2ac-166/22 — anularea partiala a actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-166/22 2-22025089-01-2cc-05072022 Î N C H E I E R E 6 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea parțială a actelor administrative, dispune: La 21 februarie 2022, Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva au depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea pct. 4 a hotărârii nr. 32 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public,

pct. 4 a hotărârii nr. 33 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind prețul la energia electrică produsă și tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, pct.4 a hotărârii nr. 34 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind prețul pentru energia electrică produsă și tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Societatea pe Acțiuni „CET-NORD”, pct. 3 a hotărârii nr. 35 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Întreprinderea Municipală „Termogaz-Bălți”, pct. 3 a hotărârii nr. 36 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică privind tariful 1 pentru energia termică livrată consumatorilor de case către Societatea pe Acțiuni „Comgaz-Plus”, pct. 3 a hotărârii nr. 37 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind tariful la energia termică livrată consumatorilor de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, pct. 3 a hotărârii nr 38 a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energie privind tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Întreprinderea Municipală a „Rețelele și Centralele Termice Comrat”,

pct. 3 a hotărârii nr. 39 din 28 ianuarie 2022 a Agenției Naționale pentru reglementare în energetică privind tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Întreprinderea Municipală „Servicii Comunale Glodeni” și a pct. 3 a hotărârii nr. 40 din 28 ianuarie 2022 privind prețul provizoriu pentru energia electrică furnizată de furnizorul central de energie electrică (f. d. 2 - 41). Prin încheierea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a dispus strămutarea cauzei de contencios administrativ după competență materială, cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea parțială a actelor administrative, la Curtea de Apel Chișinău (f.d.42, 42 verso).

Prin încheierea din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a suspendat procesul și s-a transmis cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență (f.d. 47-54). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind de competența Curtea de Apel Chișinău să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. În corespundere cu art. 191 alin. (1) și (2) Cod administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, urmează de stabilit dacă obiectul acțiunii în contencios administrativ, și anume hotărârea nr. 32 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 33 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 34 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 35 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 36 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 37 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 38 din 28 ianuarie 2022, 2 hotărârea nr. 39 din 28 ianuarie 2022 și hotărârea nr. 40 din 28 ianuarie 2022 ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, care se solicită a fi anulate, urmează a fi apreciate drept acte administrative individuale sau ca acte administrative normative.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Potrivit art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public. Iar, conform art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. În conformitate cu art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat, sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Iar potrivit art. 4 din aceeași lege, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal.

Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului. Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se 3 realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Prin urmare, actele normative constituie categoria de acte juridice care conțin reglementări de principiu, au aplicabilitate repetată și produc efecte erga omnes asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale reprezintă categoria de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că deși hotărârile contestate vizează furnizorii Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, Societatea pe Acțiuni „Comgaz-Plus”, Întreprinderea Municipală „Termogaz- Bălți”, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Societatea pe Acțiuni „CET- NORD”, Întreprinderea Municipală a „Rețelele și Centralele Termice Comrat”și Întreprinderea Municipală „Servicii Comunale Glodeni”, actele respective nu pot fi apreciate ca fiind acte administrative individuale în sensul art. 10 Cod administrativ.

Or, având în vedere că prin actele respective au fost aprobate prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și respectiv, a energiei electrice și termice, este indubitabil că emiterea acestora a avut în loc în contextul unei obligații de serviciu public, efectele căreia se răsfrâng în mod direct asupra consumatorilor finali, care nu pot fi individualizați și care reprezintă, în integralitatea lor, un cerc nedeterminat de subiecți.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că acțiunea contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a reclamanților Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la contestarea parțială a actelor administrative constituie o acțiune de control normativ în sensul art. 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ și, astfel, urmează a fi soluționată în primă instanță de către Curtea de Apel Chișinău, potrivit competenței jurisdicționale.

În atare circumstanțe și având în vedere că hotărârea nr. 32 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 33 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 34 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 35 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 36 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 37 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 38 din 28 ianuarie 2022, hotărârea nr. 39 din 28 ianuarie 2022 și hotărârea nr. 40 din 28 ianuarie 2022 ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică reprezintă acea categorie de acte juridice care stabilesc o conduită obligatorie, fiind acte de aplicabilitate repetată asupra unor subiecți de drept nedeterminați, se constată competența Curții de Apel Chișinău de a judeca acțiunea de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru 4 Reglementare în Energetică cu privire la contestarea parțială a actelor administrative.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei nominalizate a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea parțială a actelor administrative.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Batrîncea, Alexandr Odințov, Alexandr Comarov, Nadejda Jamba, Oleg Ciornîi, Liudmila Ghinda, Veronica Ciulcova, Alexei Stegaciov, Vera Grebneva și Tamara Veșneva împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la anularea parțială a actelor administrative, se remite Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în fond. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5