3ra-622/21 — anularea actului administrativ, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-622/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr.

Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 09 iunie 2021 mun.Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova, persoane terțe Nastas Alexandru și Afanasii Sergiu cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 17 ianuarie 2018, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova, persoane terțe Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu, prin care au solicitat anularea răspunsului Serviciului Vamal al R. Moldova din 20 decembrie 2017, recunoașterea dreptului pretins la constatarea faptului că controlul a fost unul nejustificat și disproporționat în raport cu careva riscuri posibile, constatarea atitudinii neglijente a colaboratorilor vamali față de bunurile petiționarilor,

constatarea faptului de punere în pericol a sănătății copiilor și încălcarea drepturilor acestora și a maturilor, constatarea refuzului de a elibera un act procedural referitor la motivele, durata și rezultatele controlului, identificarea colaboratorilor vamali implicați în abuzurile menționate, atragerea la răspundere disciplinară a colaboratorilor implicați în încălcările menționate, repunerea în drepturi a petiționarilor, încasarea de la Serviciul Vamal al R. Moldova în beneficiul lui Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei pentru fiecare, în total suma de 90 000 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 05 decembrie 2017 au depus petiție către Serviciul Vamal al R. Moldova, invocând că la 05 noiembrie 2017, Racu Andrei, Efremov Silvia, împreună cu copilul Xxxx în vîrstă de un an, împreună cu Finica Adrian, soția acestuia Creciun Viorica și copilul Finica Patriciu în vîrstă de patru ani, au traversat postul vamal Leușeni spre România. În momentul desfășurării procedurii de control vamal la ghișeu, vameșul (fără ecuson), fără careva explicații i-a solicitat lui Racu Andrei să parcheze automobilul într-un loc specializat, iar pasagerii să coboare din automobil și să intre în sala de așteptare pentru a fi efectuat controlul nedestructiv cu raze X-Ray (scaner) a unității de transport.

La ce, reclamantul i-a comunicat că are doi copii minori, iar radiația de la aparatul folosit în vederea investigației poate afecta sănătate acestora, respectiv a solicitat efectuarea procedurii de controlul vamal cu cîinele de serviciu antrenat în domeniul antidrog. La scurt timp, s-a apropiat un alt colaborator vamal cu un cîine care nu corespundea condițiilor de igienă, solicitându-i reclamantului să deschidă ușile automobilului, inclusiv ușa portbagajului. Colaboratorul vamal a urcat acel cîine care nu corespundea condițiilor de igienă în automobil, verificînd lucrurile aflate în interior, inclusiv și lucrurile copiilor, fără a respecta igiena, integritatea și inviolabilitatea proprietății reclamanților.

Reclamantul i-a comunicat colaboratorului vamal, despre faptul că cîinele poate crea riscuri de alergie la copii, la ce colaboratorul vamal i-a solicitat prezentarea unui certificat medical în acest sens. Nefiind depistate careva abateri, Racu Andrei a solicitat colaboratorului vamal să se legitimeze și să i se elibereze un document confirmativ (proces-verbal) referitor la efectuarea procedurii de controlul a automobilului, cu indicarea motivului controlului, la ce oră a început controlul și la ce ora s-a terminat, însă i s-a refuzat. Consideră că, acțiunile colaboratorilor vamali, au avut un caracter abuziv, depășind limitele unei necesități obiective, încălcînd flagrant normele de etică și deontologie profesională și principiile statului de drept.

La 03 ianuarie 2018, au recepționat răspunsul Serviciului Vamal la petiția sus- indicată, pe care îl consideră declarativ, general, evaziv și care nu răspunde la fiecare circumstanță de fapt și solicitare a petiționarilor, iar decizia care a stat la baza acestui răspuns, drept una ilegală și abuzivă și care urmează a fi anulată de către instanța de contencios administrativ, cu recunoașterea dreptului pretins și repararea prejudiciului.

Au solicitat constatarea faptului că controlul a fost unul nejustificat și evident disproporționat în raport cu careva riscuri posibile, constatarea atitudinii neglijente a colaboratorilor vamali față de bunurile petiționarilor, constatarea faptului de punere în pericol a sănătății copiilor și încălcarea drepturilor acestora și a maturilor, constatarea refuzului de a elibera un act procedural referitor la motivele, durata și rezultatele controlului, identificarea colaboratorilor vamali implicați în abuzurile menționate, atragerea la răspundere disciplinară a colaboratorilor implicați în încălcările menționate și repunerea în drepturi a petiționarilor. Prin încheierea protocolară din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, au fost atrași în calitate de terți, Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu.

Prin hotărîrea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia, Racu Emma-Luiza împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova privind anularea răspunsului Serviciului Vamal al R. Moldova nr. R-799/17 din 20 decembrie 2017 și încasarea prejudiciului moral. La 10 iulie 2020, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, au depus cerere de apel nemotivată, iar la 16 septembrie 2020, au depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii integral.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel declarată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, și a fost menținută hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, colaboratorii vamali nu au depășit limitele dreptului discreționar la efectuarea procedurii de control din 05 noiembrie 2017 a mijlocului de transport condus de Racu Andrei. Or, colaboratorii vamali au luat în considerare toate faptele relevante și anume refuzul apelantului/recurentului de a efectua controlul unității de transport nedestructiv cu raze X-Ray (scaner) și au supus mijlocul de transport unui control vamal cu cîinele antitabac și antidrog.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului precum că coloboratorii vamali și-au depășit obligațiuniile la efectuarea controlului, deoarece coloboratorii organului vamal exercitîndu-și dreptul discreționar de a alege mijloacele și modalitățile de control vamal în vederea asigurării scopului legal, în special, a atribuțiilor prevăzute de art. 11 lit. h) din Codul vamal, au desfășurat activitatea administrativă, neadmițînd careva acțiuni arbitrare. Instanța de apel a stabilit că controlul vamal cu cîinele antitabac, a durat 11 minute. Mai mult, reclamantul/apelant nu a prezentat careva probe concludente și pertinente în susținerea poziției sale precum că cîinele nu corespundea condițiilor de igienă, și că i-au fost călcate lucrurile de igienă și alimentare a copilului, or însăși din materialele cauzei rezultă că lui Racu Andrei i s-a solicitat să ridice toate bunurile sus pe banchetă.

La 06 aprilie 2021, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, au depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii (f.d. 77-85 vol. II). În motivarea recursului au invocat că instanțele inferioare au interpretat și aplicat eronat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicătă și nu au constatat că la efectuarea controlului vamal în privința lui Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, au fost aplicate mijloace tehnice de control care prezintă pericol pentru sănătatea acestora, fiindu-i cauzat prejudiciu mijlocului de transport.

Recurenții au mai indicat că, colaboratorii Serviciului Vamal au admis comportamente, măsuri și mijloace care vin în contradicție cu principiul proporționalității, au admis măsuri și decizii ce au fost aplicate arbitrar, nu au utilizat anume acele măsuri și decizii care se prezintă a fi cu adevărat pozitive în plan practic, nu au evaluat detaliat și minuțios circumstanțele cauzei, în vederea stabilirii unui echilibru just și rezonabil între toate interesele concurente implicate.

Au mai reținut recurenții că atît instanța de fond, cît și instanța de apel au examinat superficial cauza, limitîndu-se la poziția pîrîtului și a se expune pe marginea abaterilor expuse de către recurenți, în special nu s-au expus pe marginea problemelor ridicate de reclamanți cu privire la inofensivitatea și proporționalitatea controlului vamal și nu au motivat de ce au respins argumentele reclamanților, limitîndu-se doar la invocarea sumară și generală că colaboratorii vamali au dreptul să efectueze controale. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanță de fond precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, mtivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 februarie 2021, fiind recepționată de către recurent la 11 martie 2021 (f.d. 75, vol. II). Prin urmare, recursul depus de către Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, la 08 aprilie 2021, este în termen.

La 29 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat. La 02 iunie 2021, Serviciul Vamal a depus referință pe marginea cererii de recurs, solicitând respingerea cererii de recurs. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh Dosarul nr. 3ra-622/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr.

Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 09 iunie 2021 mun.Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova, terț Nastas Alexandru, și Afanasii Sergiu cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 17 ianuarie 2018, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova, persoane terțe Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu, prin care au solicitat anularea răspunsului Serviciului Vamal al R. Moldova din 20 decembrie 2017, recunoașterea dreptului pretins la constatarea faptului că controlul a fost unul nejustificat și disproporționat în raport cu careva riscuri posibile, constatarea atitudinii neglijente a colaboratorilor vamali față de bunurile petiționarilor, constatarea faptului de punere în pericol a sănătății copiilor și încălcarea drepturilor acestora și a maturilor,

constatarea refuzului de a elibera un act procedural referitor la motivele, durata și rezultatele controlului, identificarea colaboratorilor vamali implicați în abuzurile menționate, atragerea la răspundere disciplinară a colaboratorilor implicați în încălcările menționate, repunerea în drepturi a petiționarilor, încasarea de la Serviciul Vamal al R. Moldova în beneficiul lui Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei pentru fiecare, în total suma de 90 000 de lei. Prin încheierea protocolară din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, au fost atrași în calitate de terți, Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu.

Prin hotărîrea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia, Racu Emma-Luiza împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova privind anularea deciziei Serviciului Vamal nr. R-799/17 din 20 decembrie 2017 și încasarea prejudiciului moral. Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel declarată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei și a fost menținută hotărârîrea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 06 aprilie 2021, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, au depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii (f.d.77-85 vol. II).

Tot la 06 aprilie 2021, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, au depus și cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care au solicitat, suspendarea procesului, acordarea unui termen de o lună pentru formularea sesizării în adresa Curții Constituționale și ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, prevăzută de art. 245 alin. (1) din Cod administrativ, a sintagmei „motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”, prevăzută de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, a sintagmei „recursul se declară inadmisibil în special cînd recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1)”, prevăzută de art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ și a sintagmei „Recursul se declară inadmisibil în special cînd motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2)”, prevăzută de art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează a fi respinsă din următoarele motive.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169– 171. În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii. Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiție.

Instanța de recurs mai reține că la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil. Această cale indirectă, care permite cetățenilor accesul la justiția constituțională, oferă, de asemenea, posibilitate Curții Constituționale, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, să-și exercite controlul asupra puterii legiuitoare cu privire la respectarea catalogului drepturilor și libertăților fundamentale.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate. Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale.

Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82. Excepția de neconstituționalitate care întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe. Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016. În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorii cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, instanța de recurs atestă că la caz lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.

Or, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii, însă la caz, recursul depus de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, a fost declarat inadmisibil. Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei urmează a fi respinsă.

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh