3ra-276/22 — anularea actului administrativ

3ra-276/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-276/22

2-21059912-01-3ra-04042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Vasile Chilat împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 22 aprilie 2021, Vasile Chilat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că activează

în cadrul Serviciului Vamal în calitate de inspector superior, post vamal Leușeni

(PVFI, rutier).

Pe 29 septembrie 2020, a efectuat controlul vamal al mijlocului de transport de

model Setra, cu n/î xxxxx, condus de Petru Olărașu la sectorul „intrare pasageri”.

Reclamantul a menționat că, în cadrul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, au

fost solicitate și recepționate 31 de declarații vamale DV-6, de la 31 de persoane

aflate în mijlocul de transport, iar în urma analizei a decis ca unitatea de transport

să fie redirecționată la aparatul X-Ray (scaner) din cadrul postului vamal. În urma

analizei imaginii conferite de acesta, împreună cu operatorul aparatului X-Ray,

careva bunuri suspecte nu au fost depistate, ulterior, a purces la procedura de

control a mărfurilor transportate, prin deschiderea selectivă, a bagajelor călătorilor

și a bagajelor neînsoțite. Astfel, reclamantul a susținut că alte bunuri, decât cele

declarate autentic de pasageri, conform declarațiilor de tip DV-6, nu au fost

depistate, fiind întocmită chitanțiera TV14 nr. AC513946. Totodată, a constatat că

alte bunuri nu au putut fi vămuite, fiind indicate pe formularele tipizate DV-6 ale

1

călătorilor și care cad sub incidența Legii nr. 1569 din 20 decembrie 2002 cu

privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii

Moldova de către persoane fizice.

Prin ordinul nr. 498-p din 18 martie 2021, Serviciul Vamal a dispus în

privința sa aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, fiindcă Comisia

a stabilit că în acțiunile/inacțiunile inspectorului superior Vasile Chilat s-au constat

abateri de la îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor/atribuțiilor de serviciu

prevăzute în fișa postului, manifestate prin control fizic superficial al mijlocului de

transport de model Setra, cu n/î xxxxxx, condus de Olărașu Petru. Prin urmare,

Comisia a ajuns la concluzia că funcționarul vamal Vasile Chilat urmează să

manifeste mai multă străduință și perseverență la verificarea mijloacelor de

transport, bagajelor neînsoțite, pentru a evita declararea neautentică și încasarea în

măsură deplină a drepturilor de import.

În opinia reclamantului, ordinul de sancționare contestat este ilegal, fiindcă nu

este indicat temeiul de drept al aplicării sancțiunii și ce abatere disciplinară a fost

comisă de colaboratorul vamal Vasile Chilat. Or, controlul fizic superficial nu este

prevăzut ca fiind abatere și nici nu a existat, dat fiind faptul că a efectuat un control

minuțios și cu toată diligența și mijloacele tehnice disponibile.

Reclamantul a notat că Serviciul Vamal a ezitat să individualizeze sancțiunea

disciplinară, nu a ținut cont de cauzele și gravitatea presupusei abateri disciplinare,

de circumstanțele cauzei, de comportamentul colaboratorului vamal Vasile Chilat,

care a efectuat toate tipurile de control posibil ale autovehiculului (control

documentar, control fizic selectiv, control cu ajutorul scanerului X-Ray), precum și

nu a menționat dacă există alte sancțiuni disciplinare al cărui termen nu a expirat.

Vasile Chilat a susținut că sancțiunea disciplinară nu a fost aplicată de

directorul Serviciului Vamal, condiție prevăzută de art. 53 din Legea 302/2017.

Respectiv, la data emiterii ordinului funcția de director a Serviciului Vamal era

deținută de Sergiu Burduja, însă ordinul nr. 489-p din 18 martie 2021 este semnat

de directorul adjunct Viorel Mihaila, or, Legea prevede expres că doar directorul

Serviciului Vamal poate aplica sancțiuni disciplinare. În acest sens, atestă că

nerespectarea prevederii menționate atrage nulitatea absolută a ordinului contestat,

din motiv că a fost semnat de o persoană neîmputernicită.

La 08 aprilie 2021, a expediat în adresa Serviciului Vamal cerere prealabilă,

solicitând suspendarea executării actului administrativ, anularea ordinului nr. 489-

p din 18 martie 2021 al Serviciului Vamal în partea ce ține de aplicarea în privința

lui Vasile Chilat a sancțiunii disciplinare, repararea prejudiciului moral.

Prin decizia nr. 28/11-5187 din 16 aprilie 2021al Serviciului Vamal, a fost

informat că este în drept să conteste actul administrativ la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani, iar cererea prealabilă se lasă fără examinare.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 498-p din 18 martie 2021 al

Serviciului Vamal cu privire la sancționarea unor funcționari al Biroului Vamal

Centru, a sancțiunii disciplinare-mustrare.

Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis renunțul reclamantului la pretenția privind încasarea prejudiciului moral.

(f.d. 80-82).

2

Prin hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis cererea de chemare în judecată. S-a anulat ordinul nr. 498-p din 18 martie

2021 al Serviciului Vamal cu privire la sancționarea unor funcționari al Biroului

Vamal Centru, în partea aplicării dlui Vasile Chilat, funcționar vamal al Biroului

Vamal Centru, a sancțiunii disciplinare mustrare, ca neîntemeiat (f.d.102).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 28 iunie 2021, Serviciul

Vamal a depus apel nemotivat, care a fost completat la 1 octombrie 2021 apelul

motivat împotriva hotărârii din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a cererii de chemare în

judecată (f.d. 106,133-136).

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Serviciul Vamal și s-a menținut hotărârea din 24 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 153,154-168).

La 20 decembrie 2021, Serviciul Vamal a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior, la 03

martie 2022, a fost completat cu motivare, solicitând casarea actelor judecătorești,

cu emiterea unei decizii de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d. 169,

174-177).

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești

contestate, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Suplimentar a indicat că instanța de fond și cea de apel nu s-au expus asupra

fondul cauzei. Astfel la 28 septembrie 2020 la ieșirea din PVF Leușeni a fost

stopat pentru control vamal, mijlocul de transport de model Setra, n/î xxxx,

condus de Petru Olărașu, care transporta pasageri și bagaje neînsoțite din Italia. În

urma unui control fizic detaliat efectuat la postul vamal Cricova, au fost depistate

mărfuri nedeclarate sau declarate neautentic, care din cele constatate de echipele

mobile nu se regăseau în chitanțier AC 513946 și DV-6 prezentate. Prin urmare, la

1 decembrie 2020, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție și

respectiv decizia asupra cazului de contravenție vamală nr. 413/20.

A susținut că în acțiunile /inacțiunile reclamantului se constată o abatere de la

îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor/atribuțiilor de serviciu prevăzute în fișa

postului, manifestate prin control superficial al mijlocului de transport de model

Setra, cu n/î xxxxx, condus de Petru Olărașu.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2021,

însă date privind notificarea deciziei nu există. Decizia motivată din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 14 februarie 2022,

fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 117).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 4 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Vasile Chilat a fost expediată copia recursului depus de Serviciul Vamal, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt confirmat prin avizul de

recepție din .

Până la examinarea recursului, Vasile Chilat nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Prin încheierea din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Serviciul Vamal a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a cererii de

chemare în judecată depuse de Vasile Chilat.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În temeiul art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) lit.

a)-e) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la

acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

4

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în

tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Totodată, în condițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, prin ordinul nr. 498-p din 18 martie 2021 i-a

fost aplicată lui Vasile Chilat sancțiunea disciplinară, mustrare (f.d.9-12).

La 22 aprilie 2021, Vasile Chilat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului nr. 498-p din 18

martie 2021 a Serviciului Vamal, în partea ce ține de aplicarea în privința lui a

sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, repararea prejudiciului moral în

sumă de 5000 lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică (f.d. 5-9).

Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis renunțul reclamantului la pretenția privind încasarea prejudiciului moral.

(f.d. 80-82)

Fiind învestită cu examinarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani

prin hotărârea din 24 iunie 2021 a admis cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Chilat. S-a anulat ordinul nr. 498-p din 18 martie 2021 al Serviciului Vamal

cu privire la sancționarea unor funcționari al Biroului Vamal Centru, în partea

aplicării dlui Vasile Chilat, funcționar vamal al Biroului Vamal Centru, a sancțiunii

disciplinare mustrare, ca neîntemeiat (f.d.102).

Iar, examinând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău

prin decizia din 15 decembrie 2021 a menținut hotărârea din 24 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.153, 154-162).

Instanța de recurs studiind materialele dosarului în raport cu circumstanțele

cauzei și prevederile legale pertinente, conchide că instanțele ierarhic inferioare

greșit au stabilit temeinicia acțiunii înaintate de Vasile Chilat, prin urmare actele de

dispoziție emise de instanțele ierarhic inferioare urmează a fi casate, din motivele

ce succed.

Conform art. 224 alin.(1) lit. f) din Codul administrativ, examinând acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre

5

următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt

îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

Articolul 207 din Codul muncii prevede că sancțiunea disciplinară se aplică

de organul căruia i se atribuie dreptul de angajare (alegere, confirmare sau numire

în funcție) a salariatului respectiv. Salariaților care poartă răspundere disciplinară

conform statutelor sau regulamentelor disciplinare și altor acte normative li se pot

aplica sancțiuni disciplinare și de organele ierarhic superioare celor indicate la

alin.(1).

Prevederile articolului 208 din Codul muncii stabilesc că, pînă la aplicarea

sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o

explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi

prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal

semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.

În funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să

organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul

anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei

abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră

necesare.

În conformitate cu art. 210 din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică

prin ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), în care se indică în mod obligatoriu: a)

temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; b) termenul în care sancțiunea

poate fi contestată; c) organul în care sancțiunea poate fi contestată. Ordinul

(dispoziția, decizia, hotărîrea) de sancționare, cu excepția sancțiunii disciplinare

sub formă de concediere conform art.206 alin.(1) lit. d) care se aplică cu

respectarea art.81 alin.(3), se comunică salariatului, sub semnătură sau prin altă

modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, în termen de cel mult

5 zile lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul în care acesta activează într-o

subdiviziune interioară a unității (filială, reprezentanță, serviciu desconcentrat etc.)

aflate în altă localitate – în termen de cel mult 15 zile lucrătoare și produce efecte

de la data comunicării. Refuzul salariatului de a confirma prin semnătură

comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant

al angajatorului și un reprezentant al salariaților.

Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de sancționare poate fi contestat de

salariat în instanța de judecată în condițiile art.355.

În conformitate cu art. 49 al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie

2017, pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pentru încălcarea normelor de

etică și conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau

infracțiunile săvârșite în timpul ori în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de

serviciu, funcționarul vamal poartă răspundere disciplinară, civilă,

contravențională sau penală, după caz.

Răspunderea disciplinară reprezintă un ansamblu de norme care

reglementează actele și faptele săvârșite de către funcționarul vamal în exercitarea

atribuțiilor sale, considerate a fi abateri disciplinare, precum și de sancțiuni care se

aplică în mod corespunzător.

6

Prevederile art. 53 alin. (1-4) și (7) al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21

decembrie 2017 stabilesc că, sancțiunile disciplinare se aplică de către directorul

Serviciului Vamal: a) în termen de 6 luni de la data săvârșirii abaterii, cu excepțiile

prevăzute de Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și de Codul muncii al Republicii Moldova; b) în termen de o

lună de la data constatării abaterii disciplinare de către angajator, în urma efectuării

unei anchete de serviciu, iar în cazul în care funcționarul vamal se află în concediu

anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical acest termen se

suspendă pînă la revenirea acestuia la serviciu.

Sancțiunea disciplinară, exceptând avertismentul, nu poate fi aplicată decât

după o cercetare prealabilă a faptei imputate de către comisia de disciplină.

Cercetarea prealabilă impune aplicarea sancțiunii disciplinare după investigarea

prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului vamal.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și

gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită, de

comportamentul funcționarului vamal în timpul serviciului, precum și de existența

altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.

Constituirea, componența și atribuțiile comisiei de disciplină, precum și

procedura de efectuare a anchetei de serviciu și de aplicare a sancțiunilor

disciplinare se stabilesc printr-un regulament aprobat prin ordinul directorului.

Actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat în instanța de

contencios administrativ în modul stabilit de lege.

Conform art. 59 alin. (1-4) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, sancțiunea disciplinară se aplică de

către persoana/organul care are competența legală de numire în funcție.

Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data

săvârșirii abaterii, cu excepția sancțiunii disciplinare în cazul emiterii de către

Curtea de Conturi a opiniei contrare sau în cazul imposibilității exprimării opiniei

asupra situației financiare a autorității/instituției bugetare și cu excepția sancțiunii

disciplinare pentru încălcarea legislației cu privire la declararea averii și intereselor

personale, la soluționarea conflictelor de interese și la regimul juridic al

incompatibilităților și restricțiilor, care se aplică în termen de cel mult 6 luni de la

data rămânerii definitive a actului prin care se constată săvârșirea abaterii

disciplinare.

Sancțiunea disciplinară, cu excepția celei specificate la art.58 lit. a), nu poate

fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea

echitabilă a funcționarului public de către comisia de disciplină, în termen de cel

mult o lună de la data constatării abaterii.

Din comisia de disciplină face parte în mod obligatoriu un reprezentant al

organizației sindicale reprezentative sau, în cazul în care sindicatul nu este

reprezentativ sau funcționarii publici nu sînt organizați în sindicat, un reprezentant

desemnat prin votul majorității funcționarilor publici pentru care este organizată

comisia de disciplină, precum și curgerea termenelor specificate la alin.(2) și (3).

Conform art. 59 alin. (6-8) și alin. (10-11) al Legii cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, comisia de

7

disciplină este obligată să ceară funcționarului public o explicație scrisă privind

fapta comisă.

După cercetarea prealabilă, comisia de disciplină propune autorității publice

respective sancțiunea aplicabilă funcționarului public vinovat.

Actul administrativ cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare se aduce la

cunoștința funcționarului public în termen de 5 zile de la emitere, sub semnătură.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și

gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită, de

comportamentul funcționarului public în timpul serviciului, precum și de existența

altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.

Modul de constituire, organizare și funcționare, componența, atribuțiile,

modul de sesizare și procedura de muncă a comisiilor de disciplină se aprobă de

Guvern.

Articolul 64 alin. (1) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008 prevede că persoana/organul care are

competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția publică

printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5

zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în

următoarele cazuri: a) drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru încălcarea

prevederilor art. 22 alin.(1) lit. f/1), precum și pentru săvârșirea unei abateri

disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare nestinse în modul

stabilit; b) drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru săvârșirea unei abateri

disciplinare care a avut consecințe grave; c) dacă s-a ivit un motiv legal de

incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acesteia în

termenul stabilit de prezenta lege; c/1) stabilire, prin actul de constatare rămas

definitiv, a emiterii/adoptării de către funcționarul public a unui act administrativ,

încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării

sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real

în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de

interese; c/2) nedepunere de către funcționarul public a declarației de avere și

interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.27 alin.(8) din Legea

nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; c/3)

dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării

averii nejustificate; d) incompetență profesională stabilită în urma obținerii

calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor profesionale

ale funcționarului public, în condițiile prezentei legi; e) refuz de a depune

jurământul prevăzut la art.32; f) absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore

consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare.

Instanța de recurs notează că, prin scrisoarea nr. 28/04-12336 din 6 octombrie

2020 a Direcției de Integritate și Supraveghere a Serviciului Vamal, s-a transmis

sesizarea nr. 250/29.09.20, pentru a fi examinată pe faptul posibilii încălcări de

ordin în privința acțiunilor funcționarului vamal la efectuarea controlului vamal a

mijlocului de transport indicat în sesizare (f.d. 33).

Prin ordinul nr.18 din 3 februarie 2021 cu privire la inițierea anchetei de

serviciu, șeful Biroului Vamal Centru a dispus inițierea anchetei de serviciu, pe

faptul examinării corectitudinii îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către

8

funcționarul Biroului Vamal Centru, Vasile Chilat și pentru elucidarea tuturor

circumstanțelor reflectate în sesizările parvenite de la Secția Echipe Mobile (f.d.

12, dosar administrativ).

Prin încheierea din 18 februarie 2021 asupra rezultatelor investigației de

serviciu efectuată în baza ordinului nr. 13-o din 3 februarie 2021 a Biroului Vamal

Centru, comisia de disciplină a Biroului Vamal Centru, ca urmare a efectuării

anchetei de serviciu, a propus angajatorului, să fie aplicată funcționarului vamal al

Biroului Vamal Centru, Vasile Chilat sancțiunea disciplinară, avertisment. (f.d. 1-

10, dosar administrativ).

Conform procesului-verbal din 4 martie 2021 al ședinței comisiei de

disciplină pe marginea anchetei de serviciu inițiată în baza ordinului nr.13-o din 3

februarie 2021 al Biroului Vamal Centru, comisia de disciplină a Serviciului

Vamal a menționat că decizia luată în privința funcționarului vamal Vasile Chilat

este prea blândă și nu corespunde gravității faptelor descrise și a considerat

oportun de a relua ancheta de serviciu, întru finalizarea acesteia ( f.d. 170, dosar

administrativ).

Prin încheierea din 10 martie 2021 pe marginea anchetei de serviciu inițiată în

baza ordinului nr. 13-o din 3 martie 2021 a Biroului Vamal Centru, comisia de

disciplină a Serviciului Vamal a propus angajatorului să fie aplicată funcționarului

vamal al Biroului Vamal Centru, Vasile Chilat sancțiunea disciplinară, mustrare

(f.d. 171-178).

La 18 martie 2021, a fost emis ordinul nr. 498-p cu privire la sancționarea lui

Vasile Chilat, prin care s-a dispus aplicarea lui Vasile Chilat, funcționar vamal al

Biroului Vamal Centru, sancțiunea disciplinară, mustrare (f.d 179-186, dosar

administrativ).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, autoritatea publică a respectat prevederile

legale privind desfășurarea anchetei de serviciu.

În acest context, instanța de recurs respinge argumentele intimatului Vasile

Chilat, precum că, nu i s-a acordat posibilitatea de a depune explicații pe marginea

cazului examinat, or conform materialelor dosarului administrativ, acesta a depus

explicații pe numele șefului Biroului Vamal Centru (f.d.64, dosar administrativ).

Instanța de recurs relevă că drept temei pentru aplicarea sancțiunii lui Vasile

Chilat este indicat faptul că la traversarea frontierei de stat prin punctul vamal

Leușeni –Albița, șoferul mijlocului de transport de model Setra ( n/î xxxxx), Petru

Olărașu nu a declarat toate bunurile de care dispunea, iar controlul vamal a fost

efectuat de către funcționarul vamal, Vasile Chilat.

Astfel, conform procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de

către echipa mobilă din 28 septembrie 2020, în mijlocul de transport de model

Setra xxxxx (n/î xxxxxxx), la Petru Olărașu, au fost depistate și ridicate mărfuri în

asortiment, care nu au fost declarate la intrarea în Republica Moldova (f.d.55 dosar

administrativ).

De altfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, însăși Vasile Chilat indică atât în motivarea

9

acțiunii, cât și pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu, că anume el a admis

intrarea în Republica Moldova a mijlocului de transport de model Setra xxxxx (n/î

xxxxxx), efectuând controlul vamal al acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că șoferul Olărașu Petru, a cărui marfă a

fost depistată ca fiind nevămuită de către colaboratorii Postului Vamal mobil, fiind

audiat de către inspectorul principal al echipei mobile, a declarat că mărfurile în

asortiment, care au fost depistate și ridicate de echipa mobilă, dar care nu au fost

declarate la intrarea în Republica Moldova le-a primit în Italia și urma să le livreze

în mun. Chișinău (f.d.22, dosar administrativ).

Respectiv, instanța de recurs decelează că, la traversarea frontierii Republicii

Moldova, aceste mărfuri se aflau în mijlocul de transport de model Setra xxxxxx

(n/î xxxxxx), care a fost supus controlului vamal de către Vasile Chilat.

În acest context, instanța de recurs respinge argumentul intimatului Vasile

Chilat precum că el ar fi efectuat un control minuțios și cu toată diligența și

mijloacele tehnice disponibile or, în urma efectuării controlului efectuat de Echipa

Mobilă, s-au depistat mărfuri nedeclarate, după cum urmează: calculator

DELLJTG2V43-1buc., calculator LENOVO VI4-IIL-1 buc., unelte electrice-1

buc., aparat de cafea -1 buc. Aparat pentru tăiat SIGMA LOLLY EDGE-1 buc.,

cafea TOLEDO-20 buc., cafea Lavazza-11buc, cafea Lavazza 250 gr.-6 buc.,

cremă pentru baie și duș Palmolive -12 buc., șampon pentru copii Johnsons-3 buc.,

iar valoarea acestora a fost estimată la suma de 49 285 de lei, din care au fost

calculate drepturi de import în sumă de 11 660,03 de lei, iar bunurile enunțate nu

se regăseau în chitanțiera TV-14, nr. AC513946.

Mai mult ca atât, în explicațiile depuse pe numele șefului Biroului Vamal

Centru, reclamantul/intimatul recunoaște că a efectuat controlul vamal prin

verificarea selectivă a bagajelor călătorilor și bagajelor neînsoțite (f.d. 64), or,

asigurarea controlului vamal și vămuirii mărfurilor și mijloacelor de transport

trecute peste frontiera vamală de către persoane fizice și juridice, precum și

încasării corecte a drepturilor de import/export, stabilite de legislație în vigoare

reprezintă activitatea de bază a funcționarului vamal, reflectată în fișa postului nr.

431 din 23 decembrie 2016.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că Vasile Chilat nu a respectat, în exercitarea

atribuțiilor sale funcționale, dispozițiile pct. 5 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. d) din

Codul de Etică și Conduită a colaboratorului vamal aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, potrivit căruia pentru îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu, colaboratorul vamal își asumă responsabilitatea personală

fiind obligat: a) să respecte prevederile legale, dispozițiile interne, precum și

normele profesionale specifice activității desfășurate; b) să respecte și să aplice

principiile activității în organele vamale și să îndeplinească sarcinile de serviciu

conștient, responsabil, obiectiv și imparțial.

Conform art. 51 al Legii Serviciului Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 ,

constituie abateri disciplinare: a) nerespectarea programului de muncă, inclusiv

10

absența sau întârzierea nemotivată la serviciu ori plecarea de la serviciu înainte de

ora stabilită în program, admise în mod repetat; b) intervențiile în favoarea

soluționării unor cereri în afara cadrului legal; c) nerespectarea cerințelor privind

păstrarea secretului de stat sau a confidențialității informațiilor de care funcționarul

vamal ia cunoștință în exercițiul funcțiunii; d) refuzul nejustificat de a îndeplini

sarcinile de serviciu și dispozițiile conducătorului; e) neglijența și/sau

tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor de serviciu; f) acțiunile care

aduc atingere prestigiului Serviciului Vamal; g) încălcarea normelor de etică și

conduită a funcționarului vamal; h) exprimarea sau manifestarea publică a

preferințelor politice și favorizarea vreunui partid politic sau vreunei organizații

social-politice în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu; i) încălcarea

prevederilor referitoare la obligațiile sale, conflictul de interese și restricțiile

stabilite prin lege; j) încălcarea regulilor de organizare și desfășurare a concursului

pentru ocuparea funcției vacante sau temporar vacante, a regulilor de evaluare a

performanțelor profesionale ale funcționarilor vamali; k) alte fapte considerate

drept abateri disciplinare în legislația cu privire la funcția publică și funcționarii

publici.

Constituie abateri disciplinare grave, ce conduc la destituirea din funcție,

următoarele acțiuni comise intenționat sau din imprudență: a) acțiunile care

contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației

vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspunderea penală; b) reținerea, primirea spre

păstrare și eliberarea bunurilor și a mijloacelor bănești fără perfectarea

documentelor în modul stabilit; c) încălcarea modului stabilit de transmitere,

utilizare și păstrare a ștampilei personale, a sigiliilor vamale, a ștampilelor și a

documentelor de strictă evidență, avînd ca urmare pierderea sau utilizarea lor de

către persoanele neautorizate; d) nerespectarea modului stabilit de perfectare a

documentelor aferente operațiunilor vamale; e) divulgarea informațiilor oficiale cu

accesibilitate limitată utilizate în activitatea de serviciu, pierderea documentelor, a

copiilor autentificate ce conțin asemenea informații; f) acordarea de servicii prin

uzul funcției în schimbul unei remunerații, al unui serviciu sau al altor beneficii; g)

efectuarea de operațiuni vamale în afara orelor de program, în alt loc decît cel

stabilit, fără autorizarea directorului, în cazul în care autorizarea era obligatorie și

nu a fost acordată; h) stabilirea incorectă a valorii mărfurilor în vamă, fapt prin

care s-a prejudiciat statul în proporții mari; i) folosirea în scopuri personale a

oricăror sume de bani încasați ca taxe vamale ori ca alte taxe, plăți sau mijloace

financiare destinate Serviciului Vamal, dacă această acțiune nu atrage răspunderea

penală; j) ofensa adusă unui cetățean și lezarea drepturilor acestuia în timpul

efectuării operațiunilor vamale, constatate în urma unei investigații de serviciu, a

unei cercetări sau printr-o hotărîre judecătorească definitivă.

În acest sens, instanța de recurs atestă că, fapta săvârșită de către Vasile

Chilat, care a stat la baza emiterii Ordinului Serviciului Vamal nr. 498-p din 18

martie 2021, se încadrează în categoria abaterilor disciplinare grave, prevăzută la

art.51 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie

2017, și anume la lit. a) a normei precitate, care prevede că acțiunile care

contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației

vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspunderea penală, se încadrează în categoria

11

abaterilor disciplinare grave, iar în consecință i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară „mustrare”.

În ordinea celor enunțate, se reține că sancțiunea disciplinară este o formă a

răspunderii juridice represive, adică mijloc de constrângere aplicabilă autorilor

abaterilor disciplinare.

Sancțiunile disciplinare urmăresc într-un final scopul evitării producerii pe

viitor a unor fapte de acest fel, iar scopul sancțiunilor disciplinare este apărarea

ordinii de drept și educarea funcționarilor de a acționa în spiritul respectării și

asigurării acesteia, evidențiindu-se astfel atât caracterul represiv și coercitiv al

sancțiunii, cît și cel preventiv-educativ.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că sancțiunea disciplinară aplicată

lui Vasile Chilat este una corectă în coraport cu faptele comise în timpul exercitării

atribuțiilor sale funcționale și anume neefectuarea controlului vamal în

corespundere cu legislația în vigoare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că este neîntemeiată și concluzia

instanțelor ierarhic inferioare cu privire la lipsa motivării actului administrativ, or

toate considerentele care ar justifica emiterea acestuia, temeiurile de drept și de

fapt pe care autoritatea publică le-a luat în considerare la adoptarea ordinului

Serviciului Vamal nr. 498-p din 18 martie 2021, prin care i-a fost aplicată lui

Vasile Chilat sancțiune disciplinară „mustrare”, sunt expuse în conținutul actului

administrativ contestat.

Instanța de recurs subliniază că sancțiunea disciplinară „mustrare” în privința

lui Vasile Chilat a fost aplicată de către Serviciul Vamal cu respectarea procedurii

legale și a termenului de desfășurare a cercetării administrative, iar actul

administrativ a fost emis în baza notei explicative, procesului-verbal privind

efectuarea controlului vamal de către echipa mobile, rapoartelor, proceselor –

verbale de audiere, deciziei asupra cazului de contravenție vamală, toate acestea

fiind anexate la materialele cauzei.

În consecință, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că la caz, actul

administrativ privind aplicarea sancțiunii disciplinare intimatului Vasile Chilat a

fost emis în strictă conformitate cu cerințele legale.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Serviciul Vamal întemeiat și

analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul

juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe, menținută de instanța

de apel, contravine circumstanțelor cauzei și prevederilor legale aplicabile cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs indică că, la caz nu se regăsesc temeiuri de

anulare a ordinului Serviciului Vamal nr. 498-p din 18 martie 2021, fiind emis

legal și întemeiat.

12

Respectiv, cererea de chemare în judecată cu privire la anularea ordinului

Serviciului Vamal nr. 498-p din 18 martie 2021 este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

Finalmente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a

ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO,

fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă o decizie, prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din considerentele menționate și având în vedere că atât instanța de apel, cât

și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în

litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Serviciul Vamal, de a

casa decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii

privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de Vasile Chilat.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serviciul Vamal.

Se casează integral decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 24 iunie 202 1a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Chilat împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului

administrativ și se emite o nouă decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Chilat împotriva

Serviciului Vamal cu privire la anularea actului administrativ ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorului Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

13