2r-215/22 — Constatarea încălcării dreptului

Dosar nr. 2r-215/22 (2-20157550-01-2r-14042022)

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător – R. Chistruga

Instanța de recurs: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Gordaș Igor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor către

Judecătoria Bălți cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului său prin

neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 01 martie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Gordaș Igor împotriva hotărârii din 11 august

2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2021, Gordaș Igor a înaintat cerere de chemare în judecată către

Judecătoria Bălți cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului său prin

neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 11 august 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cererea

de chemare în judecată înaintată de Gordaș Igor către Judecătoria Bălți cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului său prin neadmiterea accesului la justiție și

încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă integral.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 08 februarie

2022, Gordaș Igor a depus cerere de apel.

Prin încheierea din 01 martie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea de

apel depusă de Gordaș Igor împotriva hotărârii din 11 august 2021 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

La 06 aprilie 2022, Gordaș Igor a declarat recurs (nemotivat) asupra încheierii

din 01 martie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia, cu restituirea

cauzei în instanța de apel la rejudecare în alt complet de judecată. La 12 aprilie 2022,

Gordaș Igor a depus un recurs motivat.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gordaș Igor

urmează a fi restituit din următoarele considerente.

1

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Bălți la 01 martie 2022, fiind expediată spre cunoștință

recurentului la 22 martie 2022 (f.d. 105) și recepționată de către acesta la 25 martie

2022 (f.d. 106). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată

la 06 aprilie 2022, Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data

și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea

publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și

alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,

hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08

noiembrie 2016, § 33 – 34).

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) al Codului de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Gordaș Igor a depus cererea de recurs într-o altă

limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 al Codului de procedură civilă și

art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile

egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate

2

în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind

limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară

în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Gordaș

Igor împotriva încheierii din 01 martie 2022 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Gordaș Igor împotriva încheierii 01 martie 2022

a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Gordaș Igor către Judecătoria Bălți cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului său prin neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

3