3ra-306/18 — anularea actelor

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-306/18

Judecător: V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, L. Popova, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu,

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de

către Societatea cu răspundere limitată „Chișinău-gaz” și Societatea pe acțiuni

„Moldovagaz”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

acțiuni „Toamna” împotriva Societății pe acțiuni „Moldovagaz”, intervenient

accesoriu SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la anularea deciziei și facturii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Societatea pe acțiuni „Moldovagaz” și

Societatea cu răspundere limitată „Chișinău-gaz”, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 decembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2016 reclamantul SA „Toamna” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva SA „Moldovagaz”, intervenient accesoriu SRL „Chișinău-

Gaz” cu privire la anularea deciziei nr.142 din 26.11.2015 și facturii nr. 3363 din

03.12.2015.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că la 12 noiembrie 2015 de către

reprezentanții furnizorului de gaze naturale SA „Moldovagaz” a fost întocmit

actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale drept urmare a verificării

locului de consum, prin care s-au depistat semne de intervenție la sigiliul nr.

1228939 al EMG, fapt care ar fi putut duce la neînregistrarea volumului complet

consumat de gaze naturale.

În baza acestui act a fost emisă decizia nr.142 din 26.11.2015 privind

încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale prin care s-a decis

efectuarea calculului consumului de gaze naturale prin metoda sistemului paușal

pentru perioada de 12 luni.

Reține că, anterior la 05 decembrie 2014 de către reprezentanții SRL

Chișinău-Gaz a fost întocmit actul de constatare a gradului de pregătire tehnică

1

pentru funcționare sezonieră/permanentă a sistemului de gaze la întreprinderea

reclamantă, potrivit căruia careva neregularități la utilajele de gaz nu au fost

depistate, iar gradul de pregătire a fost apreciat ca fiind satisfăcător.

Menționează reclamantul că la efectuarea calculului urma a fi aplicat tariful

în vigoare nu la momentul emiterii deciziei de sancționare, ci tariful existent pe

toată perioada de facturare.

Reclamantul consideră decizia nr 149 din 26.11.2015 ilegală, deoarece, nu

este clară modalitatea de calcul al consumului de gaze naturale prin metoda

sistemului paușal utilizată de către reprezentanții pârâtului, care au decis

efectuarea calculului pentru o perioadă de 12 luni, atâta timp cât legislația în

vigoare prevede calcularea numărului diurn al orelor de utilizare numai pentru

perioada de încălzire pentru consumatorii ce dispun de cazan de încălzire în lipsa

boilerului. Nu este clar nici faptul de ce în factura nr.3363 din 03.12.2015

expediată de către pârât, este indicat prețul de 6 830 lei pentru m3 de gaze

naturale, întrucât potrivit dispozițiilor anexei la Hotărârea ANRE nr. 244/2015

din 13.11.2015, în vigoare din 20.11.2015 privind tarifele la gazele naturale,

prețul indicat reprezintă tariful final la gazele naturale furnizate consumatorilor

casnici pentru volumul ce depășește 30 m3 lunar la un apartament (casă).

La fel, relevă reclamantul că procedura de prezentare a echipamentului de

măsurare și/ sau sigiliilor spre verificare a fost una viciată, or acesta a fost

prezentat spre verificare de către pârât, în lipsa refuzului expres al consumatorului

(reclamantului), fapt ce contravine art. 126 din Hotărârea ANRE nr. 415 din

25.05.2011.

La 23 decembrie 2015 reclamantul s-a adresat către pârât cu cererea

prealabilă, solicitând anularea deciziei nr.142 din 26.11.2015 privind încălcarea

de către consumatorul final a clauzelor contractuale și a facturii nr. 3363 din

03.12.2015 ca vădit neîntemeiate și ilegale, însă aceasta a fost respinsă.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016,

s-a admis acțiunea înaintată de SA „Toamna” către SA „Moldovagaz”,

intervenient accesoriu SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la anularea deciziei și

facturii. S-a dispus anularea deciziei SA „Moldovagaz” nr.142 din 26.11.2015

privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale ca ilegală

și s-a anulat factura nr.3363 din 03.12.2015 (f.d.100, f.d.112-116).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 au fost respinse

apelurile declarate de către SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-Gaz”, ca

neîntemeiate. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28

decembrie 2016, prin care s-a admis acțiunea înaintată de SA „Toamna” către SA

„Moldovagaz”, intervenient accesoriu SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la anularea

deciziei și facturii (f.d.f.d.163, f.d.164-167).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 29 septembrie 2017, SRL

„Chișinău-gaz” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 28 decembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

2

instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au examinat cauza

superficial, au aplicat eronat normele de drept material și procedural, au apreciat

arbitrar probele.

La 02 octombrie 2017 a declarat recurs și SA „Moldovagaz”, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de de Apel Chișinău din 21 iunie

2017 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de SA „Toamna”.

La 06 martie 2018 SRL „Chișinău-gaz” a prezentat referință pe marginea

recursului declarat de SA „Moldovagaz” SA, solicitând admiterea acesteia cu

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 20.07.2017 (f.d. 168), cât și faptul că la materialele

cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia de către SA

„Moldovagaz”, iar SRL „Chișinău-gaz” a recepționat-o la 04.08.2017 (f.d.173),

recursurile depuse se consideră declarate în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Societatea cu

răspundere limitată „Chișinău-gaz” și Societatea pe acțiuni „Moldovagaz” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

3

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursurilor, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Societatea cu răspundere limitată „Chișinău-

gaz” și Societatea pe acțiuni „Moldovagaz” ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Societatea cu răspundere limitată „Chișinău-gaz” și

Societatea pe acțiuni „Moldovagaz” se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

4