3ra-181/21 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-181/21 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-181/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun

ÎNCHEIERE

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Veronica Crețu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Veronica Crețu și Vitalie Crețu împotriva Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz”, terț Societatea cu Răspundere Limitată „ Chișinău- Gaz” cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din data de 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Veronica Crețu, s-a menținut hotărârea din

data de 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 11 aprilie 2017 Veronica Crețu și Vitalie Crețu au depus cerere de chemare

în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz”, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău- Gaz”, prin care a

solicitat anularea deciziei nr.10 din 02 februarie 2017 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale și a calculului anexă la decizie, anularea

chitanței de plată din 06 februarie 2017, emisă în baza deciziei nr. 10 din 02 februarie

2017 și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Veronica Crețu și Vitalie Crețu au invocat că la 02

februarie 2017 SA „Moldovagaz” a emis decizia nr. 10, prin care a hotărât, în

conformitate cu pct. 151 din Regulament, de a efectua calculul consumului de gaze

naturale prin metoda sistemului paușal pentru perioada de la data reinstalării EMG

din 08 iunie 2016 până la data de 07 decembrie 2016 (demontarea EMG).

SA „Moldovagaz” a constatat că sigiliul din plumb, aplicat pe urechiușele cutiei

mecanismului de calcul și cutia echipamentului de măsurare, tipul BK-G4T nr.

22645196, a fost manipulat după sigilarea lui primară, fiind înlăturat și instalat un

sigiliu contrafăcut.

La baza deciziei au stat materialele prezentate de operatorul de rețea SRL

„Chișinău-Gaz” și anume actul de demontare a echipamentului de măsurare din 07

decembrie 2016, actul de control a echipamentului de măsurare din 07 decembrie

2016, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 630 din 08 decembrie 2016, actul

de depistare a încălcării clauzelor contractuale din data de 25 ianuarie 2017 și

procesul-verbal de dare în exploatare EMG din 08 iunie 2016.

1

Nefiind de acord cu decizia SA „Moldovagaz” privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale și a calculului anexă la decizie, la 28

februarie 2017 Veronica Crețu și Vitalie Crețu au depus cerere prealabilă, prin care

au solicitat anularea deciziei nr. 10 din 02 februarie 2017 și a chitanței de plată din 06

februarie 2017.

Prin răspunsul nr. c-43/17 din 29 martie 2017, SA „Moldovagaz” i-a informat că

cererea prealabilă nu este întemeiată și nu sunt motive pentru anularea deciziei nr. 10

din 02 februarie 2017 și a chitanței de plată.

În opinia reclamanților decizia nr. 10 din 02 februarie 2017 și chitanța de plată

sunt ilegale și neîntemeiate.

Reclamanții au susținut că SA „Moldovagaz” a constatat că sigiliul din plumb,

aplicat pe urechiușele cutiei mecanismului de calcul și cutia echipamentului de

măsurare tipul BK-G4T nr. 22645196, a fost manipulat după sigilarea lui primară,

fiind înlăturat și instalat un sigiliu contrafăcut. Concluzia dată a fost preluată din

raportul de constatare tehnico-științifică, întocmit în limba rusă de către Centrul de

Expertize Independente „Cexin”.

Reclamanții au indicat că SRL „Chișinău-Gaz” a încălcat legislația pertinentă,

ori nu li s-a explicat în mod obligatoriu dreptul de a numi expertiza metrologică,

ulterior s-a încălcat prevederea conform căreia instituția care efectuează constatarea

tehnico-științifică este aleasă anume de consumatorul final.

În acest context Veronica Crețu și Vitalie Crețu au indicat că specialistul din

cadrul Centrului Expertize Independente „Cexin” nu este independent, deoarece a

fost ales unilateral de către SRL „Chișinău-Gaz”, fără ca reclamanții să fie invitați la

examinarea sigiliului de către specialist, pentru a putea acorda întrebări, a face

obiecții, a constata dacă nu se operează careva modificări la integritatea sigiliului și a

contorului.

Mai mult, contorul urma a fi sigilat și lăsat la păstrare consumatorului final, care

urma să-l transmită instituției care efectuează expertiza în termen de 5 zile. În

realitate, situația a fost altfel și anume operatorul a ridicat contorul, unilateral a

alesinstituția care să efectueze expertiza, unilateral și personal a luat contorul fără a-1

lăsa la păstrare reclamanților și l-a prezentat Centrului Expertize Independente

„Cexin”.

Aceste încălcări denotă faptul că operatorul/furnizorul, fiind profesionist în

domeniu, a abuzat de faptul dat, nu a comunicat drepturile reclamanților, a încălcat

grosolan prevederile regulamentului, ceea ce înseamnă că actul emis de către pârât

este ilegal și urmează a fi anulat.

Veronica Crețu și Vitalie Crețu au mai menționat că raportul de constatare

tehnico-științifică nu răspunde clar cum s-a operat presupusa înlocuire a sigiliului,

este ambiguu și incomplet, nu se constată metodele prin care s-a ajuns la concluzie,

mijloacele utilizate etc. Un astfel de raport nu putea sta la baza emiterii deciziei.

Reclamanții au mai indicat că decizia nr. 10 urma a fi emisă doar după stabilirea

a 2 circumstanțe obligatorii și cumulative și anume stabilirea încălcării de către

consumatorul final a clauzelor contractuale și aceste încălcări să ducă obligatoriu la

neînregistrarea sau la înregistrarea incompletă a consumului de gaze.

Veronica Crețu și Vitalie Crețu au susținut că la caz apare întrebarea cum

controlorul a identificat că s-a manipulat sigiliul dacă această concluzie a fost dată

doar de către specialistul „Cexin”, adică controlorul fără a avea careva date concrete

2

deja știa concluzia specialistului. Mai mult, operatorul/furnizorul, pentru a ridica

contorul și a-l transmite spre expertiză, urmează să aibă careva dubii rezonabile, or

este o acțiune arbitrară de a ridica la întâmplare contorul și a-l trimite la expertiză fără

a acorda posibilitate consumatorului final să participe la aceasta.

De asemenea, reclamanții au indicat că SA „Moldovagaz” urmează să probeze

că sigiliul supus expertizei este anume sigiliul ridicat împreună cu contorul, ori

reclamanții nu au fost prezenți la expertiză.

Astfel, dat fiind faptul că reclamanții nu au fost invitați la expertiză și nu li s-a

propus să încredințeze împreună un expert independent, duce la ideea că ultimii nu au

încălcat nici într-un mod contractul.

Cu privire la a 2-a condiție, aceasta nici nu a fost stabilită de către SA

„Moldovagaz”, ceea ce înseamnă că decizia este contrară legii. Or, consecința de

încălcare a clauzelor contractuale constă în înregistrarea sau înregistrarea incompletă

a consumului de gaze. Astfel, SA „Moldovagaz” nu putea identifica consecința dată,

deoarece ea nici nu există în realitate, toate datele au fost înregistrate la timp, corect

și complet, iar dubii în privința înregistrării eronate a datelor de consum nu sunt,

deoarece au fost achitate exact cât a fost consumat și reflectat în contor.

Astfel, din motiv că nu au încălcat clauzele contractele și nu a existat o

neînregistrare sau înregistrare incompletă a consumului de gaze pe perioada

executării contractului, decizia nr. 10 din 02 februarie 2017 urmează a fi anulată.

Prin hotărârea din data de 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. (f.d. 141,146-

150)

La 04 februarie 2020, în termen, Veronica Crețu a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2020. ( f.d. 144)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 28 octombrie 2020 a respins

apelul declarat de către Veronica Crețu, a menținut hotărârea din data de 27 ianuarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 183,184-194)

Instanțele de judecată în baza Legii cu privire la gazele naturale nr. 108 din 27

mai 2016 și a Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale aprobat

prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011 (în vigoare până la 30 iunie 2019), au

concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, deoarece

intervenția consumatorilor finali asupra echipamentului de măsurare a fost constatată

prin cercetarea tehnico-științifică nr. 630 din 08 decembrie 2016, efectuată de Centrul

Expertize Independente „Cexin”, intervenția fiind manifestată prin înlăturarea sigiliul

uzinei producătoare și instalarea unui sigiliu contrafăcut.

Mai mult ca atât, la examinarea cauzei în prima instanță, a fost dispusă

efectuarea expertizei judiciare. Iar, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 1624-

1628 din 07 noiembrie 2018, efectuat de CNEJ, experții au ajuns la concluzia că

impresiunile sigilatorului, plasate pe suprafețele de contact ale sigiliului din plumb,

cu care a fost sigilat capacul mecanismului de calcul al contorului de gaz, nu au fost

create cu sigilatorul uzinei producătoare, dar cu alt sigilator. Sigiliul din plumb, cu

care a fost sigilat inițial capacul mecanismului de calcul al contorului de gaz, a fost

înlăturat. Ulterior, capacul mecanismului de calcul al contorului a fost sigilat repetat.

Astfel, se atestă cu certitudine încălcarea de către Veronica Crețu și Vitalie

Crețu a clauzelor contractuale, prin intervenția asupra echipamentului de măsurare și

sigiliului aplicat, deci furnizorul întemeiat a constatat încălcarea clauzelor

3

contractuale și a decis efectuarea calculului consumului de gaze naturale prin metoda

sistemului paușal.

Prin urmare, decizia privind încălcarea clauzelor contractuale și factura pentru

consumul de gaze naturale calculat prin metoda sistemului paușal se constată a fi

legale.

Criticile Veronicăi Crețu și lui Vitalie Crețu aduse cercetării tehnico-științifice

efectuate de Centrul Expertize Independente „Cexin” au fost respinse de instanțele de

judecată, ori la demontarea echipamentului de măsurare, consumatorului final i-a fost

explicat dreptul de a alege instituția ce urmează să efectueze constatarea tehnico-

științifică, precum și dreptul de a participa la efectuarea constatării, acest fapt fiind

reflectat în actul de demontare a echipamentului de măsurare, care a fost semnat de

către Veronica Crețu (f.d.42). Totodată, Veronica Crețu a semnat declarație de refuz

de a se prezenta cu reprezentanții operatorului de rețea la instituția care va efectua

constatarea tehnico-științifică a echipamentului de măsurare (f.d.45).

Instanțele de judecată au respins și argumentul precum că SA „Moldovagaz” nu

a probat faptul că sigiliul supus expertizei este anume sigiliul ridicat împreună cu

contorul, menționând că specialistul „Cexin” a constatat integritatea sacoșei în care a

fost ambalat și sigilat echipamentul de măsurare de către reprezentanții operatorului

de rețea în prezența consumatorului. De asemenea potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. 1624-1628 din 07 noiembrie 2018, efectuat de CNEJ, experții au

concluzionat că integritatea sigiliului, aplicat la sacoșa în care a fost ambalat

echipamentul de măsurare, nu a fost încălcată.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Veronica Crețu, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în

judecată. ( f.d. 198-199,200-208)

În motivarea recursului Veronica Crețu a indicat că atât instanța de fond cât și

instanța de apel a apreciat arbitrar probele, au încălcat esențial și au aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

De asemenea a mai reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea

de chemare în judecată, susținând că consumatorul final nu a încălcat clauzele

contractului, cât și nu a existat o neînregistrare sau înregistrare incompletă a

consumului de gaze pe perioada executării contractului.

Astfel, recurenta a susținut că decizia nr.10 din 02 februarie 2017 privind

încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale și a calculului anexă la

decizie, urmează a fi anulate, deoarece nu au fost întrunite circumstanțele obligatorii

și cumulative și anume nu s-a stabilit încălcarea de către consumatorul final a

clauzelor contractuale, precum și faptul neînregistrării sau înregistrarea incompletă a

consumului de gaze.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizie Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 octombrie 2020.

4

Recursul nemotivat a fost depus de către Veronica Crețu la 17 noiembrie 2020,

în termen.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Veronicăi

Crețu, prin intermediul poștei electronice, la 24 noiembrie 2020. (f.d. 196)

Veronica Crețu, în interiorul termenului de contestare a depus la data de 11

decembrie 2020 recursul motivat. ( f.d.200-208)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Veronica Crețu este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Veronica Crețu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6