2ra-189/20 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

2ra-189/20 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosar nr. 2ra-189/2020

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (V. Gîrleanu)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” împotriva Taisiei Rurac, intervenient accesoriu Liuba Dragoș, cu

privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și s-a menținut

hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 24 noiembrie 2016, SA „Moldovagaz”, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Taisiei Rurac, intervenient accesoriu Liuba Dragoș, cu privire

la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta SA „Moldovagaz”, a indicat că la

12 decembrie 2006, între SRL „Chișinău-Gaz” și Taisia Rurac a fost încheiat

contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. 19567, potrivit

căruia SRL „Chișinău-Gaz” în calitate de furnizor s-a obligat să furnizeze pârâtei

gazele naturale la locul de consum amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. 1x9.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a relatat că prin Hotărârea Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică nr.513 din 12 martie 2013 cu privire la

modificarea condițiilor la licența SA „Moldovagaz”, activitatea de furnizare a

gazelor naturale la tarife reglementate în mun. Chișinău din 01 ianuarie 2013 este

transmisă de la titularul de licență SRL „Chișinău - Gaz” titularului de licență

pentru același gen de activitate – SA „Moldovagaz”. Reieșind din aceasta și în

1

conformitate cu prevederile art. 566 Cod civil, reclamanta a menționat că, începând

cu 01 ianuarie 2013, SA „Moldovagaz” a devenit succesor al drepturilor și

obligațiilor contractuale ale SRL „Chișinău - Gaz” față de consumatorii de gaze

naturale din mun. Chișinău.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a menționat că conform datelor din Registrul

de stat al populației, pârâta Taisia Rurac este înregistrată cu domiciliul în

Republica Moldova, pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxxxx.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a afirmat că în calitate de furnizor de gaze

naturale, SA „Moldovagaz”, în perioada anilor 2013 - 2014, a livrat la locul de

consum menționat gaze naturale conform condițiilor stipulate în contract,

executându-și astfel obligațiile sale integral, cu bună-credință. Urmare a verificării

locului de consum s-a constatat încălcarea clauzelor contractuale prin conectarea

ilicită a instalației de gaze la rețeaua de gaze naturale, fără evidența consumului de

gaze naturale.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a susținut că prin decizia SA „Moldovagaz”

nr. 18 din 20 noiembrie 2014 a dispus efectuarea calculului consumului de gaze

naturale, la locul de consum amplasat în mun. Chișinău, str. xxx, nr. 1x conform

sistemului paușal pentru o perioadă de 12 luni, astfel consumatorului fiindu-i

calculată datoria în sumă de 68215, 43 de lei.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a indicat că pe parcursul perioadei

consumatorul nu a achitat datoria expusă spre achitare, nu a contestat nici decizia

SA „Moldovagaz” nr. 18 din 20 noiembrie 2014, nici factura de plată care se

prezintă lunar de către furnizor consumatorului, iar nerespectarea de către

consumator a obligațiilor de plată a generat apariția în sarcina sa a datoriei în sumă

de 68215, 43 de lei.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a menționat că existența datoriei și cuantumul

acesteia se confirmă prin factura de plată și contul personal al consumatorului. În

vederea respectării căii extrajudiciare a litigiului, în adresa consumatorului a fost

expediată pretenția potrivit căreia s-a solicitat consumatorului achitarea benevolă a

datoriei, pretenție lăsată fără răspuns și executare.

Reclamanta SA „Moldovagaz” a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din

contul Taisiei Rurac în beneficiul său a datoriei în sumă de 68221, 88 lei cu titlu de

datorie și 2046, 66 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărârea din 18 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată a fost admisă și s-a dispus încasarea din contul

Taisiei Rurac în beneficiul SA „Moldovagaz” a sumei de 68221, 88 lei cu titlu de

datorie, cheltuielile de judecată: taxa de stat în mărime de 2046,66 lei, cheltuieli

pentru serviciile registru în mărime de 60 lei, pentru citare publică -160 lei, în total

suma de 70488, 54 lei.

La data de 02 noiembrie 2017, Taisai Rurac a depus cerere de revizuire asupra

hotărârea din 18 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admisă cererea de revizuire depusă de Taisia Rurac și casată hotărârea din 18 mai

2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

2

Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Liuba Dragoș.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de SA „Moldovagaz”, casată integral hotărârea primei

instanțe și adoptată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind

îndreptată față de un subiect pasiv necorespunzător.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SA „Moldovagaz”, s-a casat integral decizia din 16 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a

SA „Moldovagaz” împotriva Taisiei Rurac cu privire la încasarea sumei și a

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, pentru judecarea apelului în fond, de un alt complet de judecători.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și s-a menținut hotărârea

din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Moldovagaz” împotriva

Taisiei Rurac, intervenient accesoriu Liuba Dragoș, cu privire la încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la data de

15 octombrie 2002, între SRL ,,Chișinău - Gaz” și Taisia Rurac a fost încheiat

contractul de furnizare a gazelor naturale la consumatorii casnici nr. 5614, pentru

locul de consum din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxx, nr.1x9. La data de

12 decembrie 2006, între SRL ,,Chișinău-Gaz” și Taisia Rurac a fost încheiat

contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. 19567, pentru

locul de consum mun. Chișinău, str. Liviu Damian, nr.19. Conform procesului-

verbal din 20 februarie 2012, de către executorul judecătoresc Roman Talmaci, în

corespundere cu prevederile art.115-118 Cod de executare, la data de 13 ianuarie

2012 au fost ridicate bunurile debitorului din str. Liviu Damian, nr. 19, mun.

Chișinău. Totodată, în temeiul art. 125, 143 Cod de executare, executorul

judecătoresc Roman Talmaci a transmis spre vânzare în baza contractului de

comision nr.1-003/12 din 15 februarie 2012, bunurile mobile ridicate de la Taisia

Rurac prin procesul-verbal din 13 ianuarie 2012, printre care Cazan ,,Ferroli”

Italia, evaluat la suma de 16016 lei, către organizația comercială SRL ,,Planeta”.

Instanța de apel a mai reținut că la data de 19 iulie 2013, de către executorul

judecătoresc Tatiana Catan, a fost desfășurată licitația, fiind expuse spre

adjudecare bunurile imobile: teren cu nr. cadastral 01xxxxxx.198 cu suprafața de

0,0x7 ha și construcțiile accesorii cu nr. cadastral 0xxxxxxxx.198.01 cu suprafața

de 86,4 metri pătrați, nr. cadastral xxxxxxxxxx.02 cu suprafața de 15,6 m.p., nr.

cadastral xxxxxxxxxx03 suprafața de 16,7 m.p., nr. cadastral xxxxxxxxx04 cu

suprafața de 16,1 m.p. și construcție cu două nivele neînregistrată la cadastru cu

suprafața de 106,9 m. p, situate în mun. Chișinău, str. Liviu Damian, nr.19.

Bunurile imobile nominalizate au fost adjudecate de către Liuba Dragoș. Conform

extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunurile imobile cu numerele

cadastrale, xxxxxxxxxxxxxxxx, situate în mun. Chișinău, sect. Râșcani, str. xxxxx,

3

aparțin cu drept de proprietate la cota parte de 1.0 Liubei Dragoș, în baza

procesului verbal de organizare a licitației nr.xxxxxxxxxxxxxx/13 din 19 iulie

2013, fiind efectuată înregistrarea la data de 15 ianuarie 2014. La data de

31 octombrie 2014, de către personalul furnizorului, a fost întocmit actul de

depistare a încălcării clauzelor contractuale, în care s-a indicat că în perete până la

contor a fost depistată țeava baipas care venea până la cazan. De asemenea, la data

de 31 octombrie 2014, a fost întocmită dispoziția de deconectare a instalației de

utilizare. Prin scrisoarea nr. 3242 din 07 noiembrie 2014, expediată Taisei Rurac la

adresa mun. Chișinău, str. x, SA ,,Moldovagaz” a informat-o că în rezultatul

verificării locului de consum de la adresa mun. Chișinău str. xxxxxxxxx,

reprezentanții operatorului de rețea au constatat încălcarea clauzelor contractuale

prin depistarea conectării ilicite la rețeaua de gaze naturale până la echipamentul

de măsurare gaze, cazul urmând a fi examinat în cadrul ședinței grupului de lucru

al SRL ,,Chișinău-Gaz”. Totodată, Taisia Rurac a fost invitată să prezinte

argumentele pe cazul ei la ședința nominalizată, care va avea loc la data de

12 noiembrie 2014, orele 13.30, la adresa mun. Chișinău, str. xxxxcxxra, nr. 38.

Instanța de apel a reținut că conform procesului-verbal nr.19 din 12 noiembrie

2014 al ședinței grupului de lucru cu privire la examinarea modalităților de

încălcare a clauzelor contractuale de către consumatorul final, care au dus la

neînregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat, în lipsa

consumatorului, s-a propus a trimite invitație prin scrisoare recomandată noului

proprietar al imobilului. Conform procesului-verbal nr.24 din 19 noiembrie 2014 al

ședinței grupului de lucru cu privire la examinarea modalităților de încălcare a

clauzelor contractuale de către consumatorul final, care au dus la neînregistrarea

incompletă a volumului de gaze naturale consumat cu participarea Liubei Dragoș

s-a decis fără calcule, prejudiciul adus va fi imputat proprietarului vechi. La

încheierea contractului se va deschide un alt cont. Prin decizia SA ,,Moldovagaz”

nr.18 din 20 noiembrie 2014 s-a decis în conformitate cu prevederile pct. 151 din

Regulament de efectuat calculul consumului de gaze naturale prin metoda

sistemului paușal pentru perioada de 12 luni. De încheiat contract de furnizare gaze

după achitarea sumei recalculate. Conform calculului efectuat, pentru perioada de

31 octombrie 2013- 31 octombrie 2014, la locul de consum din mun. Chișinău, str.

xxxxxxxxx, se atestă o datorie pentru consumul fraudulos de gaze naturale în

mărime de 68215, 43 lei.

Instanța de apel a indicat că la data de 21 noiembrie 2016, SA ,,Moldovagaz”

a expediat în adresa pârâtei Taisia Rurac pretenția nr.05/2-3769, solicitând

achitarea integrală a datoriei pentru gazele naturale furnizate la locul de consum de

la adresa mun. Chișinău, str. xxxxxxx, în mărime de 68221, 88 lei, în termen de 10

zile calendaristice.

Instanța de apel a reținut că apelanta SA ,,Moldovagaz” pretinde din contul

Taisiei Rurac suma de 68221, 88 lei cu titlu de datorie formată în perioada anilor

2013-2014 și suma de 2046, 66 lei cu titlu de taxă de stat, în condițiile în care

contrar exigențelor art. 118 Cod de procedură civilă nu a făcut dovada sumelor

pretinse, ceea ce justifică soluția instanței de fond. Mai mult decât atât, în

accepțiunea instanței realizarea unui drept privind încasarea datoriei, cheltuielilor

4

de judecată nu se face, fără a fi supus unor rigori procedurale în ceea ce privește

respectarea sarcinii probațiunii.

Instanța de apel a relevat că apelanta SA ”Moldovagaz” a invocat cu titlu de

probă în vederea adjudecării sumei indicate supra contractul de furnizare a gazelor

naturale consumatorului casnic nr.19567 din 12 decembrie 2006, care nu constituie

o probă admisibilă și pertinentă în sensul art. 121 Cod de procedură civilă, în

condițiile în care contractul nominalizat avea o valabilitate de 6 luni, termenul

căruia a expirat la data de 12 iunie 2006, iar perioada supusă verificării sunt anii

2013-2014. Prin urmare, pretinsa încălcare a pct. 5 lit. a) al contractului de către

intimată Taisia Rurac nu-și găsește aplicare în prezenta speță deoarece, în situația

în care actele cauzei denotă că Taisia Rurac nu are datorii la consumul de gaze

naturale, a achitat integral consumul de gaze naturale, fapt confirmat și de noul

proprietar Liuba Dragoș care a adjudecat bunul imobil la licitația din 19 iulie 2013,

fără datorii la serviciile comunale precum și reprezentanții SA ”Moldovagaz”, care

în procesul-verbal nr.24 din 19 noiembrie 2014 a ședinței grupului de lucru au

indicat că bunul imobil a fost procurat la licitație, fără careva utilaj.

Instanța de apel a menționat că conform calculului descifrat prezentat de SA

”Moldovagaz”, pe perioada recalculării la locul de consum din str. Liviu Damian,

nr.19, din luna martie 2013 până în anul 2016, nu a fost efectuat nici un consum de

gaze, lipsesc datele despre consumul de gaze.

Totodată, instanța de apel a invocat prevederile pct. 151 din Regulamentul

pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale aprobat prin Hotărârea ANRE nr.

415 din 25 mai 2011, potrivit cărora în cazul în care se constată încălcarea

clauzelor contractuale de către consumatorul final, care au dus la neînregistrarea

sau înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat, furnizorul

este în drept să calculeze consumul de gaze naturale conform sistemului paușal,

ținând cont de volumul facturat și achitat de către consumatorul final pentru

perioada recalculării, prevedere legală neglijată de către apelantă, or s-a constat cu

certitudine că apelanta nu a ținut cont de volumul facturat și achitat de către

consumatorul final pentru perioada recalculării. În această ordine de idei nu este

cert nici calculul efectuat de SA ”Moldovagaz” conform sistemului paușal în

condițiile în care, pe perioada recalculării și cu mult mai înaintate de perioada dată,

lipsesc datele privind consumul de gaze, s-a constatat lipsa utilajului cazan-import

din anul 2012, or la data de 13 ianuarie 2012 de către executorul judecătoresc

Roman Talmaci au fost ridicate bunurile debitorului de pe str. Liviu Damian, nr.19,

mun. Chișinău și în temeiul art. 125, 143 Cod de executare, fiind transmise spre

vânzare în temeiul contractului de comision nr. 1-003/12 din 15 februarie 2012.

Printre bunurile mobile ridicate de la Taisia Rurac prin procesul-verbal din data de

13 ianuarie 2012 se indică și cazanul ,,Ferroli” Italia, fapt confirmat prin procesul-

verbal din 20 februarie 2012.

Mai mult, instanța de apel a reținut că la 19 iulie 2013, pârâta Taisia Rurac a

părăsit imobilul, deoarece bunul imobil a fost vândut la licitație, fapt confirmat

prin procesul-verbal din 19 iulie 2013. În decizia SA ”Moldovagaz” nr.18 din data

de 20 noiembrie 2014 este indicat că s-a constatat conectarea ilicită la rețeaua de

gaze naturale a aparatelor de utilizare, în actele de demontare și depistare a

5

încălcării este indicat că sunt conectate la rețeaua de gaze naturale cazan-import,

iar în procesul-verbal nr.24 din 19 noiembrie 2014 a ședinței grupului de lucru este

indicat că bunul imobil a fost procurat la licitație, fără careva utilaj, prin urmare se

atestă că actele SA „Moldovagaz” contravin circumstanțelor de fapt stabilite.

Respectiv, în condițiile în care nu a existat consum fraudulos de gaze naturale

din partea pârâtei, este neîntemeiată și solicitarea de încasare din contul Taisiei

Rurac a sumei de 68215,43 lei pentru perioada 31 octombrie 2013-31 octombrie

2014, la locul de consum din mun. Chișinău, str. xxxxx.

Instanța de apel a calificat ca fiind neîntemeiată solicitarea apelantei SA

”Moldovagaz” privind încasarea sumei calculate conform sistemului paușal din

contul Taisiei Rurac, în condițiile în care nu s-a constatat conectarea cazanului la

rețeaua de gaze cum a fost indicat în actele reclamantei, acesta fiind ridicat din

anul 2012 de către executorul judecătoresc, iar începând cu luna martie 2013 nu au

fost indicate date privind consumul de gaze naturale.

Instanța de apel a reținut că soluția emisă de prima instanță este una

întemeiată, argumentele apelantei fiind combătute integral prin constatările expuse

în hotărâre, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de

SA “Moldovagaz” cu mențirea hotărârii primei instanțe.

La 04 decembrie 2019, SA “Moldovagaz”, a depus recurs împotriva deciziei

din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărârii de admitere a acțiunii depuse de SA “Moldovagaz”, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurenta SA “Moldovagaz”, a indicat că nu

este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră

vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a

elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, a lăsat

fără apreciere probele prezentate de părți, a interpretat în mod eronat legea, a

aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Recurenta SA “Moldovagaz” a indicat că la 12 decembrie 2006, între SRL

„Chișinău-Gaz” și Taisia Rurac a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor

naturale consumatorului casnic nr. 19567, potrivit căruia SRL „Chișinău-Gaz” în

calitate de furnizor s-a obligat să furnizeze pârâtei gazele naturale la locul de

consum amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxxxxxx.

Recurenta SA „Moldovagaz” a relatat că prin Hotărârea Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică nr.513 din 12 martie 2013 cu privire la

modificarea condițiilor la licența SA „Moldovagaz”, activitatea de furnizare a

gazelor naturale la tarife reglementate în mun. Chișinău din 01 ianuarie 2013 este

transmisă de la titularul de licență SRL „Chișinău - Gaz” titularului de licență

pentru același gen de activitate – SA „Moldovagaz”. Reieșind din aceasta și în

conformitate cu prevederile art. 566 Cod civil, recurenta a menționat că, începând

cu 01 ianuarie 2013, SA „Moldovagaz” a devenit succesor al drepturilor și

obligațiilor contractuale ale SRL „Chișinău - Gaz” față de consumatorii de gaze

naturale din mun. Chișinău.

Recurenta SA „Moldovagaz” a menționat că conform datelor din Registrul de

6

stat al populației, pârâta Taisia Rurac este înregistrată cu domiciliul în Republica

Moldova, pe adresa: mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxxxxxx.

Recurenta SA „Moldovagaz” a afirmat că în calitate de furnizor de gaze

naturale, SA „Moldovagaz”, în perioada anilor 2013 - 2014, a livrat la locul de

consum menționat gaze naturale conform condițiilor stipulate în contract,

executându-și astfel obligațiile sale integral, cu bună-credință. Urmare a verificării

locului de consum s-a constatat încălcarea clauzelor contractuale prin conectarea

ilicită a instalației gaze la rețeaua de gaze naturale, fără evidența consumului de

gaze naturale.

Recurenta SA „Moldovagaz” a susținut că prin decizia SA „Moldovagaz” nr.

18 din 20 noiembrie 2014 a dispus efectuarea calculului consumului de gaze

naturale, la locul de consum amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxxxxxx

conform sistemului paușal pentru o perioadă de 12 luni, astfel consumatorului

fiindu-i calculată datoria în sumă de 68215, 43 de lei.

Recurenta SA „Moldovagaz” a menționat că consumatorul final este obligat

să achite consumul de gaze naturale calculat prin aplicarea sistemului paușal, dacă

se constată încălcarea de către consumator a clauzelor contractuale care a condus la

neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a consumului de gaze naturale.

Calculul consumului de gaze naturale în aceste circumstanțe se efectuează în

conformitate cu Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale.

Recurenta SA „Moldovagaz” a relatat că consumatorul final, parte a unui

contract de furnizare a gazelor naturale, care a înstrăinat un imobil, care constituie

obiectul contractului de furnizare a gazelor naturale, este obligat să achite integral

plata și datoriile pentru gazele naturale consumate și penalitățile, dacă sunt

prevăzute în contract și să rezilieze contractul de furnizare a gazelor naturale

pentru locul de consum respectiv.

Recurenta SA „Moldovagaz” a precizat că obiectul litigiului este încasarea

datoriei formate în baza deciziei nr. 18 din 20 noiembrie 2014 pentru încălcarea

clauzelor contractuale, emisă de furnizorul de gaze naturale pe numele

consumatorului Taisia Rurac, care este în vigoare nefiind contestată de către

ultima.

Recurenta SA „Moldovagaz” a menționat că consumatorul Taisia Rurac nu s-

a conformat prevederilor legislației în vigoare și anume pct. 33 din Regulamentul

pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.

415 din 25 mai 2011, care stipulează că consumatorul final, parte a unui contract

de furnizare a gazelor naturale, care a înstrăinat un imobil, care constituie obiectul

contractului de furnizare a gazelor naturale, este obligat să achite integral plata și

datoriile pentru gazele naturale consumate și penalități, dacă sunt prevăzute în

contract și să rezilieze contractul de furnizare a gazelor naturale pentru locul de

consum respectiv.

Recurenta SA „Moldovagaz” a invocat prevederile pct. 1294 din

Regulamentul pentru furnizarea și utilizare a gazelor naturale, aprobat prin

Hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011, în care este indicat că, deși intimata a

aflat cu întârziere despre actele existente menționate anterior, nu le-a contestat în

modul prevăzut de legislația în vigoare, iar argumentele aduse de reprezentantul

7

său s-au redus doar la fraza că „totul s-a făcut special” și că „contestarea actelor

este un drept”, fără a fi administrată vreo probă.

Recurenta SA „Moldovagaz” a reiterat că decizia comisiei, calculul efectuat

pe sistemul paușal și factura de plată, luând în considerare exigențele Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 20 februarie 2000, nu au fost contestate de

consumator până în prezent, expirând termenii legali prevăzuți în acest sens.

Totodată, atât prima instanță, cât și instanța de apel au dat o apreciere critică mai

multor acte prezentate de intimată, care nu urmau a fi examinate în cadrul

procesului dat.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 04 noiembrie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 11519 (f.d.

220,vol.I), fiind recepționată de recurenta SA “Moldovagaz” la 12 noiembrie

2019, fapt indicat expres în cererea de recurs (f.d. 9, vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de SA “Moldovagaz”, la data de 04 decembrie 2019, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 17 decembrie 2019, în adresa intimatei Taisiei Rurac, intervenient

accesoriu Liuba Dragoș, a fost expediată copia recursului declarat de

SA “Moldovagaz”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 17 ianuarie 2020 Taisia Rurac, reprezentată de avocatul Olga Bogaci, a

depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Intervenient accesoriu Liuba Dragoș, nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de SA “Moldovagaz”, în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

8

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA “Moldovagaz”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de SA “Moldovagaz”, se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă

nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de SA “Moldovagaz”, nu rezultă că instanța a apreciat

arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SA “Moldovagaz”.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

9

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz”, împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” împotriva Taisiei Rurac, intervenient accesoriu Liuba Dragoș, cu

privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

10