3ra-622/21 — anularea actului administrativ, incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului, ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
3ra-622/21 — anularea actului administrativ, incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-622/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)
Î N C H E I E R E
09 iunie 2021 mun.Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Racu Andrei, Efremov Silvia și
Xxxx, reprezentată de Racu Andrei,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, împotriva
Serviciului Vamal al R. Moldova, persoane terțe Nastas Alexandru și Afanasii
Sergiu cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 17 ianuarie 2018, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova, persoane terțe
Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu, prin care au solicitat anularea răspunsului
Serviciului Vamal al R. Moldova din 20 decembrie 2017, recunoașterea dreptului
pretins la constatarea faptului că controlul a fost unul nejustificat și disproporționat
în raport cu careva riscuri posibile, constatarea atitudinii neglijente a colaboratorilor
vamali față de bunurile petiționarilor, constatarea faptului de punere în pericol a
sănătății copiilor și încălcarea drepturilor acestora și a maturilor, constatarea
refuzului de a elibera un act procedural referitor la motivele, durata și rezultatele
controlului, identificarea colaboratorilor vamali implicați în abuzurile menționate,
atragerea la răspundere disciplinară a colaboratorilor implicați în încălcările
menționate, repunerea în drepturi a petiționarilor, încasarea de la Serviciul Vamal al
R. Moldova în beneficiul lui Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx a prejudiciului
moral în mărime de 30 000 de lei pentru fiecare, în total suma de 90 000 de lei.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 05 decembrie 2017 au depus
petiție către Serviciul Vamal al R. Moldova, invocând că la 05 noiembrie 2017, Racu
Andrei, Efremov Silvia, împreună cu copilul Xxxx în vîrstă de un an, împreună cu
Finica Adrian, soția acestuia Creciun Viorica și copilul Finica Patriciu în vîrstă de
patru ani, au traversat postul vamal Leușeni spre România. În momentul desfășurării
procedurii de control vamal la ghișeu, vameșul (fără ecuson), fără careva explicații
i-a solicitat lui Racu Andrei să parcheze automobilul într-un loc specializat, iar
pasagerii să coboare din automobil și să intre în sala de așteptare pentru a fi efectuat
controlul nedestructiv cu raze X-Ray (scaner) a unității de transport. La ce,
reclamantul i-a comunicat că are doi copii minori, iar radiația de la aparatul folosit
în vederea investigației poate afecta sănătate acestora, respectiv a solicitat efectuarea
procedurii de controlul vamal cu cîinele de serviciu antrenat în domeniul antidrog.
La scurt timp, s-a apropiat un alt colaborator vamal cu un cîine care nu corespundea
condițiilor de igienă, solicitându-i reclamantului să deschidă ușile automobilului,
inclusiv ușa portbagajului. Colaboratorul vamal a urcat acel cîine care nu
corespundea condițiilor de igienă în automobil, verificînd lucrurile aflate în interior,
inclusiv și lucrurile copiilor, fără a respecta igiena, integritatea și inviolabilitatea
proprietății reclamanților.
Reclamantul i-a comunicat colaboratorului vamal, despre faptul că cîinele
poate crea riscuri de alergie la copii, la ce colaboratorul vamal i-a solicitat
prezentarea unui certificat medical în acest sens.
Nefiind depistate careva abateri, Racu Andrei a solicitat colaboratorului vamal
să se legitimeze și să i se elibereze un document confirmativ (proces-verbal) referitor
la efectuarea procedurii de controlul a automobilului, cu indicarea motivului
controlului, la ce oră a început controlul și la ce ora s-a terminat, însă i s-a refuzat.
Consideră că, acțiunile colaboratorilor vamali, au avut un caracter abuziv,
depășind limitele unei necesități obiective, încălcînd flagrant normele de etică și
deontologie profesională și principiile statului de drept.
La 03 ianuarie 2018, au recepționat răspunsul Serviciului Vamal la petiția sus-
indicată, pe care îl consideră declarativ, general, evaziv și care nu răspunde la fiecare
circumstanță de fapt și solicitare a petiționarilor, iar decizia care a stat la baza acestui
răspuns, drept una ilegală și abuzivă și care urmează a fi anulată de către instanța de
contencios administrativ, cu recunoașterea dreptului pretins și repararea
prejudiciului.
Au solicitat constatarea faptului că controlul a fost unul nejustificat și evident
disproporționat în raport cu careva riscuri posibile, constatarea atitudinii neglijente
a colaboratorilor vamali față de bunurile petiționarilor, constatarea faptului de
punere în pericol a sănătății copiilor și încălcarea drepturilor acestora și a maturilor,
constatarea refuzului de a elibera un act procedural referitor la motivele, durata și
rezultatele controlului, identificarea colaboratorilor vamali implicați în abuzurile
menționate, atragerea la răspundere disciplinară a colaboratorilor implicați în
încălcările menționate și repunerea în drepturi a petiționarilor.
Prin încheierea protocolară din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, au fost atrași în calitate de terți, Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu.
Prin hotărîrea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
respinsă ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia, Racu
Emma-Luiza împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova privind anularea
răspunsului Serviciului Vamal al R. Moldova nr. R-799/17 din 20 decembrie 2017
și încasarea prejudiciului moral.
La 10 iulie 2020, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu
Andrei, au depus cerere de apel nemotivată, iar la 16 septembrie 2020, au depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond cu
pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii integral.
Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel declarată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de
Racu Andrei, și a fost menținută hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, colaboratorii vamali nu au
depășit limitele dreptului discreționar la efectuarea procedurii de control din 05
noiembrie 2017 a mijlocului de transport condus de Racu Andrei. Or, colaboratorii
vamali au luat în considerare toate faptele relevante și anume refuzul
apelantului/recurentului de a efectua controlul unității de transport nedestructiv cu
raze X-Ray (scaner) și au supus mijlocul de transport unui control vamal cu cîinele
antitabac și antidrog.
Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului precum
că coloboratorii vamali și-au depășit obligațiuniile la efectuarea controlului,
deoarece coloboratorii organului vamal exercitîndu-și dreptul discreționar de a alege
mijloacele și modalitățile de control vamal în vederea asigurării scopului legal, în
special, a atribuțiilor prevăzute de art. 11 lit. h) din Codul vamal, au desfășurat
activitatea administrativă, neadmițînd careva acțiuni arbitrare.
Instanța de apel a stabilit că controlul vamal cu cîinele antitabac, a durat 11
minute. Mai mult, reclamantul/apelant nu a prezentat careva probe concludente și
pertinente în susținerea poziției sale precum că cîinele nu corespundea condițiilor de
igienă, și că i-au fost călcate lucrurile de igienă și alimentare a copilului, or însăși
din materialele cauzei rezultă că lui Racu Andrei i s-a solicitat să ridice toate bunurile
sus pe banchetă.
La 06 aprilie 2021, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu
Andrei, au depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei hotărîri noi de
admitere a acțiunii (f.d. 77-85 vol. II).
În motivarea recursului au invocat că instanțele inferioare au interpretat și
aplicat eronat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia să fie
aplicătă și nu au constatat că la efectuarea controlului vamal în privința lui Racu
Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, au fost aplicate mijloace tehnice de control care
prezintă pericol pentru sănătatea acestora, fiindu-i cauzat prejudiciu mijlocului de
transport.
Recurenții au mai indicat că, colaboratorii Serviciului Vamal au admis
comportamente, măsuri și mijloace care vin în contradicție cu principiul
proporționalității, au admis măsuri și decizii ce au fost aplicate arbitrar, nu au utilizat
anume acele măsuri și decizii care se prezintă a fi cu adevărat pozitive în plan practic,
nu au evaluat detaliat și minuțios circumstanțele cauzei, în vederea stabilirii unui
echilibru just și rezonabil între toate interesele concurente implicate.
Au mai reținut recurenții că atît instanța de fond, cît și instanța de apel au
examinat superficial cauza, limitîndu-se la poziția pîrîtului și a se expune pe
marginea abaterilor expuse de către recurenți, în special nu s-au expus pe marginea
problemelor ridicate de reclamanți cu privire la inofensivitatea și proporționalitatea
controlului vamal și nu au motivat de ce au respins argumentele reclamanților,
limitîndu-se doar la invocarea sumară și generală că colaboratorii vamali au dreptul
să efectueze controale.
În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) din Codul administrativ,
hotărîrile curții de apel ca instanță de fond precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, mtivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 februarie 2021, fiind
recepționată de către recurent la 11 martie 2021 (f.d. 75, vol. II).
Prin urmare, recursul depus de către Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx,
reprezentată de Racu Andrei, la 08 aprilie 2021, este în termen.
La 29 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia
cererii de recurs, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului
declarat.
La 02 iunie 2021, Serviciul Vamal a depus referință pe marginea cererii de
recurs, solicitând respingerea cererii de recurs.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare
în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers
c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Racu Andrei, Efremov Silvia și
Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, este inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu
Andrei, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
Dosarul nr. 3ra-622/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)
Î N C H E I E R E
09 iunie 2021 mun.Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh
examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate
înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei împotriva
Serviciului Vamal al R. Moldova, terț Nastas Alexandru, și Afanasii Sergiu cu
privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă :
La 17 ianuarie 2018, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova, persoane terțe
Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu, prin care au solicitat anularea răspunsului
Serviciului Vamal al R. Moldova din 20 decembrie 2017, recunoașterea dreptului
pretins la constatarea faptului că controlul a fost unul nejustificat și disproporționat
în raport cu careva riscuri posibile, constatarea atitudinii neglijente a colaboratorilor
vamali față de bunurile petiționarilor, constatarea faptului de punere în pericol a
sănătății copiilor și încălcarea drepturilor acestora și a maturilor, constatarea
refuzului de a elibera un act procedural referitor la motivele, durata și rezultatele
controlului, identificarea colaboratorilor vamali implicați în abuzurile menționate,
atragerea la răspundere disciplinară a colaboratorilor implicați în încălcările
menționate, repunerea în drepturi a petiționarilor, încasarea de la Serviciul Vamal al
R. Moldova în beneficiul lui Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx a prejudiciului
moral în mărime de 30 000 de lei pentru fiecare, în total suma de 90 000 de lei.
Prin încheierea protocolară din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, au fost atrași în calitate de terți, Alexandru Nastas și Afanasii Sergiu.
Prin hotărîrea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
respinsă ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia, Racu
Emma-Luiza împotriva Serviciului Vamal al R. Moldova privind anularea deciziei
Serviciului Vamal nr. R-799/17 din 20 decembrie 2017 și încasarea prejudiciului
moral.
Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel declarată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de
Racu Andrei și a fost menținută hotărârîrea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani.
La 06 aprilie 2021, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu
Andrei, au depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei hotărîri noi de
admitere a acțiunii (f.d.77-85 vol. II).
Tot la 06 aprilie 2021, Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de
Racu Andrei, au depus și cerere cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate, prin care au solicitat, suspendarea procesului, acordarea unui
termen de o lună pentru formularea sesizării în adresa Curții Constituționale și
ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
prevăzută de art. 245 alin. (1) din Cod administrativ, a sintagmei „motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel”, prevăzută de art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ, a sintagmei „recursul se declară inadmisibil în special cînd
recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1)”,
prevăzută de art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ și a sintagmei „Recursul
se declară inadmisibil în special cînd motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost
depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2)”, prevăzută de art.
246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate urmează a fi respinsă din următoarele motive.
Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–
171.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța
de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în
judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă
cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.
Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională
exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărîrilor Parlamentului,
a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și ordonanțelor
Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este
parte și rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice
sesizate de Curtea Supremă de Justiție.
Instanța de recurs mai reține că la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a
Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135
alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de
neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor
Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate
pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.
Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9
februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție,
controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul
instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a
se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale
constituționale sunt încălcate.
Curtea a menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției
de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului
la un proces echitabil. Această cale indirectă, care permite cetățenilor accesul la
justiția constituțională, oferă, de asemenea, posibilitate Curții Constituționale, în
calitatea sa de garant al supremației Constituției, să-și exercite controlul asupra
puterii legiuitoare cu privire la respectarea catalogului drepturilor și libertăților
fundamentale.
Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu
se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a
normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor
contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Astfel,
judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții
Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82.
Excepția de neconstituționalitate care întrunește aceste condiții poate fi ridicată
în fața oricărei instanțe.
Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții
Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii
prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.
În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorii cererii privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, instanța
de recurs atestă că la caz lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.
Or, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut
de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii, însă la caz, recursul depus de Racu Andrei,
Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei, a fost declarat inadmisibil.
Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate înaintată de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx,
reprezentată de Racu Andrei urmează a fi respinsă.
Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art.
121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate
depusă de Racu Andrei, Efremov Silvia și Xxxx, reprezentată de Racu Andrei.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecători Nina Vascan
Victor Burduh