2ra-1318/22 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1318/22 (2-19107415-01-2ra-19092022) Prima instanță: Judecătoria Сhișinău, sediul Centru (jud. S. Suvac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, V. Cotorobai, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Malai împotriva Svetlanei Japalău cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de reprezentantul Svetlanei Japalău, avocatul Sergiu Bivol și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 11 iunie 2019, Viorel Malai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Japalău cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin scrisoarea de garanție și anexa nr. 1 din 29 septembrie 2018, semnate la 08 octombrie 2018, Svetlana Japalău s-a obligat să-i achite lui Viorel Malai suma în mărime de 256 920 lei și 08 bani până la 31 decembrie 2018. A comunicat reclamantul că prin înscrisul menționat supra, Svetlana Japalău a agreat și a subscris privind executarea obligației de a da, adică de transmitere a sumei în mărime de 256 920 lei și 08 bani lui Viorel Malai. A mai menționat reclamantul că la 31 decembrie 2018, obligația sus menționată a devenit scadentă, iar la 15 aprilie 2019 pârâtei i-a fost expediată o notificare prin care a fost pusă în întârziere și i s-a solicitat executarea obligației asumate prin scrisoarea de garanție privind achitarea sumei în mărime de 256 920 lei și 08 bani.

A invocat reclamantul că mai mult de șapte luni au trecut de la data semnării scrisorii de garanție și mai mult de patru luni au expirat de la data devenirii scadente a obligației asumate prin scrisoarea de garanție. De asemenea, a mai susținut reclamantul că este tatăl a trei copii, că a prestat o muncă îndelungată, cheltuind banii proprii în scopul reparației apartamentului 1 pârâtei. Cu toate acestea, pârâta nu i-a achitat nici materialele de construcție și nici munca prestată, fapt care i-a provocat suferințe psihice, cât și fizice, prin imposibilitatea procurării celor necesare întreținerii familiei. A solicitat reclamantul încasarea din contul pârâtei Svetlana Japalău, în beneficiul său a datoriei în mărime de 256 920 lei și 08 bani, repararea prejudiciului moral în mărime de 85 000 lei, precum și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la pârâta Svetlana Japalău, în beneficiul lui Viorel Malai datoria în mărime de 256 920 lei și 08 bani și cheltuielile de judecată în legătură cu plata taxei de stat în mărime de 7707 lei și 60 de bani, iar în total suma în mărime de 264 627 lei și 68 de bani. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 22 martie 2021, avocatul Sergiu Bivol, în interesele apelantei Svetlana Japalău, a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei hotărâri de respingere integrală a acțiunii inițiale depusă de Viorel Malai și admiterea acțiunii reconvenționale depusă de Svetlana Japalău.

Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de reprezentantul Svetlanei Japalău, avocatul Sergiu Bivol și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel a conchis că, cererile de apel urmează a fi respinse, cu menținerea hotărârii contestate, din următoarele considerente.

La caz, Colegiul a reiterat că, Viorel Malai și Svetlana Japalău au încheiat în formă verbală contractul de antrepriză prin care - Viorel Malai s-a obligat să efectueze lucrări de reparație a apartamentului nr. XXX, de pe str. XXXXX, mun. XXXXX, iar - Svetlana Japalău s-a obligat să achite prețul convenit pentru executarea lucrărilor de reparație și materialele procurate în vederea efectuării lucrărilor de reparație și anume suma în mărime de 256 920 lei și 08 bani, până la data de 31 decembrie 2018. Ori, faptul existenței relațiilor de prestare a serviciilor de reparație a apartamentului și încheierea contractului de antrepriză în formă verbală reiese din natura și specificul raporturilor juridice dintre Viorel Malai și Svetlana Japalău cu privire la reparația apartamentului.

2 Ținând cont de cele menționate, instanța de apel a concluzionat că, înscrisul denumit generic „Scrisoare de garanție” a plății restante pentru efectuarea lucrărilor de reparație a imobilului și cuantumul detaliat și determinat al cuantumului sumei revendicate reprezintă un act prin care pârâta Svetlana Japalău, a recunoscut datoria, acest fapt fiind clar determinat și contrasemnat de părți. Prin urmare, acțiunea formulată de către Viorel Malai privind încasarea de la Svetlana Japalău a datoriei în mărime de 256 920 lei și 08 bani, este întemeiată.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiată poziția apelantei cu privire la neexaminarea acțiunii reconvenționale depusă de către Svetlana Japalău, ori, aceasta a fost soluționată prin încheierea protocolară la 18 februarie 2021. La acest capitol, instanța de apel a reținut prevederile art. 172 din Codul de procedură civilă, care stabilesc că, până la începerea dezbaterilor judiciare, pîrîtul are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o acțiune reconvențională pentru a fi judecată odată cu acțiunea inițială. Intentarea acțiunii reconvenționale se face conform regulilor generale de intentare a acțiunii. Dispozițiile privind administrarea probelor se aplică în mod corespunzător.

Subsidiar, în conformitate cu art. 173 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă cererea depusă ca reconvențională nu se încadrează în niciun temei prevăzut la alin. (1) din prezentul articol sau este depusă peste termenul stabilit la art. 172, instanța o restituie părții printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs, cu posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale. În conformitate cu art. 269 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile primei instanțe sau ale judecătorului prin care cauza nu se soluționează în fond se emit în formă de încheiere. Aceasta se emite în camera de deliberare în condițiile art. 48. În cazul soluționării unor probleme simple, instanța poate emite încheiere fără a se retrage în camera de deliberare.

O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată. În conformitate cu art. 270 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conțină datele specificate la alin. (1) lit. d), e), f) și g). În conformitate cu art. 270 alin. (2), lit. d), e), f) și g) din Codul de procedură civilă, în încheierea judecătorească se indică: d) problema asupra căreia se emite; e) motivele care au determinat concluziile instanței și legea guvernantă; f) dispoziția instanței; g) ordinea și termenul de atac al încheierii dacă este susceptibilă de atac. Aici, instanța de apel a subliniat că, încheierea protocolară din 18 februarie 2021 conține elementele definitorii impuse de normele procedurale precitate.

Totodată, instanța de apel a conchis că acțiunea reconvențională conține solicitări independente de acțiunea inițială, astfel încât ar fi inoportună judecarea acesteia concomitant cu acțiunea inițială. Referitor la caracterul abuziv al clauzelor anexei nr. 1, instanța de apel a precizat că, actul criticat nu conține clauze contractuale în măsură a fi negociate, fiind o prezentare descriptivă a materialelor și a serviciilor prestate de executor, cu indicarea prețului acestora. Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de reprezentantul Svetlanei 3 Japalău, avocatul Sergiu Bivol și a menține hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 28 iulie 2022, reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale depusă de Viorel Malai și de admitere a acțiunii reconvenționale depusă de Svetlana Japalău la 19 februarie 2020. În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, a indicat că instanța de apel și prima instanță la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței. Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 19 septembrie 2022 (f.d. 19, Vol. II), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus, informând despre necesitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 20 octombrie 2022, reprezentantul intimatului Viorel Malai, avocatul Ghenadie Tatarciuc, a solicitat de a considera recursul declarat de reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 09 iunie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 28 iulie 2022. Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul poștei electronice a copiei deciziei integrale participanților la proces la 13 septembrie 2022, conform scrisorii de însoțire (f.d. 246, Vol. II). Astfel, cererea de recurs declarată este depusă în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul 4 în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererile de recurs se consideră inadmisibile în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel și prima instanță, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentantul 5 recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentei Svetlana Japalău, avocatul Sergiu Bivol, împotriva deciziei din 09 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 6