3ra-285/19 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-285/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Mihailă, V. Sîrbu, A. Minciuna)

ÎNCHEIERE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Andrei

Bostan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Bostan

împotriva Societății pe acțiuni „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Societatea cu

răspundere limitată „Chișinău-gaz” cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Andrei Bostan și a fost menținută hotărârea din

26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 23 iunie 2017, Andrei Bostan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldovagaz”, intervenient accesoriu SRL „Chișinău-gaz” cu privire

la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 09 martie 2017

personalul furnizorului SRL „Chișinău-gaz”, I. Macovei și V. Vieru au întocmit actul

de depistare a încălcării clauzelor contractuale.

A menționat că în baza actului din 09 martie 2017, la data de 30 martie 2017,

Șeful Direcției furnizare gaze și relații cu consumatorii Ilarion Popa, referindu-se la

prevederile pct. 129/1 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor

naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.415 din 25 mai 2011 a emis Decizia nr.29

prin care a recunoscut că, Andrei Bostan, proprietarul imobilului 23 din str. Barbu

Lăutaru, mun. Chișinău, la 09 martie 2017, a efectuat o conectare neautorizată a

instalației de gaze naturale la rețeaua la gaze naturale, fără evidența consumului de

gaze naturale.

A afirmat că în decizia sa, Șeful Direcției Ilarion Popa a indicat precum că,

conectarea la conducta de gaze naturale s-a efectuat prin intermediului unui robinet

cu un furtun, care trecea prin pământ și ulterior era conectată instalația de gaze

naturale, prin evitarea echipamentului de măsurare. Astfel se utilizau gaze naturale

neînregistrate.

A susținut că în baza circumstanțelor expuse s-a efectuat calculul consumului de

gaze naturale prin metoda sistemului paușal pentru perioada de 12 luni în valoare de

49726,15 lei. Concomitent s-a decis să fie încheiat un contract de furnizare a gazelor

naturale.

1

A considerat reclamantul că decizia adoptată de pârât este ilegală și urmează a fi

anulată, deoarece în conformitate cu prevederile pct. 129/1 din Regulamentul pentru

furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.415 din 25

mai 2011, furnizorul examinează documentele și probele care indică circumstanțele și

mijloacele care au condus la neînregistrarea sau la înregistrarea incompletă a

consumului de gaze naturale în termen de cel mult 20 de zile calendaristice din data

primirii actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale și/sau a concluziilor

raportului constatării tehnico-științifice, a concluziilor raportului verificării

metrologice de expertiză și a altor documente, după caz. Dacă furnizorul stabilește că,

consumatorul final nu a încălcat clauzele contractuale, furnizorul informează despre

acest fapt consumatorul final respectiv, precum și operatorul de rețea, în termen de

cel mult 5 zile calendaristice din data luării deciziei respective. Contractul de

furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic a fost încheiat între reclamant și

SRL „Chișinău – Gaz” la 22 decembrie 2008 sub nr. 3880.

A relatat reclamantul că conducta de gaze naturale trece prin terenul aferent

casei reclamantului cu 2 m deasupra suprafeței. La această conductă erau conectate

casa reclamantului și a vecinului. Aproximativ în anul 2003, de către SRL „Chișinău

– Gaz”, casa vecinului a fost deconectată de la conducta respectivă, iar accesul la

conductă a fost sudat. Acest fapt a avut loc cu cinci ani înainte de încheierea

contractului între reclamant și SRL „Chișinău – Gaz” și ca urmare careva pretenții

față de reclamant, reprezentanții furnizorului nu au avut.

A declarat că de mai multe ori a informat furnizorul despre faptul că la conducta

de gaze naturale este conectat doar aragazul. Șeful Direcției nu a luat în considerație

actul de control a locului de consum și instalațiilor de gaze din 16 martie 2017 prin

care s-a stabilit că la momentul inventarierii în casă este instalat un cămin încălzit cu

lemne, iar cazanul este conectat la butelia de gaz și nu la conducta de gaze natural.

În opinia reclamantului este lipsită de fundament constatarea precum că,

conectarea la conducta de gaze naturale s-a efectuat prin intermediul unui robinet cu

un furtun, care trecea prin pământ și ulterior conectată instalația de gaze naturale, prin

evitarea echipamentului de măsurare. Solicitările reclamantului de a i se prezenta

acest robinet, nu au fost satisfăcute, fapt care confirmă convingerea că un astfel de

robinet este o invenție a celor ce au falsificat actul control. Iar, din motivul

inexistenței unui astfel de robinet, reclamantul a refuzat să semneze Actul de

depistare a încălcării clauzelor contractuale din 09 martie 2017, iar personalul

furnizor urmau să indice în act aceste motive. Or, personalul operatorului de rețea,

care au întocmit Actul din 09 martie 2017, ulterior membrii grupului, care în ședința

din 15 martie 2017 au examinat Actul sus-numit și în cele din urmă factorul

decizional, emitent al Deciziei nr.29 din 30 martie 2017, nimeni nu au văzut acest

robinet, care potrivit normelor indicate supra, urma să fie anexat în calitate de probă

la materialele cauzei.

A menționat că prin cererea prealabilă expediată în adresată pârâtului a solicitat

revocarea Deciziei nr.29 din 30 martie 2017, însă prin scrisoarea nr.3-77 din 26 mai

2017 a primit refuz.

Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Andrei Bostan a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Andrei Bostan și a fost menținută hotărârea din 26 iunie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

2

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că la data de 09 martie 2017 în

adresa intimatului a parvenirii informația, precum că la locul de consum din str.

Barbu Lăutaru, nr. 23 se simte miros de gaze naturale precum și există o posibilă

conectare neautorizată la rețeaua de gaze naturale până la contor, deoarece la traseul

de gaze ce se află pe teritoriul reclamantului este conectat un furtun. Astfel, în cadrul

verificării locului de consum s-a depistat conectarea ilegală până la contor prin

intermediul unui furtun conectat la traseul de gaze naturale cu diametrul de 100 mm,

ce avea sudat un robinet, iar prin intermediul acestui furtun se alimenta întreg

imobilul cu gaze naturale.

Instanța de apel a constatat că în urma consumului de gaze naturale prin evitarea

echipamentului de măsurare, SA „Moldovagaz” a adoptat decizia nr. 29 din 30

martie 2017 prin care s-a dispus efectuarea calculului consumului de gaze naturale

prin metoda sistemului paușal pentru o perioadă de 12 luni, iar prin chitanța de plată

în numerar din 02 august 2017, pe motivul încălcării clauzelor contractului, SA

„Moldovagaz” a înaintat spre plată consumatorului Andrei Bostan suma de 49726,15

lei.

Instanța de apel a reținut că potrivit Regulamentului pentru furnizarea și

utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011 și a

Legii cu privire la gazele naturale, acțiunile colaboratorilor operatorului de rețea sunt

în strictă corespundere cu prevederile legislației în vigoare.

Respingând argumentele apelantului precum că, examinând actul de depistare a

încălcării clauzelor contractuale, nu s-a luat în considerație actul de control la locul

de consum și instalațiile de gaze din 16 martie 2017, unde nu au fost depistate careva

abateri, instanța de apel a reținut că, controlul efectuat la data de 16 martie 2017 a

fost efectuat la cererea apelantului și doar ulterior depistării încălcării clauzelor

contractuale de către apelant, care a și conectat imobilul la butelia de gaz și nu poate

servi temei de probă pentru faptele anterioare datei de 09 martie 2017, or, faptul

conectării neautorizat la rețeaua de gaze naturale a fost probat în ședința de judecată

prin probe video și foto.

La fel, respingând argumentele apelantului, precum că nu a fost petrecută

constatarea tehnico-științifică și verificarea metrologică de expertiză, instanța de apel

și-a argumentat soluția prin faptul că potrivit actului de control a echipamentului de

măsurare din 09 martie 2017 nu au fost indicate careva suspiciuni asupra contorului și

sigiliilor acestuia, nefiind necesară o constatare tehnico-științifică, la caz fiind

depistată conectarea ilicită până la contor.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că actele emise de intimat sunt legale și

nu există careva temeiuri de anulare a acestora conform art. 26 alin. (1) al Legii

contenciosului administrative.

La data de 17 ianuarie 2019, Andrei Bostan, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 05 decembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, precum și a apreciat în mod arbitrar probele prezentate.

Recurentul a susținut că instanța de apel și prima instanță au ignorat argumentele

apelantului și declarațiile martorului, examinând și studiind superficial probele

anexate la materialele cauzei.

3

La data de 18 martie 2019 Andrei Bostan a depus cerere de recurs suplimentară

fără a invoca careva circumstanțe noi.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Andrei Bostan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Andrei Bostan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Andrei Bostan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Andrei Bostan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5