2r-270/22 — constatarea faptului neadmiterii accesului la justitie repararea prejudiciului moral

2r-270/22 — constatarea faptului neadmiterii accesului la justitie repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-270/22

2-21027311-01-2r-24052022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Gordaș Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Gordaș

împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului

Național Unic, constituit din 506 judecători cu statut identic și componența sa:

Curtea de Apel Bălți, judecătorii Alexandru Gheorghieș, Aurelia Toderaș și Eugeniu

Bejenaru, cu privire la constatarea faptului neadmiterii accesului la justiție și

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de Gordaș Igor împotriva hotărârii din 26

octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca fiind depusă în afara

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 22 februarie 2021, Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului

Național Unic, constituit din 506 judecători cu statut identic și componența sa:

Curtea de Apel Bălți, judecătorii Alexandru Gheorghieș, Aurelia Toderaș și Eugeniu

Bejenaru, solicitând constatarea încălcării drepturilor sale de acces la justiție și

contestare, interzicerea continuării încălcării drepturilor sale, restabilirea situației

existente până la încălcarea drepturilor sale, repararea prejudiciului moral în mărime

de 50000, 00 lei și recunoașterea nulă a deciziei nr. 3r-63/20 din 04 noiembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Gordaș împotriva Puterii

Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului Național Unic, constituit

din 506 judecători, titulari cu statut și componență identică: judecătorii Alexandru

Gheorghieș, Aurelia Toderaș și Eugeniu Bejenaru, care activează în Curtea de Apel

Bălți cu privire la constatarea faptului neadmiterii accesului la justiție și încasarea

prejudiciului moral.

La 26 noiembrie 2021, Igor Gordaș a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

solicitând casarea acesteia, emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

1

Prin încheierea din 05 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a transmis Curții

Supreme de Justiție cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor

Gordaș împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana

Sistemului Național Unic, constituit din 506 judecători, titulari cu statut și

componență identică: judecătorii Alexandru Gheorghieș, Aurelia Toderaș și Eugeniu

Bejenaru, care activează în Curtea de Apel Bălți cu privire la constatarea faptului

neadmiterii accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral, la cererea de apel

formulată de Igor Gordaș împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, pentru soluționarea chestiunii strămutării cauzei la o altă

instanță.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Gordaș împotriva Puterii

Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului Național Unic, 4

constituit din 506 judecători cu statut identic și componența sa: Curtea de Apel

Bălți, judecătorii Alexandru Gheorghieș, Aurelia Toderaș și Eugeniu Bejenaru, cu

privire la constatarea faptului neadmiterii accesului la justiție și repararea

prejudiciului moral a fost strămutată la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost restituită cererea de apel

depusă de Gordaș Igor împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen.

La 16 martie 2022, Gordaș Igor, a declarat recurs împotriva încheierii instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 08 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea prin decizie problema respectivă prin

repunerea în termen a apelului.

În motivarea recursului Gordaș Igor a invocat că, cu încheierea Curții de Apel

Chișinău din 08 februarie 2022 nu este de acord, deoarece hotărârea din 26

octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost pronunțată în lipsa

acestuia.

A invocat că dispozitivul hotărârii din 26 octombrie 2021 l-a recepționat la 28

octombrie 2021, iar cererea de apel a depus-o la data de 26 noiembrie 2021, fiind

respectat termenul de declararea a apelului.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 08 februarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa lui Gordaș Igor la 15 februarie 2022 (f.d.

89) iar la materialele dosarului lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la 16 martie 2022, este în termen.

La 24 mai 2022 în adresa Curții de Apel Bălți a fost expediată copia recursului

declarat de Gordaș Igor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

101), însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

2

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 26 octombrie 2021 Judecătoria Bălți, sediul

Central a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost respinsă acțiunea depusă

de Gordaș Igor.

Nefiind de acord cu hotărârea pronunțată, la 26 noiembrie 2021, Gordaș Igor a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Ca urmare, prin încheierea din 08 februarie 2022, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a restituit cererea de

apel depusă de Gordaș Igor împotriva hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de restituire a

cererii de apel depusă de Gordaș Igor, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din CPC,

deoarece cererea de apel a fost depusă peste termenul de 30 de zile de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din CPC.

3

Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a

fost pronunțat la 26 octombrie 2021, iar cererea de apel (nemotivată și netimbrată) a

fost depusă de către Gorgaș Igor la 26 noiembrie 2021, pe când termenul-limită de

depunere a apelului a expirat la 25 noiembrie 2021 inclusiv (joi).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de

către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea

neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces

echitabil.

La caz se constată că apelul a fost depus de către Gordaș Igor peste termenul

legal de atac, însă apelantul nu a solicitat repunerea în termen a apelului, printr-o

cerere formulată în condițiile art. 116 din CPC, cu indicarea motivelor și prezentarea

probelor întru confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul legal. Or,

repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în cazurile și

în ordinea strict reglementată de art. 116 din CPC, care cert, expres și imperativ

stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate fi efectuată doar la

cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului.

Prin urmare, Gordaș Igor, contestând hotărârea primei instanțe peste termenul

legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuia să depună diligența și

să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță

prin depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea probelor

justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de

atac prevăzut de lege. Or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună acest

fapt, fără ca apelantul să înainteze personal această solicitare.

Totodată, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează

personal contra semnătură pe cotor.

4

Se reține că Gordaș Igor a cunoscut că pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul

Central, se află spre examinare prezenta cauză civilă, fapt ce se confirmă prin actele

cauzei, participând activ în ședințele de judecată, fiind prezent în ședința de judecată

din 25 octombrie 2021 unde au avut dezbaterile judiciare, ședința fiind amânată

pentru deliberare pentru data de 26 octombrie 2021, ora 08:10 (f.d.60), ședință de

judecată la care apelantul Gordaș Igor nu s-a prezentat, nu a comunicat motivele

neprezentării.

Prin urmare, Gordaș Igor urma să depună diligența și să întreprindă măsurile

necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță, fiind obligat să se

intereseze la intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv la cererea

căruia a fost inițiat și să-și valorifice dreptul de atac al hotărârii primei instanțe în

termenul prevăzut de lege.

Mai mult ca atât, Judecătoria Bălți, sediul Central a expediat la data de 26

octombrie 2021 dispozitivul hotărârii la adresa de domiciliu a lui Gordaș Igor: mun.

Bălți str. Bulgară 148, ap. 2 (f.d. 63).

Nu pot fi reținut argumentul lui Gordaș Igor invocat în cererea de recurs

precum că hotărîrea primei instațe a fost pronunțată în lipsa acestuia, deoarece

indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea dispozitivului

hotărârii, termenul de declarare a apelului de 30 de zile prevăzut de art. 362 din

CPC, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede

altfel, dar nu de la data comunicării acestuia sau încetării circumstanțelor care au

dus la omiterea termenului de procedură.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Colegiul reține, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van

Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație

pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea

în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația

în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe

pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de

procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată

încheierea din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

5

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat

în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un

proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Gordaș Igor.

Se menține încheierea din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Gordaș

împotriva Puterii Judecătorești a Republicii Moldova, în persoana Sistemului

Național Unic, constituit din 506 judecători cu statut identic și componența sa:

Curtea de Apel Bălți, judecătorii Alexandru Gheorghieș, Aurelia Toderaș și Eugeniu

Bejenaru, cu privire la constatarea faptului neadmiterii accesului la justiție și

repararea prejudiciului moral,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6