aprilie 2022, este în termen.

La data de 28 aprilie 2022, copia recursului a fost expediată pentru cunoștință în

adresa intimatei Larisa Bounegru și a avocatului Constantin Lazari, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 163, 165-167).

La 11 mai 2022 Larisa Bounegru, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței

de apel, pe care o consideră legală, întemeiată, motivată și argumentată corect din punct

de vedere juridic.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 15 iunie 2022 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

3

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea

integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele dosarului rezultă că în recipisa din 26 octombrie 2016, Malic

Vladimir a menționat că a primit suma de 100 000 de lei de la Bounegru Larisa pentru

construcția casei de locuit din s. Bubuieci, str. Ștefan cel Mare (f.d. 55).

La 05 noiembrie 2016, Malic Vladimir a mai întocmit și semnat o recipisă, în care

a indicat că a mai primit de la Bounegru Larisa suma de 100 000 de lei pentru construcția

casei de locuit din s. Bubuieci, str. Ștefan cel Mare. Suma totală primită constituie

200 000 de lei (f.d. 56).

Înaintând cerere de chemare în judecată la 08 august 2019, Larisa Bounegru a

solicitat încasarea din contul lui Vladimir Malic în beneficiul său a sumei împrumutului

în mărime de 200 000 de lei și a cheltuielilor de judecată, invocând că suma de 200 000

de lei a fost acordată pârâtului cu titlu de împrumut.

Larisa Bounegru și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 15, 16 lit. a), 19,

20, 1242, 1246, 1247, 1248 din Codul civil (în redacția din 01 martie 2019).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 13 iulie 2020, instanța de fond

a respins demersul reclamantei cu privire la acceptarea cererii de concretizare a cererii

de chemare în judecată, din motivul că a fost depusă după încheierea etapei de pregătire

a cauzei pentru dezbateri judiciare, conform art. 185 alin. (3) din Codul de procedură

civilă. Cererea de concretizare a fost restituită cu anexe reprezentantului reclamantei,

avocatul Lazari Constantin, fără a fi anexată la dosar (f.d. 58).

La ședința de judecată din 21 octombrie 2020 instanța a trecut la judecarea cauzei

în fond (f.d. 58-59).

Ulterior, la ședința din 02 noiembrie 2020, instanța de judecată a anunțat că la

28 octombrie 2020 a mai fost depusă prin cancelarie o cerere de concretizare, însă, în

conformitate cu art. 185 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a respins demersul

avocatului Lazari Constantin privind acceptarea cererii de concretizare a temeiului

juridic și a finalizat examinarea cauzei în fond (f.d. 59).

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020, instanța de fond a ajuns la concluzia de a

respinge acțiunea depusă de Larisa Bounegru ca neîntemeiată, motivând că suma de

200 000 de lei a fost transmisă lui Vladimir Malic cu un alt scop decât cel de împrumut,

poziția reclamantei cu privire la încasarea împrumutului restant fiind neîntemeiată.

4

La 16 noiembrie 2020 Larisa Bounegru, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă.

În cererea de apel, Larisa Bounegru a invocat că contestă inclusiv încheierea

protocolară din 02 noiembrie 2020 a instanței de fond prin care a fost respinsă acceptarea

cererii de concretizare a temeiului juridic al acțiunii, anexând la cererea de apel o cerere

de concretizare a acțiunii, întemeiată pe art. 8 lit. g), 10, 11 lit. g), 14, 1389-1397, 1398

din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019 (f.d. 81-95).

Instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei apelului declarat de Larisa

Bounegru, reprezentată de avocatul Constantin Lazari și a casat hotărârea primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de Larisa Bounegru a

fost admisă și s-a încasat din contul lui Vladimir Malic în beneficiul Larisei Bounegru

suma de 200 000 de lei și cheltuielile de judecată suportate cu titlu de taxă de stat în

prima instanță 6 000 de lei, în instanța de apel 4500 de lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 5000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei și

declarațiile părților și ale martorilor, în speță se atestă indubitabil că Malic Vladimir a

dobândit suma de 200 000 de lei fără justă cauză, or, ultimul nu a executat nicio

construcție pe teren.

Instanța de apel a menționat că inițial, reclamanta a întitulat cererea de chemare în

judecată privind încasarea împrumutului, însă, acest fapt nu exonerează pârâtul de a

restitui reclamantei suma de bani primită, în circumstanțele în care aceasta pe parcursul

derulării procesului și-a concretizat temeiul juridic al acțiunii înaintate, iar, prima

instanță neîntemeiat prin încheiere protocolară a respins respectiva cerere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând circumstanțele expuse, constată că decizia instanței de apel este

nemotivată.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

5

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu

se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro

Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată

la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre

și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța judecătorească în

mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre

soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de apel a indicat în decizie doar că prima instanță

neîntemeiat prin încheiere protocolară a respins cererea de concretizare, fără însă a

specifica care anume încheiere a instanței de fond este neîntemeiată, or, conform

materialelor cauzei, reprezentantul Larisei Bounegru a depus două cereri de concretizare

a acțiunii, acceptarea cărora a fost respinsă de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru

prin încheierile protocolare din 13 iulie 2020 și 02 noiembrie 2020.

Iar, prin cererea de apel, Larisa Bounegru a contestat doar încheierea protocolară

a instanței de fond din 02 noiembrie 2020, pronunțată după începerea examinării în fond

a cauzei.

La fel, Curtea de Apel Chișinău nu a indicat raționamentele din care consideră că

prima instanță neîntemeiat prin încheiere protocolară a respins cererea de concretizare și

fără o motivare în acest sens, a examinat acțiunea Larisei Bounegru în baza unui alt temei

juridic decât cel invocat în cererea de chemare în judecată depusă inițial la 08 august

2019, care a și fost judecată de către prima instanță.

Astfel, instanța de apel a examinat cererea de concretizare a temeiului acțiunii,

care nu a fost acceptată și nici anexată la dosar de către prima instanță, fiind anexată de

către intimată abia la cererea de apel, concluzionând că Malic Vladimir a dobândit suma

6

de 200 000 de lei fără justă cauză, conform art. 1398 din Codul civil (redacția până la 01

martie 2019).

În asemenea circumstanțe, se constată că Malic Vladimir a fost lipsit de drepturile

procedurale prevăzute la art. 56 și 60 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 56 din Codul de procedură civilă, participanții la proces

sunt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele,

să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări

altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să

reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și

considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții

împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți, să atace

actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația

procedurală civilă. Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au

obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe

care o ocupă în proces.

Conform art. 60 din Codul de procedură civilă, în afară de drepturile specificate

la art.56, părțile dispun de drepturi speciale. Pe tot parcursul examinării cauzei,

reclamantul este în drept să renunțe la acțiune, pârâtul este în drept să recunoască

acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție de împăcare.

Respectiv, recurentul Malic Vladimir a fost lipsit de drepturile de a primi o copie

de pe cererea de chemare în judecată concretizată, de a prezenta o referință privind

temeiurile noi invocate și toate probele necesare.

În conformitate cu art. 26 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, procesele

civile se desfășoară pe principiul contradictorialități și egalității părților în drepturile

procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile

și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi

poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei

probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune

punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a

procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața

instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui

al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea

pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și

observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că, fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze

într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât să se mențină un

echilibru corect.

Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în procesul civil

de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă parte, precum și a le

discuta.

7

Prin urmare, în condițiile în care participantul la proces a fost privat de dreptul de

a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, prin prisma temeiurilor invocate în

acțiune, instanța de recurs conchide că nu constituie decât o îngrădire a dreptului acestuia

de a beneficia de un proces echitabil, cu respectarea principiilor procesului civil

reglementate atât de legislația națională, cât și cea internațională, circumstanțe apreciate

drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul,

de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța

de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Vladimir Malic, reprezentat de avocatul Alexandru

Pavalatii,.

Se casează integral decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bounegru împotriva lui

Vladimir Malic cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de

judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

8