3ra-451/18 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-451/18

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. Gh. Mîțu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, M. Guzun)

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de SA

„Moldovagaz” și de SRL „Chișinău-Gaz”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Cecoi

Evghenii împotriva SA „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Cecoi Tatiana, SRL

„Chișinău-Gaz” privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 02 februarie 2017 și a deciziei suplimentare din 30 martie

2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 septembrie 2014 reclamantul Cecoi Evghenii s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva SA „Moldovagaz” solicitând anularea facturii nr.

9381147 din 10 august 2014 în partea ce ține de datorie, ca fiind emisă contrar

prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite.

La 23 octombrie 2014, reclamantul Cecoi Evghenii s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva SA „Moldovagaz” solicitând anularea procesului-verbal

nr. 77 din 17.07.2014 precum și „Расчет потребления природного газа” din

18.07.2014 ca fiind emise contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite.

Prin încheierea din 05 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cecoi Evghenii împotriva SA

„Moldovagaz” privind anularea procesului-verbal nr.77 din 17.07.2014, precum și

„Расчет потребления природного газа” din 18.07.2014 а fost conexată într-un singur

proces cu pricina civilă la cererea lui Cecoi Evghenii împotriva SA „Moldovagaz”

privind anularea facturii nr. 9381147 din 10 august 2014.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 17 iunie 2014 în procesul

verificării locului de consum din xxxxx, reprezentanții operatorului de rețea SRL

„Chișinău-Gaz” au depistat pretinse intervenții asupra sigiliului de masă plastică „С

Gaz nr. 220365” de la joncțiunea echipamentului de măsurare cu conducta de gaze

naturale, iar în acest sens personalul operatorului de rețea a demontat echipamentul de

măsurare și sigiliul numerar pentru efectuarea constatării tehnico-științifice. Astfel, la

1

17.07.2014 a fost supus examinării în cadrul ședinței comisiei SA „Moldovagaz”

pentru examinarea încălcărilor a clauzelor contractuale, care au condus la

neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a consumului de gaze naturale, iar în urma

examinării cazului și a raportului constatării tehnico-științifice nr. 410 din 17.06.2014

a fost luată decizia de a efectua calculul în baza sistemului paușal pentru perioada de

12 luni, în ordinea pct. 151 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor

naturale la nr. 415 din 25.05.2011. În temeiul procesului-verbal nr. 77 din 17.07.2014

a fost efectuat calculul în sumă de 196554,71 lei.

Reclamantul consideră că procesul-verbal nr. 77 din 17.07.2014 și respectivul

„Расчет потребления природного газа” din 18.07.2014 sunt ilegale ca fiind emise

contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite, iar în acest context a

invocat că din concluzia raportului de constatare tehnico-științifică nr. 410 din 17 iuie

2014, nu rezultă faptul că au fost încălcate clauzele contractuale și respectiv pretinsele

încălcări ar fi condus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a consumului de

gaze naturale.

Reclamantul indică că în calitate de consumator a achitat SRL „Chișinău-Gaz” în

calitate de furnizor costul gazelor naturale furnizate conform facturilor de plată emise.

Astfel pentru luna iunie an. 2014 a achitat suma de 672,28 de lei pentru gaze naturale

furnizate la locul de consum, în temeiul facturii nr. 9126919, iar de la data emiterii

ultimii facturi și respectiv până atunci nu a avut datorii și/sau alte plăți întârziate.

Totodată până la momentul controlului efectuat, datele privind consumul de gaze au

fost preluate de către furnizor, iar careva obiecții la integritatea echipamentului de

măsurare nu au fost invocate. În actele contestate este indicată o suprafață de încălzire

vădit eronată, care nu corespunde realităților existente. Astfel a fost indicată suprafața

de 603 mp., pe când conform extrasului din Registrul bunurilor imobile la nr.

012111604 casa de locuit individuală are o suprafață totală de 232,2 m.p.

Recurentul precizează că conform Regulamentului, actul de depistare a încălcării

clauzelor contractuale poate servi furnizorului drept bază pentru luarea deciziei privind

încălcarea clauzelor contractuale de către consumator, dacă acesta indică

circumstanțele și mijloacele ce au condus la neînregistrarea sau înregistrarea

incompletă a volumului de gaze naturale consumat. Din actul contestat, din Raportul

de constatare tehnico-științifică, precum și alte acte întocmite de reprezentanții

operatorului de rețea nu rezultă faptul că au fost încălcate prevederile contractului.

Prin încheierea din 25 iunie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău a fost atras

în procesul intentat în baza cererii de chemare în judecată înaintată de Cecoi Evghenii

împotriva SA „Moldovagaz” privind anularea actelor, în calitate de intervenient

accesoriu SRL „Chișinău-Gaz”.

Prin încheierea din 01 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău a

fost atras în procesul intentat în baza cererii de chemare în judecată înaintată de Cecoi

Evghenii împotriva SA „Moldovagaz” privind anularea actelor, în calitate de

intervenient accesoriu Cecoi Tatiana.

Prin hotărârea din 23 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a respins

cererea de chemare în judecată înaintată de Cecoi Evghenii împotriva SA

„Moldovagaz”, intervenient accesoriu SRL „Chișinău-Gaz” și Cecoi Tatiana privind

contestarea actelor administrative.

2

La data de 18 aprilie 2016 avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Cecoi

Evghenii a declarat apel împotriva hotărârii din 23 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.

La data de 01 august 2016, intervenientul accesoriu Cecoi Tatiana a înaintat cerere

de alăturare la apel solicitând casarea hotărâri din 23 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate de

Cecoi Evghenii.

Prin decizia din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Cecoi Evghenii și cererea de alăturare la apel depusă de Cecoi Tatiana; s-a

casat hotărârea din 23 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și s-a

pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea înaintată de Cecoi Evghenii și

s-a anulat procesul-verbal nr.77 din 17.07.2014 și calculul privind consumul de gaze

naturale din 18.07.2014.

Prin decizia suplimentară din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a anulat

factura nr. 9381147 din 10 august 2014 în partea ce ține de includerea spre plată a

sumei sancțiunii pecuniare conform calculului paușal în mărime de 196554,71 de lei.

La 11 septembrie 2017 SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei din

02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel

din 02 februarie 2017 și a deciziei suplimentare din 30 martie 2017, cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a menționat că, decizia contestată este neîntemeiată,

ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat

eronat normele de drept material. Respectiv, prin interpretarea eronată a legii materiale,

instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au o importanță pentru

soluționarea justă a cauzei, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanța de

apel ca fiind stabilite, or concluziile expuse în actul judecătoresc contestat sunt în

contradicție cu temeiul de drept invocat de prima instanță.

Recurentul a menționat că, rezultând din faptul că a recepționat decizia instanței

de apel la 08.09.2017, fapt confirmat prin semnătura aplicată în dosar, solicită instanței

de recurs de a considera recursul declarat ca fiind în termen. Or, prin neexpedierea

deciziei integrale a instanței de apel tuturor părților pe cauza dată, se înfrânge principiul

echității, ceea ce este inadmisibil și îngrădește dreptul părților la un proces echitabil.

La 24 octombrie 2017 SRL „Chișinău-Gaz” a declarat recurs împotriva deciziei

din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului declarat, recurentul a invocat că decizia contestată este

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la soluționarea cauzei

a apreciat arbitrar probele anexate la dosar, a examinat superficial obiectul cauzei,

expunându-și concluziile evaziv, prin ce a fost scutit intimatul de răspundere,

permițându-i astfel la continuarea furtului în proporții deosebit de mari, ceea ce duce

la înregistrarea pierderilor considerabile întreprinderilor.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 02 februarie 2017, iar SA

„Moldovagaz” a declarat recurs la 11 septembrie 2017.

3

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la

proces la 30 martie 2017, însă date despre recepționarea de către recurent a deciziei

contestate lipsesc. Astfel, Completul consideră că recursul SA „Moldovagaz” a fost

declarat în termen, deoarece recurentul a menționat în textul cererii de recurs că a făcut

cunoștință cu decizia contestată la 08 septembrie 2017, iar alte înscrisuri ce ar confirma

contrariul la dosar lipsesc.

Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Moldovagaz”, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Moldovagaz”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de

admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestată.

Or, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Referitor la recursul înaintat de SRL „Chișinău-Gaz”, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că

acesta a fost depus cu omiterea termenului legal de declarare a recursului. Ori, în

conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul

în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Conform materialelor cauzei, SRL „Chișinău-Gaz” a recepționat decizia din 02

4

februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău la data de 30 martie 2017 (f.d. 120, vol. II),

iar recursul fost depus la data de 24 octombrie 2017, adică cu depășirea termenului de

contestare, care conform art. 434 alin. (1), (2) CPC, este un termen de decădere și nu

poate fi restabilit.

În conformitate cu dispozițiile art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează

o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sa

inducerea sa în eroare.

Astfel, Completul consideră necesar de a menționa că SRL „Chișinău-Gaz”,

având cunoștință despre data emiterii deciziei instanței de apel și soluția acesteia, nu a

luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță și de a declara cererea de recurs, în termen legal

prevăzut de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată cu certitudine că SRL

„Chișinău-Gaz” depunând cererea de recurs împotriva deciziei instanței de apel peste

termenul legal, a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în

legislația națională.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,

a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de SA “Moldovagaz” și de SRL “Chișinău-Gaz” ca

inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. 269-270, 433 lit. a), lit. b), 434, 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de SA „Moldovagaz” și de SRL

„Chișinău-Gaz” împotriva deciziei din 02 februarie 2017 și a deciziei suplimentare din

30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5