2ac-166/22 — anularea partiala a actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-166/22

2-22025089-01-2cc-05072022

Î N C H E I E R E

6 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg

Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și

Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

cu privire la anularea parțială a actelor administrative,

dispune:

La 21 februarie 2022, Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov,

Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei

Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu

privire la anularea pct. 4 a hotărârii nr. 32 din 28 ianuarie 2022 a Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică privind aprobarea prețurilor

reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public, pct. 4 a hotărârii nr. 33

din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

privind prețul la energia electrică produsă și tariful pentru energia termică livrată

consumatorilor de către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, pct.4 a hotărârii

nr. 34 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică privind prețul pentru energia electrică produsă și tariful pentru energia

termică livrată consumatorilor de către Societatea pe Acțiuni „CET-NORD”, pct. 3

a hotărârii nr. 35 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare

în Energetică privind tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către

Întreprinderea Municipală „Termogaz-Bălți”, pct. 3 a hotărârii nr. 36 din 28

ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică privind tariful

1

pentru energia termică livrată consumatorilor de case către Societatea pe Acțiuni

„Comgaz-Plus”, pct. 3 a hotărârii nr. 37 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică privind tariful la energia termică livrată

consumatorilor de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, pct. 3 a

hotărârii nr 38 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energie privind tariful

pentru energia termică livrată consumatorilor de către Întreprinderea Municipală a

„Rețelele și Centralele Termice Comrat”, pct. 3 a hotărârii nr. 39 din 28 ianuarie

2022 a Agenției Naționale pentru reglementare în energetică privind tariful pentru

energia termică livrată consumatorilor de către Întreprinderea Municipală „Servicii

Comunale Glodeni” și a pct. 3 a hotărârii nr. 40 din 28 ianuarie 2022 privind prețul

provizoriu pentru energia electrică furnizată de furnizorul central de energie

electrică (f. d. 2 - 41).

Prin încheierea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a dispus strămutarea cauzei de contencios administrativ după competență

materială, cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Batrîncea, Alexandr

Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda,

Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva

împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la

anularea parțială a actelor administrative, la Curtea de Apel Chișinău (f.d.42, 42

verso).

Prin încheierea din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a suspendat

procesul și s-a transmis cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea

conflictului negativ de competență (f.d. 47-54).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind de

competența Curtea de Apel Chișinău să examineze prezenta acțiune de contencios

administrativ, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul

de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 191 alin. (1) și (2) Cod administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță

acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,

care nu se supun controlului de constituționalitate.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, urmează de stabilit dacă obiectul

acțiunii în contencios administrativ, și anume hotărârea nr. 32 din 28 ianuarie

2022, hotărârea nr. 33 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 34 din 28 ianuarie 2022,

hotărârea nr. 35 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 36 din 28 ianuarie 2022,

hotărârea nr. 37 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 38 din 28 ianuarie 2022,

2

hotărârea nr. 39 din 28 ianuarie 2022 și hotărârea nr. 40 din 28 ianuarie 2022 ale

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, care se solicită a fi anulate,

urmează a fi apreciate drept acte administrative individuale sau ca acte

administrative normative.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

Iar, conform art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică

reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării

sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță

juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat, sau emis de o

autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un

număr nedeterminat de situații identice.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, actul normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o

autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și

care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice.

Iar potrivit art. 4 din aceeași lege, actul normativ are caracter public,

obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,

opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța

de constrângere a statului.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea

între actele administrative normative și actele administrative individuale se

3

realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul

determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Prin urmare, actele normative constituie categoria de acte juridice care conțin

reglementări de principiu, au aplicabilitate repetată și produc efecte erga omnes

asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale reprezintă

categoria de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport

cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că deși hotărârile contestate vizează furnizorii

Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”,

Societatea pe Acțiuni „Comgaz-Plus”, Întreprinderea Municipală „Termogaz-

Bălți”, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Societatea pe Acțiuni „CET-

NORD”, Întreprinderea Municipală a „Rețelele și Centralele Termice Comrat”și

Întreprinderea Municipală „Servicii Comunale Glodeni”, actele respective nu pot fi

apreciate ca fiind acte administrative individuale în sensul art. 10 Cod

administrativ.

Or, având în vedere că prin actele respective au fost aprobate prețurile

reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și respectiv, a energiei electrice și

termice, este indubitabil că emiterea acestora a avut în loc în contextul unei

obligații de serviciu public, efectele căreia se răsfrâng în mod direct asupra

consumatorilor finali, care nu pot fi individualizați și care reprezintă, în

integralitatea lor, un cerc nedeterminat de subiecți.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că acțiunea contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată a reclamanților Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr

Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova,

Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică cu privire la contestarea parțială a actelor

administrative constituie o acțiune de control normativ în sensul art. 206 alin. (1)

lit. e) din Codul administrativ și, astfel, urmează a fi soluționată în primă instanță

de către Curtea de Apel Chișinău, potrivit competenței jurisdicționale.

În atare circumstanțe și având în vedere că hotărârea nr. 32 din 28 ianuarie

2022, hotărârea nr. 33 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 34 din 28 ianuarie 2022,

hotărârea nr. 35 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 36 din 28 ianuarie 2022,

hotărârea nr. 37 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 38 din 28 ianuarie 2022,

hotărârea nr. 39 din 28 ianuarie 2022 și hotărârea nr. 40 din 28 ianuarie 2022 ale

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică reprezintă acea categorie de

acte juridice care stabilesc o conduită obligatorie, fiind acte de aplicabilitate

repetată asupra unor subiecți de drept nedeterminați, se constată competența Curții

de Apel Chișinău de a judeca acțiunea de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată a lui Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov,

Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei

Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru

4

Reglementare în Energetică cu privire la contestarea parțială a actelor

administrative.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform art.

197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării

procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin

constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei nominalizate a Curții

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vlad

Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi,

Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara

Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu

privire la anularea parțială a actelor administrative.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg

Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și

Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

cu privire la anularea parțială a actelor administrative, se remite Curții de Apel

Chișinău, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5