3ra-401/22 — contestarea actului administrativ

3ra-401/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-401/22

2-20082191-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Clima)

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

fiind emisă o nouă decizie, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 17 iulie 2020 Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de xxxxx s-a adresat Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni cu cerere privind stabilirea pensiei pentru

vechimea în serviciu.

În acest context reclamantul a menționat că, odată cu depunerea cererii

nominalizate, a prezentat certificatul Ministerului Afacerilor Interne din 09 aprilie 2020,

eliberat în temeiul dosarului personal, care confirma o vechime totală în serviciu de 24 de

ani 07 luni și 20 de zile.

Reclamantul a relevat că, prin decizia din 20 mai 2020, cererea privind stabilirea

pensiei pentru vechimea în serviciu i-a fost respinsă pe motiv că, stagiul total confirmat

la acel moment era de 17 ani și 28 de zile, ca urmare a faptului că activitatea în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de detenție provizorie, nu se raportează la prevederile pct. 8 lit. d) din

1

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de aplicare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Făcând referire la prevederile art. 18 lit.c) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și

art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul

penitenciar reclamantul a menționat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea

și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile, care cad sub incidența

reglementărilor de la pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, dar și a

jurisprudenței constatate a Curții Supreme de Justiție la examinarea dosarelor similare.

Reclamantul a relevat că, această normă este aplicabilă în privința sa, fiind cert că

colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), au

dreptul la calcularea vechimii în serviciu cu avantaje, calculându-se două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută la pct. 8 lit.d) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, drept de care ar beneficia și dânsul la stabilirea pensiei pentru

vechime în serviciu, acordat de funcția deținută de polițist al izolatorului de detenție

provizorie al Comisariatului de Poliție raionul Briceni, inspector în serviciul escortă și

ofițer al serviciului escortă.

Reclamantul a mai indicat că, în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2018 se indică categoriile de funcții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

care se încadrează în prevederile Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, dar și pct. 8 lit. d)

al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Briceni privind refuzul în stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu nr. 04/2020/19084

din 20 mai 2020; anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. B-1220/20 din 01 iulie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită

actul administrativ favorabil în privința sa, privind stabilirea pensiei pentru vechime în

muncă, în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Briceni din 09 aprilie

2020, încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a cheltuielilor de

judecată.

2

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina

Raducan a fost admisă parțial. A fost anulată ca ilegală decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Briceni nr.04/2020/19084 din 20 mai 2020 privind respingerea cererii

de stabilire a pensiei și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-1220/20 din

01 iulie 2020. Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată de a emite actul

administrativ favorabil, prin care să-i stabilească lui Pavel Buiucli pensie pentru vechime

în muncă, luând în considerare certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Briceni la

data de 09 aprilie 2020. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Pavel Buiucli suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică (f.d.66, 72-75).

La data de 31 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Pavel Buiucli să fie respinsă ca

neîntemeiată (f.d.70-71).

Hotărârea motivată din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 17 martie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001221350AS, anexat la materialele

cauzei (f.d.78).

La data de 09 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.86-89).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind emisă o

nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil a fost respinsă ca

neîntemeiată. (f.d.152, 153-161).

La data de 18 februarie 2022 Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan,

a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.170-185).

În susținerea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a relevat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare

în judecată.

Suplimentar, recurentul a invocat că, în decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Briceni privind refuzul în stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu

nr. 04/2020/19084 din 20 mai 2020, dar și în răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-1220/20 din 01 iulie 2020, nu sunt menționate motivele respingerii cererii

privind stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu.

De asemenea, recurentul a relevat că, la emiterea actelor administrative contestate,

nu au fost luate în considerare prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care stipulează că, la calcularea

3

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

În afară de aceasta, recurentul a menționat că la emiterea actelor administrative

contestate, nu a fost luat în considerare certificatul Ministerului Afacerilor Interne din

09 aprilie 2020, eliberat în temeiul dosarului personal, care confirmă o vechime totală în

muncă de 24 de ani 07 luni și 20 de zile.

Făcînd referire la art. 195 Cod administrativ și art.96 alin.(1) și alin.(11) Cod de

procedură civilă, recurentul a invocat că, prima instanță întemeiat a încasat din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său suma de 2000 de lei, cu titlu de

cheltuieli pentru asistență juridică. Or, la materialele cauzei este anexată dovada

achitării serviciilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei, pe care instanța de

judecată le-a apreciat ca fiind reale, necesare și rezonabile.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

La data de 14 aprilie 2022 în adresa intimatei Casei Naționale de Asigurări Sociale a

fost expediată copia recursului depus de Pavel Buiucli, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.189).

Prin referința depusă la data de 13 mai 2022, intimata Casa Națională de Asigurări

Sociale a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d.

192-194).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 noiembrie 2021

(f.d. 152; 153-161).

La materialele cauzei nu se atestă date, care ar confirma că dispozitivul deciziei

din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat recurentului Pavel

Buiucli, sau reprezentantului acestuia, avocatului Irina Raducan.

Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

avocatului Irina Raducan, care reprezintă interesele recurentului Pavel Buiucli, la data de

03 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8006195102AS, anexat la

materialele cauzei (f.d.166).

La data de 18 februarie 2022 Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan,

a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.170-185).

Astfel, recursul depus de către Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

4

Prin încheierea din 18 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a numit examinarea

recursului depus de Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina Raducan în complet de 5

judecători, pentru data de 01 iunie 2022 (f.d.197).

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței

de apel și de a emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel

și emite o nouă decizie.

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată

care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar,

după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

În conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art.232 alin.(1).

În corespundere cu art. 237 alin.(1) Cod administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3)

și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului.

Conform art.65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate

fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care

aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Din materialele cauzei rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat

hotărârea la data de 30 noiembrie 2020 (f.d.66).

La data de 31 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Pavel Buiucli să fie respinsă ca

neîntemeiată (f.d.70-71).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind emisă o

nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Pavel Buiucli împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil a fost respinsă ca

neîntemeiată. (f.d.152, 153-161).

În textul deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău se conține

concluzia instanței de apel precum că, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin.(1) Cod administrativ, invocând

că apelul a fost depus la data de 29 decembrie 2020 (f.d. 155).

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă însă că, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 30 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, la data de

31 decembrie 2020, contrar prevederilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, termenul de depunere a apelului a început să curgă la data de 01 decembrie

2020, ziua imediat următoare de la pronunțarea dispozitivului hotărârii din 30 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a expirat la data de 30 decembrie 2020,

zi de mercuri, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului.

În speța dedusă judecății, apelul împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost depus, prin intermediul oficiului postal, de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu expirarea termenului legal, la data de

31 decembrie 2020 (f.d. 70-71), însă apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

solicitat repunerea în termen.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită constatarea instanței de apel precum că,

apelul a fost depus în interiorul termenului de atac instituit de art. 232 alin.(1) Cod

administrativ, invocând că apelul a fost depus la data de 29 decembrie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că, la materialele cauzei este anexat apelul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, care a fost depus prin intermediul oficiului poștal, iar pe plicul, în

care a fost expediat apelul nominalizat este aplicată ștampila oficiului poștal, datată cu

31 decembrie 2020 (f.d.70-71).

În corespundere cu art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

Conform art. 112 alin.(3) Cod de procedură civilă, actul de procedură pentru care

este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă

cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul

poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi

a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.

În conformitate cu art.63 alin.(1) Cod administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.259–266

din Codul civil.

Articolul 388 alin.(6) din Codul civil prevede că, documentele depuse la oficiile

poștale sau telegrafice până la ora 24 a ultimei zile a termenului se consideră depuse în

termen. Echivalează cu depunerea la poștă transmiterea textului documentului prin

teletip, fax și prin alte mijloace de comunicație.

Respectiv, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel eronat a stabilit că apelanta Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apelul la data de 29 decembrie 2020, invocând

această data, care este indicată de însăși apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale în

cererea de apel. Or, conform normelor legale citate supra, data depunerii apelului urma

6

a fi considerată data predării apelului la oficiul poștal, menționată pe ștampila aplicată

pe plicul, în care a fost expediat apelul, la caz - 31 decembrie 2020.

Astfel, apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale este depus cu omiterea

termenului prevăzut de lege.

Prin urmare, în situația în care Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu

depășirea termenului legal de atac, fără solicitarea repunerii în termenul de declarare a

apelului, iar instanța de apel în contradicție cu normele imperative de drept procedural a

considerat apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind depus în termen legal și

l-a examinat în fond, intimatului/recurentului Pavel Buiucli i s-a încălcat dreptul la un

proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Distinct de cele relatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod

administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să-și exercite drepturile și să-și îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă

că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage

după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine de idei, este cert că apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale a

demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a

depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Articolul 113 alin. (1) și art.10 alin. (1) Cod de procedură civilă stipulează că,

dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut

de lege, ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru

subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire

defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

La acest capitol, prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor

Omului contra Republicii Moldova în privința standardelor de procedură imperative,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma

rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil, adoptat în lipsa unor circumstanțe

fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantat de

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului în cauza Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din

14 februarie 2007.

De asemenea, o situație similară a fost examinată prin hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în cauza Popov contra Moldovei (nr. 2), (nr. 19960/04, § 53, 6

decembrie 2005), în care Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor pentru

7

repunerea pârâtului în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural,

instanțele naționale au încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o

manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor de

drept procedural referitor la termenul de depunere a apelului de către Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și a

emite o decizie nouă sub formă de încheiere, prin care se va declara inadmisibil apelul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pe motiv că, apelul a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de către Pavel Buiucli, reprezentat de avocatul Irina

Raducan.

Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel

Buiucli împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, și se emite o decizie nouă sub formă de încheiere, prin care:

Se declară inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

8