2r-177/22 — constatarea incalcarii dreptului prin neadmiterea accesului la justitie

2r-177/22 — constatarea incalcarii dreptului prin neadmiterea accesului la justitie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-177/22

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: S. Dubcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Gordaș Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor și

Guzenco Veaceslav împotriva Procuraturii municipiului Bălți (în persoana

procurorului Rogu Gheorghe) cu privire la constatarea încălcării drepturilor sale prin

neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Gordaș Igor (semnată de Guzenco N.)

împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca

fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în

termen,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2020, Gordaș Igor și Guzenco Veaceslav au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Procuraturii municipiului Bălți (în persoana

procurorului Rogu Gheorghe) solicitând constatarea încălcării drepturilor sale prin

neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000

lei.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

respinsă acțiunea depusă de Gordaș Igor și Guzenco Veaceslav.

La 23 noiembrie 2021, Guzenco Veaceslav a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți , sediul Central,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărțrii contestate cu emiterea unei noi

hotărțri de admitere a acțiunii.

La 16 decembrie 2021, Gordaș Igor (semnat din numele lui Guzenco N.) a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului și casarea hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central și emiterea unei noi hotărțri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost restituită cererea de apel depusă

de Gordaș Igor (semnată de Guzenco N.) împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2021

a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

1

Prin încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți nu a fost dat curs

cererii de apel depusă de Guzenco Veaceslav împotriva hotărârii din 08 noiembrie

2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost acordat apelantului termen până la

data de 23 februarie 2022, ora 16:00 pentru prezentarea la Curtea de Apel Bălți a

cererii de apel motivată și traducerea apelului în limba de stat. A fost explicat

apelantului că în caz că nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va

fi considerată depusă și va fi restituită.

La 23 februarie 2022, Gordaș Igor, a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 31 ianuarie

2022 a Curții de Apel Bălți, cu soluționarea prin decizie problema respectivă prin

repunerea în termen a apelului.

În motivarea recursului Gordaș Igor a invocat că, cu încheierea Curții de Apel

Bălți din 31 ianuarie 2022 nu este de acord, deoarece hotărârea din 08 noiembrie

2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost pronunțată în lipsa acestuia.

Apelantul Guzenco Veaceslav, care a participat la pronunțarea dispozitivului

hotărțrii, fiind cu probleme de sănătate nu a avut posibilitate de a se întâlni cu el

pentru a-i transmite dispozitivul hotărârii, i-a comunicat doar rezultatul pronunțării.

A invocat că dispozitivul hotărârii din 08 noiembrie 2021 nu l-a recepționat.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 31 ianuarie 2022 a Curții de

Apel Bălți a fost expediată în adresa lui Gordaș Igor la 04 februarie 2022 (f.d. 89) și

a fost recepționată de către recurent la data de 10 februarie 2022, conform avizului

de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.91).

Astfel, recursul declarat la 23 februarie 2022, este în termen.

La 05 aprilie 2022 în adresa Procuraturii mun. Bălți a fost expediată copia

recursului declarat de Gordaș Igor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 108), însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

2

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 08 noiembrie 2021 Judecătoria Bălți, sediul

Central a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost respinsă acțiunea depusă

de Gordaș Igor și Guzenco Veaceslav.

Nefiind de acord cu hotărârea pronunțată, la 16 decembrie 2021, Gordaș Igor

(semnat din numele lui Guzenco N.) a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 08

noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Ca urmare, prin încheierea din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bălți, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a restituit cererea de

apel depusă de Gordaș Igor (semnat din numele lui Guzenco N.) împotriva hotărârii

din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca fiind depusă în afara

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de restituire a

cererii de apel depusă de Gordaș Igor (semnat din numele lui Guzenco N.), în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din CPC, deoarece cererea de apel a fost depusă peste

termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art.

362 alin. (1) din CPC.

Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a

fost pronunțat la 08 noiembrie 2021, iar cererea de apel (nemotivată și netimbrată) a

fost depusă de către Gorgaș Igor abia la 16 decembrie 2021, pe când termenul-limită

de depunere a apelului a expirat la 08 decembrie 2021 inclusiv (miercuri).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

3

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de

către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea

neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces

echitabil.

La caz se constată că apelul a fost depus de către Gordaș Igor (semnat din

numele lui Guzenco N.) peste termenul legal de atac, însă apelantul nu a solicitat

repunerea în termen a apelului, printr-o cerere formulată în condițiile art. 116 din

CPC, cu indicarea motivelor și prezentarea probelor întru confirmarea imposibilității

depunerii apelului în termenul legal. Or, repunerea în termenul de atac se face de

către instanța de judecată doar în cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116

din CPC, care cert, expres și imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de

procedură poate fi efectuată doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea

probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Prin urmare, Gordaș Igor, contestând hotărârea primei instanțe peste termenul

legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuia să depună diligența și

să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță

prin depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea probelor

justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de

atac prevăzut de lege. Or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună acest

fapt, fără ca apelantul să înainteze personal această solicitare.

Totodată, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează

personal contra semnătură pe cotor.

Se reține că Gordaș Igor a cunoscut că pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul

Central, se află spre examinare prezenta cauză civilă, fapt ce se confirmă prin actele

cauzei, participând activ în ședințele de judecată, fiind prezent în ședința de judecată

din 22 octombrie 2021 unde au avut dezbaterile judiciare, ședința fiind întreruptă

pentru deliberare pentru data de 08 noiembrie 2021, ora 15:40 (f.d.62, versou),

ședință la care apelantul Gordaș Igor nu s-a prezentat, nu a comunicat motivele

neprezentării.

Prin urmare, Gordaș Igor urma să depună diligența și să întreprindă măsurile

necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță, fiind obligat să se

intereseze la intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv la cererea

4

căruia a fost inițiat și să-și valorifice dreptul de atac al hotărârii primei instanțe în

termenul prevăzut de lege.

Mai mult ca atât, Judecătoria Bălți, sediul Central a expediat la data de 11

noiembrie 2021 dispozitivul hotărârii din 08 noiembrie 2021 la adresa de domiciliu

a lui Gordaș Igor: mun. Bălți str. Bulgară 148, ap. 2 (f.d. 69).

Nu pot fi reținut argumentul lui Gordaș Igor invocat în cererea de recurs

precum că hotărîrea primei instațe a fost pronunțată în lipsa acestuia, deoarece

indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea dispozitivului

hotărârii, termenul de declarare a apelului de 30 de zile prevăzut de art. 362 din

CPC, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede

altfel, dar nu de la data comunicării acestuia sau încetării circumstanțelor care au

dus la omiterea termenului de procedură.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Colegiul reține, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van

Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație

pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea

în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația

în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe

pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de

procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată

încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat

în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un

proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

5

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Gordaș Igor.

Se menține încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor și Guzenco

Veaceslav împotriva Procuraturii municipiului Bălți (în persoana procurorului Rogu

Gheorghe) cu privire la constatarea încălcării drepturilor sale prin neadmiterea

accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6