3ra-401/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-401/22 2-20082191-01-3ra-14042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Clima) D E C I Z I E 01 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan examinând recursul depus de Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind emisă o nouă decizie, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 17 iulie 2020 Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de xxxxx s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni cu cerere privind stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu. În acest context reclamantul a menționat că, odată cu depunerea cererii nominalizate, a prezentat certificatul Ministerului Afacerilor Interne din 09 aprilie 2020, eliberat în temeiul dosarului personal, care confirma o vechime totală în serviciu de 24 de ani 07 luni și 20 de zile.

Reclamantul a relevat că, prin decizia din 20 mai 2020, cererea privind stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu i-a fost respinsă pe motiv că, stagiul total confirmat la acel moment era de 17 ani și 28 de zile, ca urmare a faptului că activitatea în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie, nu se raportează la prevederile pct. 8 lit. d) din 1 Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de aplicare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Făcând referire la prevederile art. 18 lit.c) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar reclamantul a menționat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile, care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, dar și a jurisprudenței constatate a Curții Supreme de Justiție la examinarea dosarelor similare.

Reclamantul a relevat că, această normă este aplicabilă în privința sa, fiind cert că colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în serviciu cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută la pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, drept de care ar beneficia și dânsul la stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu, acordat de funcția deținută de polițist al izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție raionul Briceni, inspector în serviciul escortă și ofițer al serviciului escortă.

Reclamantul a mai indicat că, în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 se indică categoriile de funcții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care se încadrează în prevederile Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, dar și pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni privind refuzul în stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu nr. 04/2020/19084 din 20 mai 2020; anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1220/20 din 01 iulie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil în privința sa, privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Briceni din 09 aprilie 2020, încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a cheltuielilor de judecată. 2 Prin hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan a fost admisă parțial.

A fost anulată ca ilegală decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni nr.04/2020/19084 din 20 mai 2020 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-1220/20 din 01 iulie 2020. Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată de a emite actul administrativ favorabil, prin care să-i stabilească lui Pavel Buiucli pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Briceni la data de 09 aprilie 2020. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Pavel Buiucli suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică (f.d.66, 72-75).

La data de 31 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Pavel Buiucli să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.70-71). Hotărârea motivată din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 17 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001221350AS, anexat la materialele cauzei (f.d.78). La data de 09 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.86-89).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind emisă o nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d.152, 153-161). La data de 18 februarie 2022 Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan, a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.170-185).

În susținerea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurentul a relevat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare în judecată. Suplimentar, recurentul a invocat că, în decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni privind refuzul în stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu nr. 04/2020/19084 din 20 mai 2020, dar și în răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1220/20 din 01 iulie 2020, nu sunt menționate motivele respingerii cererii privind stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu.

De asemenea, recurentul a relevat că, la emiterea actelor administrative contestate, nu au fost luate în considerare prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care stipulează că, la calcularea 3 vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

În afară de aceasta, recurentul a menționat că la emiterea actelor administrative contestate, nu a fost luat în considerare certificatul Ministerului Afacerilor Interne din 09 aprilie 2020, eliberat în temeiul dosarului personal, care confirmă o vechime totală în muncă de 24 de ani 07 luni și 20 de zile. Făcînd referire la art. 195 Cod administrativ și art.96 alin.(1) și alin.(11) Cod de procedură civilă, recurentul a invocat că, prima instanță întemeiat a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. Or, la materialele cauzei este anexată dovada achitării serviciilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei, pe care instanța de judecată le-a apreciat ca fiind reale, necesare și rezonabile.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. La data de 14 aprilie 2022 în adresa intimatei Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost expediată copia recursului depus de Pavel Buiucli, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.189). Prin referința depusă la data de 13 mai 2022, intimata Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d. 192-194). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 noiembrie 2021 (f.d. 152; 153-161). La materialele cauzei nu se atestă date, care ar confirma că dispozitivul deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat recurentului Pavel Buiucli, sau reprezentantului acestuia, avocatului Irina Raducan. Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Irina Raducan, care reprezintă interesele recurentului Pavel Buiucli, la data de 03 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8006195102AS, anexat la materialele cauzei (f.d.166).

La data de 18 februarie 2022 Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan, a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.170-185). Astfel, recursul depus de către Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. 4 Prin încheierea din 18 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a numit examinarea recursului depus de Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan în complet de 5 judecători, pentru data de 01 iunie 2022 (f.d.197). În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și de a emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și emite o nouă decizie. Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. În conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). În corespundere cu art. 237 alin.(1) Cod administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. Conform art.65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Din materialele cauzei rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat hotărârea la data de 30 noiembrie 2020 (f.d.66). La data de 31 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Pavel Buiucli să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.70-71).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind emisă o nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d.152, 153-161). În textul deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău se conține concluzia instanței de apel precum că, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin.(1) Cod administrativ, invocând că apelul a fost depus la data de 29 decembrie 2020 (f.d.

155). 5 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă însă că, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, la data de 31 decembrie 2020, contrar prevederilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, termenul de depunere a apelului a început să curgă la data de 01 decembrie 2020, ziua imediat următoare de la pronunțarea dispozitivului hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a expirat la data de 30 decembrie 2020, zi de mercuri, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului.

În speța dedusă judecății, apelul împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost depus, prin intermediul oficiului postal, de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu expirarea termenului legal, la data de 31 decembrie 2020 (f.d. 70-71), însă apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a solicitat repunerea în termen.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită constatarea instanței de apel precum că, apelul a fost depus în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin.(1) Cod administrativ, invocând că apelul a fost depus la data de 29 decembrie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, la materialele cauzei este anexat apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost depus prin intermediul oficiului poștal, iar pe plicul, în care a fost expediat apelul nominalizat este aplicată ștampila oficiului poștal, datată cu 31 decembrie 2020 (f.d.70-71).

În corespundere cu art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Conform art. 112 alin.(3) Cod de procedură civilă, actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. În conformitate cu art.63 alin.(1) Cod administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.259–266 din Codul civil.

Articolul 388 alin.(6) din Codul civil prevede că, documentele depuse la oficiile poștale sau telegrafice până la ora 24 a ultimei zile a termenului se consideră depuse în termen. Echivalează cu depunerea la poștă transmiterea textului documentului prin teletip, fax și prin alte mijloace de comunicație. Respectiv, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel eronat a stabilit că apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apelul la data de 29 decembrie 2020, invocând această data, care este indicată de însăși apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de apel.

Or, conform normelor legale citate supra, data depunerii apelului urma 6 a fi considerată data predării apelului la oficiul poștal, menționată pe ștampila aplicată pe plicul, în care a fost expediat apelul, la caz - 31 decembrie 2020. Astfel, apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale este depus cu omiterea termenului prevăzut de lege. Prin urmare, în situația în care Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu depășirea termenului legal de atac, fără solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului, iar instanța de apel în contradicție cu normele imperative de drept procedural a considerat apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind depus în termen legal și l-a examinat în fond, intimatului/recurentului Pavel Buiucli i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Distinct de cele relatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite drepturile și să-și îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine de idei, este cert că apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen. Articolul 113 alin. (1) și art.10 alin. (1) Cod de procedură civilă stipulează că, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege, ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

La acest capitol, prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului contra Republicii Moldova în privința standardelor de procedură imperative, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil, adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007. De asemenea, o situație similară a fost examinată prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Popov contra Moldovei (nr. 2), (nr. 19960/04, § 53, 6 decembrie 2005), în care Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor pentru 7 repunerea pârâtului în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural, instanțele naționale au încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept procedural referitor la termenul de depunere a apelului de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și a emite o decizie nouă sub formă de încheiere, prin care se va declara inadmisibil apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pe motiv că, apelul a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de către Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan. Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, și se emite o decizie nouă sub formă de încheiere, prin care: Se declară inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan 8