2ra-451/22 — repararea prejudiciului material si moral si incasare acheltuielilor de judecata

2ra-451/22 — repararea prejudiciului material si moral si incasare acheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-451/22

2-20142422-01-2ra-07042022

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – M. Hanganu

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, A. Curdov, Ș. Straciuc

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Vladimir Arabadji,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Arabadji împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova, intervenienți accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică,

agentul constatator Radu Vivat cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins apelul declarat de Vladimir Arabadji și s-a menținut hotărârea din 14

mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 12 noiembrie 2020 Vladimir Arabadji a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului

General al Poliției, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Inspectoratul Național de Securitate Publică, agentul constatator Radu

Vivat cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Vladimir Arabadji a invocat că la data de

19 septembrie 2019 agentul constatator a întocmit în privința sa procesul-verbal

cu privire la contravenție, seria MAI 04 948361, potrivit căruia a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 228 alin. (7) din Codul

contravențional, cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 24 u.c.

și 3 puncte de penalizare.

1

Vladimir Arabadji a depus contestație asupra procesului-verbal cu privire la

contravenție, seria MAI 04 948361 din 19 septembrie 2019 și a deciziei de

sancționare a agentului constatator.

Prin hotărârea din 11 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia a

fost admisă contestația lui Vladimir Arabadji, au fost declarate nule procesul-

verbal cu privire la contravenție seria MAI 04 948361 din 19 septembrie 2019 și

decizia de sancționare, cu încetarea procesului, pe motiv că procesul-verbal

întocmit în temeiul art. 228 alin. (7) din Codul contravențional nu întrunește

condițiile specificate la art. 443 alin. (3) din Codul contravențional, fiind

depistate încălcări ale agentului constatator la întocmirea procesului-verbal.

Reclamantul a contestat cu recurs hotărârea din 11 martie 2020 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia, solicitând încetarea procesului

contravențional, pe motivul inexistenței în acțiunile sale a faptei contravenționale.

Prin decizia din 29 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins

recursul declarat de Vladimir Arabadji și a fost menținută hotărârea din 11 martie

2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia. Curtea de Apel Comrat a indicat că

încălcările comise de agentul constatator la întocmirea procesului-verbal cu

privire la contravenție duc la recunoașterea nulității lui. Din acest motiv, Curtea

de Apel Comrat a indicat că nu se va expune asupra vinovăției persoanei, în

privința căreia a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție.

Reclamantul a invocat că din cauza acțiunilor ilegale ale colaboratorului INP

IGP MAI a fost tras ilegal la răspundere administrativă și supus pedepsei pentru

contravenție sub formă de amendă cu aplicarea punctelor de penalizare. Astfel, a

fost nevoit să apeleze la serviciile avocatului pentru acordarea asistenței juridice.

De asemenea, a fost nevoit să suporte mai multe cheltuieli materiale legate de

deplasarea cu avocatul din or. Comrat în or. Cimișlia. Pe parcurs de un an a

suportat suferințe morale.

În temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în ansamblu cu art. 384 alin. (2) lit. u)

din Codul contravențional, art. 2027, 2036, 2037, 2038 alin. (1) din Codul civil,

reclamantul a solicitat încasarea de la pârâți în beneficiul său a sumei de 1000 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică acordată în cadrul procesului

contravențional conform contractului nr. 761 din 20 septembrie 201, a sumei de

2000 de lei cu titlu de asistență juridică acordată în cadrul procesului

contravențional conform contractului nr. 767 din 04 noiembrie 2019, a sumei de

543,20 de lei – cheltuieli pentru procurarea de carburanți și lubrifianți, a sumei de

24,50 – cheltuieli pentru procurarea discurilor DVD pentru înregistrarea discuției

agentului constatator din 19 septembrie 2019, a sumei de 50 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere contravențională,

precum și a sumei de 5000 de lei cu titlu de asistență juridică acordată în prezenta

cauză civilă conform contractului nr. 832 din 11 septembrie 2020.

Prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

central, la 01 iunie 2021, în termenul stabilit de art. 362 din Codul de procedură

civilă, Vladimir Arabadji a contestat-o cu apel (f.d. 166-167 vol. I).

2

Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins

apelul declarat de Vladimir Arabadji și s-a menținut hotărârea din 14 mai 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central.

La 26 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Arabadji a

declarat recurs împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel

Comrat, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea recursului a indicat aplicarea eronată de către instanțele

ierarhic inferioare a prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și faptul

că trebuiau aplicate prevederile art. 384 alin. (2) lit. u) și alin. (3¹) din Codul

contravențional.

Recurentul a susținut că caracterul ilegal al acțiunilor agentului constatator a

fost stabilit prin hotărârea din 11 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

central, menținută prin decizia din 29 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat.

Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia la data de 02 decembrie 2021.

Astfel, completul de admisibilitate consideră că este în termen recursul

declarat de Vladimir Arabadji la 26 ianuarie 2022 împotriva deciziei din 02

decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat.

La 12 aprilie 2022 și 17 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a notificat

intimaților Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției, Ministerului

Finanțelor și Inspectoratului Național de Securitate Publică, copia recursului

declarat de Vladimir Arabadji împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții

de Apel Comrat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra acestuia.

Prin referințele din 27 aprilie 2022 și respectiv din 10 mai 2022

Inspectoratul Național de Securitate Publică și Inspectoratul General al Poliției au

solicitat de a declara inadmisibil recursul.

Până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul Justiției și

Ministerul Finanțelor nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus

referințe în care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate

în recurs.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Din materialele cauzei rezultă că prin procesul-verbal cu privire la

contravenție, seria MAI 04 948361, întocmit la 19 septembrie 2019, Vladimir

Arabadji a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.

228 alin. (7) din Codul contravențional, cu aplicarea pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 24 u.c. și 3 puncte de penalizare.

Nefiind de acord cu procesul-verbal nominalizat și cu decizia de sancționare

a agentului constatator în privința sa, Vladimir Arabadji le-a contestat în instanța

de judecată și prin hotărârea din 11 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Cimișlia a fost admisă contestația sa, au fost declarate nule procesul-verbal cu

privire la contravenție seria MAI 04 948361 din 19 septembrie 2019 și decizia de

sancționare, cu încetarea procesului, pe motiv că procesul-verbal întocmit în

temeiul art. 228 alin. (7) din Codul contravențional nu întrunește condițiile

specificate la art. 443 alin. (3) din Codul contravențional, fiind depistate încălcări

ale agentului constatator la întocmirea procesului-verbal

Prin decizia din 29 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins

recursul declarat de Vladimir Arabadji și a fost menținută hotărârea din 11 martie

2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia.

Invocând că în urma acțiunilor ilegale ale colaboratorului INP IGP MAI a

fost tras ilegal la răspundere administrativă și supus pedepsei pentru contravenție

sub formă de amendă cu aplicarea punctelor de penalizare și fiind nevoit să

apeleze la serviciile avocatului pentru acordarea asistenței juridice, Vladimir

Arabadji s-a adresat cu prezenta acțiune.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca neîntemeiată, soluție menținută și de

către instanța de apel.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele ierarhic inferioare corect au

conchis că cerințele reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material și

moral nu cad sub incidența Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că prevederile art.

384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional nu sunt aplicabile, întrucît nu s-a

constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau inacțiunilor autorității competente să

constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Instanța de recurs constată, însă, că instanțele ierarhic inferioare la adoptarea

hotărârilor au aplicat și au interpretat eronat normele de drept material și au dat o

apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 384

alin. (2) lit. u) Cod contravențional, potrivit cărora persoana în a cărei privință a

fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri

pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Prin prisma art. 384 alin. (31) Cod contravențional, dreptul prevăzut la

alin.(2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă

4

s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente

să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) din Codul contravențional,

neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contravenție a mențiunilor privind

numele, prenumele și funcția agentului constatator, numele, prenumele, data (ziua,

luna, anul) întocmirii procesului-verbal, seria și numărul actului de identitate și

numărul de identificare personal (IDNP) sau datele de identificare din buletinul de

identitate provizoriu ale făptuitorului care renunță la numărul de identificare

personal și la evidența automatizată în Registrul de stat al populației, iar în cazul

persoanei juridice – lipsa denumirii și a sediului acesteia, a circumstanțelor

comiterii și încadrării juridice a faptei contravenționale săvîrșite și a datei comiterii

acesteia, a semnăturii agentului constatator sau a martorului asistent, în cazul

refuzului contravenientului de a semna, atrage nulitatea absolută a procesului-

verbal.

În interpretarea corectă a normelor de drept enunțate, este de înțeles că

folosirea de către legiuitor a termenului generic de prejudiciu înglobează atât

prejudiciul material cât și cel moral.

Raportând dispozițiile normelor citate supra la circumstanțele speței, instanța

de recurs reține că caracterul ilicit al acțiunilor agentului constatator la întocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție în privința lui Vladimir Arabadji a fost

stabilit prin hotărârea din 11 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

menținută prin decizia din 29 iunie 2020 a Curții de Apel Comrat, fapt ce îi oferă

lui Vladmir Arabadji dreptul de a solicita compensarea prejudiciului material și

moral cauzat în rezultatul constatării ilegalităților acțiunilor întreprinse de către

agentul constatator.

Drept urmare, în cauză devin incidente dispozițiile art. 441 alin. (2) Cod

contravențional, potrivit cărora încetarea procesului contravențional determină

repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit.

În conformitate cu art. 19 din Codul civil, în condițiile legii, persoana lezată

într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea

integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se consideră

prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a suportat sau

urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de lege

încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și

profitul ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege

(profit ratat).

Conform contractului de asistență juridică nr. 761 din 20 septembrie 2019,

încheiat între Cabinetul avocatului „Igor Izvecov” și Vladimir Arabadji și bonul

de plată seria QL 128997 din 20 septembrie 2019, în cadrul examinării cauzei

contravenționale în privința lui Vladimir Arabadji, ultimul a suportat cheltuieli de

asistență juridică în sumă de 1000 de lei (f. d. 15-16 vol. I).

Conform contractului de asistență juridică nr. 767 din 04 noiembrie 2019,

încheiat între Cabinetul avocatului „Igor Izvecov” și Vladimir Arabadji și bonul

de plată seria QL 331005 din 04 noiembrie 2019, în cadrul examinării cauzei

contravenționale în privința lui Vladimir Arabadji, ultimul a suportat cheltuieli de

asistență juridică în sumă de 2000 de lei (f. d. 15-16 vol. I).

În aceste circumstanțe, Vladimir Arabadji dispune de dreptul de a pretinde

repararea prejudiciului material cauzat, exteriorizat prin cheltuielile de asistență

5

juridică acordată în cadrul procesului cntravențional, fapt ce atestă temeinicia

cerințelor cu privire la încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în

beneficiul lui Vladimir Arabadji a sumelor de 1000 de lei și 2000 de lei cu titlu de

prejudiciu material, sub formă de cheltuieli de asistență juridică, suportate în cadrul

cauzei contravenționale. Prin urmare, este întemeiată pretenția cu privire la

încasarea de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Vladimir

Arabadji a cheltuielilor pentru asistență juridică acordată în cadrul procesului

contravențional conform contractului nr. 761 din 20 septembrie 201 și conform

contractului nr. 767 din 04 noiembrie 2019.

În conformitate cu art. 2036 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și

întinderea prejudiciului patrimonial.

Conform art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile

cazului.

Conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului

concret, de personalitatea părților, instanța de judecată este împuternicită de lege să

aprecieze cuantumul prejudiciului moral. Cuantumul compensației depinde și de

durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de judecată, la stabilirea

cuantumului prejudiciului moral, ia în considerație circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul.

În temeiul prevederilor enunțate, se impune admiterea parțială a cerinței lui

Vladimir Arabadji cu privire la repararea prejudiciului moral, având în vedere

caracterul și gradul de gravitate al încălcărilor admise, de natura drepturilor

personale lezate și locul acestora în sistemul de valori ale persoanelor, de

caracterul și gradul suferințelor psihice.

Colegiul consideră că cuantumul prejudiciului moral pretins de către

Vladimir Arabadji în mărime de 50000 de lei este vădit disproporțional și excesiv

în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

În acest context, instanța de recurs consideră că prejudiciul moral în

cuantum de 1000 de lei constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru prejudiciul

moral suferit de către Vladimir Arabadji, având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și

frustrare cauzată recurentului.

Referitor la pretenția din cererea de chemare în judecată privind încasarea

sumei de 543,20 de lei – cheltuieli pentru procurarea de carburanți și lubrifianți și

6

a sumei de 24,50 – cheltuieli pentru procurarea discurilor DVD pentru

înregistrarea discuției agentului constatator din 19 septembrie 2019, instanța de

recurs o consideră neîntemeiată, deoarece nu au fost probate în modul

corespunzător. Nu este demonstrat că aceste cheltuieli cu certitudine au fost

efectuate în legătură cu cauza contravențională.

Conform prevederilor art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de

judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții

respinse din pretențiile reclamantului.

În conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură

civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în

care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig

de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Cheltuielile pentru asistența juridică acordate în prezenta cauză de către

avocatul Igor Izvecov în interesele lui Vladimir Arabadji sunt confirmate prin

contractul de asistență juridică nr. 61 din 14 octombrie 2021 și bonul de plată seria

QL 500160 din 14 octombrie 2021 în mărime de 3000 de lei (f.d. 221-223 vol. I).

Luînd în considerare faptul că acțiunea lui Vladimir Arabadji a fost admisă

în parte, complexitatea cauzei, problemele ridicate în fața instanței, Colegiul

consideră necesar de a încasa de la Inspectoratul General de Poliție în beneficiul

lui Vladimir Arabadji suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

în prezenta cauză, apreciind-o reală și echitabilă.

Din considerntele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a

emite o nouă hotărâre de admitere în parte a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vladimir Arabadji.

Se casează decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Arabadji

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului General al

Poliției, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Inspectoratul Național de Securitate Publică, agentul constatator Radu Vivat cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de

judecată și se emite o hotărâre nouă prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir

Arabadji.

Se încasează din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui

Vladimir Arabadji suma de 3000 (trei mii) de lei cu titlu de prejudiciu material,

7

suma de 1000 (una mie) de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 1000 (una

mie) de lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în prezenta cauză.

În rest acțiunea se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

8