3ra-646/19 — anularea actului administrativ

3ra-646/19 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-646/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Mihaila, V.Sîrbu)

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nicolae Muntean,

reprezentat de avocatul Valentin Caisîn,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Nicolae Muntean împotriva Societății pe Acțiuni ,,Moldova-Gaz”,

intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată ,,Chișinău-Gaz” cu

privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de către Nicolae Muntean și a fost menținută hotărârea

din 18 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 aprilie 2017, Nicolae Muntean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA ,,Moldova-Gaz” cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că prin

decizia SA ,,Moldova Gaz” nr.6 din 2 februarie 2017 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale, s-a decis încasarea sumei de 46 179,

35 de lei, calcul efectuat conform prevederilor pct.151 din Regulamentul privind

furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.415 din

25 mai 2011.

Reclamantul a susținut că nefiind de acord cu decizia adoptată, s-a adresat

pârâtei cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 6 din 2

februarie 2017, însă prin răspunsul din 4 martie 2017, recepționat la 5 aprilie 2017,

cererea a fost respinsă.

Nicolae Muntean a declarat că la 12 ianuarie 2017, prezentându-se la

domiciliu său, a observat la poartă mai multe persoane necunoscute, iar în urma

discuțiilor purtate, ultimii s-au prezentat a fi lucrătorii SRL ,,Chișinău-Gaz”.

A menționat că de la angajații întreprinderii SRL ,,Chișinău-Gaz” a aflat

precum că dânsul s-a conectat ilegal la rețeaua de gaze naturale prin furtun și

aceștia au deconectat gazul de la robinet.

Astfel, a opinat că a avut loc ședința grupului operativ de lucru cu privire la

examinarea modalităților de încălcare a clauzelor contractuale, fiind întocmit

1

procesul-verbal nr.14 din 18 ianuarie 2017, prin care s-a decis de a reconecta

imobilul la rețeaua de gaze, deși a indicat că nu s-a conectat la rețeaua de gaze

naturale ilegal, prin anumite furtunuri sau alte modalități.

Ulterior, Nicolae Muntean a recepționat decizia nr.6 din 2 februarie 217, din

care a aflat că urmează să achite suma de 46 179, 36 de lei, calculată după sistemul

paușal, adică 6 966, 22 m3 de gaze naturale, aproximativ 580 m3/lună, neluând în

considerație că este pe timp de vară sau iarnă.

Reclamantul a subliniat că s-a adresat pârâtei cu cerere, prin care a solicitat

anularea deciziei nr.6 din 2 februarie 217, însă prin răspunsul recepționat, a fost

informat precum că toate probele prezentate de operatorul sistemului de distribuție

SRL ,,Chișinău-Gaz”, se confirmă conectarea ilegală la rețeaua de gaze naturale

prin furtun „negru”, iar ca urmare, colaboratorii de gaze au fost nevoiți să înlăture

scurgerea de gaze naturale și să deconecteze locul de consum de la rețeaua de gaze

naturale.

La 1 martie 2018, Nicolae Muntean, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn a

depus o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, în motivarea căreia

a indicat că între părți a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor naturale la

consumatori casnici nr.201304.

A afirmat că la 12 ianuarie 2017 de către SRL ,,Chișinău – Gaz” a fost

adoptată dispoziția de deconectare a instalației de gaze naturale de la rețeaua de

gaze naturale a consumatorului, indicându-se ca motiv de deconectare, pretinsa

scurgerea de gaze naturale, pericol de explozie, cauzat de conectare ilicită la

rețeaua de gaze naturale prin furtun la robinet de incendiu.

Suplimentar a menționat că la 2 februarie 2017, SA ,,Moldovagaz” a adoptat

decizia nr.6 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale,

prin care s-a decis în conformitate cu prevederile pct.151 din Regulament,

efectuarea calculului consumului de gaze naturale prin metoda sistemului paușal

pentru perioada de 12 luni și încheierea contractului de furnizare după achitarea

sumei recalculate.

Totodată, a fost indicat că la 12 ianuarie 2017, în rezultatul verificării locului

de consum, s-a constatat conectarea ilicită a instalației de gaze naturale la rețeaua

de gaze naturale fără evidența consumului de gaze naturale. Conectarea la

conducta de gaze naturale a fost efectuată prin intermediul unui furtun unit la

robinetul de incendiu și ulterior conectată instalația de gaze, prin ocolirea

echipamentului de măsurare.

Prin chitanța de plată în numerar din 6 februarie 2017, SA ”Moldovagaz” a

înaintat spre achitare suma de 46 179, 35 de lei.

Nefiind de acord cu actele administrative enunțate, la 2 martie 2017, s-a

adresat cu cerere prealabilă SA ,,Moldovagaz”, iar prin răspunsul nr.M-46/17 din 4

martie 2017, recepționat la 5 aprilie 2017, cererea a fost respinsă.

Nicolae Muntean a considerat că decizia SA ,,Moldovagaz” nr. 6 din 2

februarie 2017 și chitanța de plată în numerar din 6 februarie 2017 în sumă de 46

179,35 de lei au fost întocmite ilegal, cu încălcarea procedurii stabilite de lege.

Reclamantul a precizat că lipsesc probe precum că la 12 ianuarie 2017 la

adresa mun. XXXX, XXXX, str. XXXX a avut loc scurgere de gaze naturale ca

urmare a intervenției lui, la rețeaua de gaze. Suspiciunile SRL ,,Chișinău-Gaz” cu

privire la intervenția la echipamentul de măsurare a evidenței consumului de gaze

2

naturale de la locul de consum din mun. XXXX, XXXX, str. XXXX, nu au fost

probate.

Astfel, actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale SRL ,,Chișinău-

Gaz” din 12 februarie 2015 a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite.

A mai susținut că în baza pct.121 din Regulamentul pentru furnizarea și

utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică nr.415 din 25 mai 2011, personalul operatorului de

rețea este obligat să demonstreze consumatorului final faptul încălcării clauzelor

contractuale de către consumatorul final, care au condus la neînregistrarea sau

înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat.

Prin prisma prevederilor sus-enunțate, se atestă lipsa la materialele cauzei a

probelor pertinente și admisibile, prin care s-ar dovedi că actul de constatare a

încălcării clauzelor contractuale din 12 ianuarie 2017 ar fi avut loc cu avizarea

consumatorului casnic.

Or, la momentul întocmirii actului de constatare a încălcării clauzelor

contractuale dânsul nu se afla la locul de consum.

La fel, nu corespund realității afirmațiile angajaților SRL ,,Chișinău-Gaz”

precum că dânsul a refuzat să semneze actul de constatare a încălcării clauzelor

contractuale și că dânsul se afla la locul de consum, deși nu au fost indicate

motivele refuzului.

La baza deciziei nr.6 din 2 februarie 2017 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale, au fost puse dispoziția de deconectare

a instalației de gaze din 12 ianuarie 2017 și actul de depistare a încălcării clauzelor

contractuale din aceiași dată, care la rândul lor, au fost adoptate cu încălcările

prevederilor Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale,

aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

nr.415 din 25 mai 2011.

În consecință, reclamantul a considerat că decizia nr.6 din 2 februarie 2017

privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale, este

contrară pct. 129/2 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor

naturale, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică nr.415 din 25 mai 2011 și că urmează a fi anulată ca fiind ilegală.

Nicolae Muntean, prin cererea de chemare în judecată și cererea de

concretizare a cerințelor a solicitat repunerea în termenul de contestare, anularea

deciziei SA ,,Moldovagaz” nr.6 din 2 februarie 2017 privind încălcarea de către

consumatorul final a clauzelor contractuale și chitanței de plată în numerar din 6

februarie 2017 în sumă de 46 179, 35 de lei.

Prin hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

repus Nicolae Muntean în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată și

a fost respinsă, ca nefondată acțiunea în contenciosul administrativ depusă de către

Nicolae Muntean împotriva SA ,,Moldova-Gaz” cu privire la anularea actului

administrativ.

La 28 mai 2018, Nicolae Muntean a depus apel împotriva hotărârii din 18 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de către Nicolae Muntean și a fost menținută hotărârea din 18 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 142-152)

3

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile pct. 801

lit. d), 95 lit. b), 121, 129 și 168 ale Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea

gazelor naturale, aprobat prin hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011, art. 70

alin. (6) și 83 alin. (7) ale Legii cu privire la gazele naturale nr. 108 din 27 mai

2016.

În această ordine de idei, Colegiul a reținut ca întemeiată concluzia primei

instanțe, care a conchis că Nicolae Muntean având calitatea de consumator în

cadrul contractului de furnizare a gazelor naturale, are obligația negativă de a nu

admite anumite intervenții asupra utilajului de gaze, obligație stabilită atât în

contractul semnat între părți, cât și la pct.168 din Regulamentul pentru furnizarea

și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 415.

Astfel, instanța de apel a menționat că la caz, acțiunile întreprinse de SRL

,,Chișinău Gaz” sunt unele legale, or, a fost pusă în pericol viața mai multor

persoane, bunurilor acestora, precum și a mediului înconjurător.

În aceste condiții, decizia SA ,,Moldovagaz” nr.6 din 2 februarie 2017, prin

care s-a dispus efectuarea calculului consumului de gaze prin metoda sistemului

paușal pentru o perioadă de 12 luni, a fost adoptată legal potrivit rigorilor legii și

procedurii stabilite.

Ca urmare, reieșind din faptul că Nicolae Muntean nu a demonstrat că

furtunul de culoare neagră, ce era conectat la robinetul de incendiu până la

echipamentul de măsurare gaze, prin intermediul căruia avea loc alimentarea cu

gaze naturale, a fost unul autorizat de SA ,,Moldovagaz” sau SRL ,,Chișinău Gaz”,

s-a determinat cu certitudine faptul că a existat consumul fraudulos de gaze de

naturale, iar decizia din nr.6 din 2 februarie 2017 este una legală.

Totodată, instanța de apel a reținut că încălcarea prevederilor contractuale a

fost stabilită în actul de control, în actul de depistare a încălcărilor clauzelor

contractuale, precum și în dispoziția de deconectare, toate actele fiind întocmite la

12 ianuarie 2017.

Mai mult ca atât, a fost determinată cu certitudine faptul că controlul s-a

efectuat în prezența consumatorului, însă acesta a refuzat să semneze actul de

control, considerent din care actul de control a fost lăsat în cutia poștală, pentru a

face cunoștință cu acesta, fapt confirmat prin înregistrarea video efectuată de către

angajații operatorului de rețea și anexată la materialele cauzei.

Finalmente, a fost stabilit și faptul că Nicolae Muntean a admis încălcarea

clauzelor contractuale, care a dus la neînregistrarea/înregistrarea incompletă a

volumului de gaze naturale consumat, astfel că acțiunile furnizorului prin care s-a

dispus calcularea consumul de gaze naturale conform sistemului paușal sunt legale

și întemeiate.

La 29 martie 2019, Nicolae Muntean, reprezentat de avocatul Valentin Caisîn,

a declarat recurs împotriva deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile de judecată a

instanțelor ierarhic inferioare, deoarece a considerat recurentul că acestea sunt

neîntemeiate.

Nicolae Muntean a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat

legea care urma a fi aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia aplicată și au

interpretat eronat legea, temeiuri prevăzute de art. 432 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

4

Recurentul a subliniat că actele administrative contestate și cele care au stat la

baza emiterii acestora, au fost întocmite și adoptate cu grave încălcări ale

Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, ceea ce denotă

examinarea superficială a cauzei.

La fel, a considerat oportun a nota că niciun act de depistare a încălcării

clauzelor contractuale din 12 ianuarie 2017, dispoziție de deconectare din 12

ianuarie 2017 și act de control a locului de consum, nu conține mențiunea precum

că scurgerea de gaze naturale a fost constatată cu aplicarea aparatelor de măsurare

a concentrației de gaze naturale, aceasta fiind o simplă presupunere.

A solicitat recurentul, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și parțiale a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Din sensul normelor de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 ianuarie 2019,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 29 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de către Nicolae Muntean, reprezentat

de avocatul Valentin Caisîn în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

5

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Nicolae Muntean,

reprezentat de avocatul Valentin Caisîn nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

6

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Nicolae Muntean, reprezentat de

avocatul Valentin Caisîn.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de către Nicolae Muntean, reprezentat de avocatul Valentin

Caisîn, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

7