3r-84/22 — anularea actelor administrative

3r-84/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-84/22

2-21074870-01-3r-06042022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Zina

Prisacari împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroului Vamal Nord cu

privire anularea actelor administrative,

împotriva încheierii din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul

Corneliu Vrabie, împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, din motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal,

c o n s t a t ă:

La 19 mai 2021, Zina Prisacari a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord,

solicitând anularea deciziei de regularizare nr.120 din 05 aprilie 2021, procesului-verbal

nr.09/02 din 12 martie 2021 de reverificare a declarațiilor vamale, răspunsului nr.2503 din

01 aprilie 2021 și răspunsului nr.28/11-6424 din 12 mai 2021.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 09 iunie 2021, Zina Prisacari a depus cerere

de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând suplimentar și suspendarea deciziei de

regularizare nr.120 din 05 aprilie 2021 a Biroului Vamal Nord până la soluționarea cererii

de chemare în judecată.

La 14 iunie 2021, Zina Prisacari a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord, solicitând anularea deciziei nr.13 din 19 mai

2021 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului

vamal emisă de Biroul Vamal Nord și răspunsului nr.28/11-7621 din 03 iunie 2021 a

Serviciului Vamal.

La 19 iulie 2021, Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, a depus

cerere de conexare într-un singur proces, cauza de contencios administrativ nr.3-91, la

acțiunea Zinei Prisacari împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire la

anularea deciziei de regularizare nr.120 din 05 aprilie 2021, procesului-verbal nr.09/02 din

12 martie 2021 de reverificare a declarațiilor vamale, răspunsului nr.2503 din 01 aprilie

2021, răspunsului nr.28/11-6424 din 12 mai 2021, și suspendarea deciziei de regularizare

nr.120 din 05 aprilie 2021 a Biroului Vamal Nord până la soluționarea cererii de chemare în

judecată, cu cauza de contencios administrativ nr.3-106/21, la acțiunea Zina Prisacari

1

împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire la anularea deciziei nr.13

din 19 mai 2021 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale

a plătitorului vamal emisă de Biroul Vamal Nord și răspunsului nr.28/11-7621 din 03 iunie

2021 a Serviciului Vamal.

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respinsă

cererea depusă de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie cu privire la

suspendarea deciziei de regularizare nr.120 din 05 aprilie 2021 a Biroului Vamal Nord până

la soluționarea cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost transmisă

judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți, sediul Central, Eduard Balan, spre conexare și

examinare într-un singur proces, cauza de contencios administrativ nr.3-106/21, la acțiunea

Zina Prisacari împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire la anularea

deciziei nr.13 din 19 mai 2021 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a

obligației vamale a plătitorului vamal emisă de Biroul Vamal Nord și răspunsului nr.28/11-

7621 din 03 iunie 2021 a Serviciului Vamal, cu cauza de contencios administrativ nr.3-91,

la acțiunea Zinei Prisacari împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire

la anularea deciziei de regularizare nr.120 din 05 aprilie 2021, procesului-verbal nr.09/02

din 12 martie 2021 de reverificare a declarațiilor vamale, răspunsului nr.2503 din 01 aprilie

2021, răspunsului nr.28/11-6424 din 12 mai 2021.

Prin încheierea din 26 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost conexată

într-un singur proces cauza de contencios administrativ nr.3-106/21, la acțiunea Zina

Prisacari împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire la anularea deciziei

nr.13 din 19 mai 2021 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației

vamale a plătitorului vamal emisă de Biroul Vamal Nord și răspunsului nr.28/11-7621 din

03 iunie 2021 a Serviciului Vamal, cu cauza de contencios administrativ nr.3-91, la acțiunea

Zinei Prisacari împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire la anularea

deciziei de regularizare nr.120 din 05 aprilie 2021, procesului-verbal nr.09/02 din 12 martie

2021 de reverificare a declarațiilor vamale, răspunsului nr.2503 din 01 aprilie 2021,

răspunsului nr.28/11-6424 din 12 mai 2021, pentru examinare concomitentă.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respinsă

acțiunea depusă de Zina Prisacari ca neîntemeiată.

La 30 noiembrie 2021, Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie a depus

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din

24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu dispunerea rejudecării cauzei.

Totodată, a menționat că motivarea apelului o va prezenta după ce va recepționa hotărârea

integrală (f.d.130, vol.II).

La 12 ianuarie 2022, Judecătoria Bălți, sediul Central a expediat copia hotărârii

integrale din 24 noiembrie 2021 la adresele electronice ale reprezentatului apelantei Zina

Prisacari, avocatul Corneliu Vrabie, (indicate în antetul cererii de chemare în judecată și

cererii de apel): XXXXX și XXXXX (f.d.138-139, vol.II).

Prin încheierea din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art.236 alin.(2)

lit.e) din Codul administrativ, a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Zina

Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie împotriva hotărârii din 24 noiembrie

2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motiv că apelanta nu a prezentat motivarea

apelului în termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

La 25 februarie 2022, Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie a depus

recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii

2

din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, cu repunerea în termenul de prezentare a

motivării apelului.

În motivarea recursului reprezentantul recurentei Zina Prisacari, avocatul Corneliu

Vrabie a indicat că cauza neprezentării în termenul legal a motivării apelului s-a datorat

faptului că în perioada 14 ianuarie 2022 – până la 15 februarie 2022 inclusiv nu și-a

desfășurat activitatea de avocat, întrucât la 14 ianuarie 2022 s-a simțit rău, la 18 ianuarie

2022, consultând medicul de familie, s-a izolat, iar la 04 februarie 2022 a făcut testul pentru

XXXXX care s-a confirmat a fi XXXXX, precum și tratamentul și perioada de recuperare a

durat până la data de 15 februarie 2022.

Distinct, avocatul Corneliu Vrabie a reținut că apelul motivat putea să-l prezinte doar

el, fiind împuternicit de către clienta sa Zina Prisăcari, care este o persoană cu dizabilități

XXXXX și nu are posibilitatea de a-și acorda asistență juridică în mod individual.

Consideră reprezentantul recurentei că prin declararea inadmisibilității apelului din

motivul neprezentării în termenul legal a apelului motivat în circumstanțele obiective sus-

enunțate, duce la încălcarea dreptului Zinei Prisăcari la un proces echitabil garantat de

art.6§1 CEDO.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se

depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile

de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța

de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva

încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 15 februarie 2022 și notificată

avocatul Corneliu Vrabie la 24 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de

recepție nr.DS8005969878AS, anexat la actele cauzei (f.d.145, vol.II).

Astfel, recursul din 25 februarie 2022 a fost depus în termenul prevăzut la art.242 din

Codul administrativ.

La 06 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului Vamal

și Biroului Vamal Nord copia recursului depus de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul

Corneliu Vrabie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor (f.d.155, vol.II).

La 19 aprilie 2022, Biroul Vamal Nord a depus referință, solicitând să fie respins

recursul depus de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie, cu menținerea

încheierii din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, pe care o consideră legală și

întemeiată, or, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentei și al reprezentantului său,

care trebuiau să se folosească de drepturile și obligațiile sale procedurale cu bună-credință.

De asemenea, intimatul consideră că avocatul Corneliu Vrabie duce în eroare instanța

de recurs prin invocarea faptului că în perioada 14 ianuarie 2022 – până la 15 februarie 2022

inclusiv nu și-a desfășurat activitatea de avocat, deoarece la data de 18 ianuarie 2002, dânsul

a participa în cadrul ședinței de judecată a Judecătoriei Soroca, sediul Central în cauza civilă,

la acțiunea lui XXXXX, reprezentând interesele lui XXXXX, iar la 15 februarie 2022 a fost

prezent în cadrul ședinței Judecătoriei Bălți, sediul Central în cauza de contencios

administrativ, la acțiunea lui XXXXX, reprezentând interesele lui XXXXX.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

3

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților

la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind

inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele

motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva

încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține

că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii

din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din

Codul administrativ a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Zina Prisacari,

reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în

termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după

motivarea hotărârii, instanței de apel.

Iar, potrivit alin.(2) al art.232 din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se

depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis

hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul

de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie

prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei

perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul

de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau

a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

4

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de

procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept

de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a

căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Totodată, conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

Iar, în conformitate cu dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită

de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Din materialele cauzei rezultă că la 24 noiembrie 2021 Judecătoria Bălți, sediul Central

a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Zina Prisacari (f.d.127, vol.II).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 noiembrie 2021, Zina Prisacari,

reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, cu dispunerea rejudecării cauzei. Totodată, a menționat că motivarea apelului

o va prezenta după ce va recepționa hotărârea integrală (f.d.130, vol.II).

La 12 ianuarie 2022, Judecătoria Bălți, sediul Central a expediat copia hotărârii

integrale din 24 noiembrie 2021 la adresele electronice ale reprezentatului apelantei Zina

Prisacari, avocatul Corneliu Vrabie, (indicate în antetul cererii de chemare în judecată și

cererii de apel): XXXXX și XXXXX (f.d.138-139, vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.232

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă de

la data de 13 ianuarie 2022 (joi), ziua imediat următoare de la data notificării

reprezentantului apelantei a hotărârii integrale a primei instanțe, care a expirat la data de 11

februarie 2022 (vineri) inclusiv.

Drept urmare, prin încheierea din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în temeiul

art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarată inadmisibilă cererea de apel

depusă de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie împotriva hotărârii din

24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motiv că apelanta nu a prezentat

motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca

atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când

5

motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art.232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal

aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2)

lit.e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de Zina Prisacari, reprezentată de

avocatul Corneliu Vrabie ca inadmisibilă, deoarece apelanta nu s-a conformat prevederilor

legale imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul

prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat supra,

hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată reprezentatului apelantei Zina Prisacari,

avocatul Corneliu Vrabie încă la data de 12 ianuarie 2022, însă ultimii până la expirarea

termenului-limită (11 februarie 2022 (vineri) inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Bălți

apelul motivat, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia inadmisibil în

conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege,

or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință după

sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi, recurenta/apelantă Zina Prisacari și avocatul acesteia

Corneliu Vrabie, fiind cei interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, nu

au depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea

depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal, care este un termen imperativ, cu

solicitarea, după caz, a repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu

legislația în vigoare.

Totodată, conform art.45 alin.(1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă

la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Din dispozițiile art. 65 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului.

Nu pot fi reținute argumentele avocatului Corneliu Vrabie precum că cauza

neprezentării în termenul legal a motivării apelului s-a datorat faptului că în perioada 14

ianuarie 2022 – până la 15 februarie 2022 inclusiv nu și-a desfășurat activitatea de avocat,

întrucât la 14 ianuarie 2022 s-a simțit rău, la 18 ianuarie 2022, consultând medicul de

familie, s-a izolat, iar la 04 februarie 2022 a făcut testul pentru XXXXX care s-a confirmat

a fi XXXXX, precum și tratamentul și perioada de recuperare a durat până la data de 15

februarie 2022 inclusiv, din motivele ce succed.

După cum rezultă din trimitere-extras medical din 25 februarie 2022 eliberat de IMSP

„XXXXX”, avocatul Corneliu Vrabie a urma tratament ambulatoriu începând cu 18 ianuarie

2022 – până la 15 februarie 2022 inclusiv (f.d. 147, vol.II).

Reieșind din copia buletinului de însoțire pentru prelevarea probei biologice pentru

detectarea XXXXX, la compartimentul „data colectării” figurează data de 04 februarie

6

2022, iar la compartimentul „data debutului bolii” este indicat 29 ianuarie 2022 (f.d.148,

vol.II).

Mai mult ca atât, în ziua pronunțării încheierii recurate (15 februarie 2022), avocatul

Corneliu Vrabie, (care se presupune că în perioada 18 ianuarie 2022 – până la 15 februarie

2022 inclusiv se afla în concediul medical), a fost prezent la ședința Judecătoriei Bălți, sediul

Central în cadrul examinării unei alte cauze de contencios administrativ (f.d. 163, vol.II).

Cele nominalizate supra, nu oferă o claritate referitor la debutul momentului de când

avocatul Corneliu Vrabie s-a aflat în imposibilitate să prezinte apelul motivat.

Cu toate acestea, avocatului Corneliu Vrabie, fiindu-i notificată hotărârea integrală la

12 ianuarie 2022, a dispus de timp pentru a întreprinde măsuri în vederea realizării

drepturilor clientului său (de a înștiința clientul, de a prezenta motivarea apelului în format

electronic etc).

Cu atât mai mult, legislația în vigoare permite participanților la proces ca o formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor, folosirea

mijloacelor electronice de comunicație. Ceea ce denotă că nu era necesară prezența fizică a

avocatului Corneliu Vrabie sau a apelantei Zina Prisacari la depunerea motivării apelului în

incinta instanței de apel sau la oficiul poștal, dar era suficientă depunerea acestuia în format

electronic prin e-mail.

Din cele constatate se atestă faptul că avocatul Corneliu Vrabie nu a prezentat probe

incontestabile ce ar indica aflare dânsului și a apelantei Zina Prisacari într-o veritabilă

imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului prevăzut de art.232

alin.(2) din Codul administrativ.

Prin urmare, alegațiile invocate în cererea de recurs nu justifică în niciun mod

neprezentarea motivării apelului în termenul legal.

Astfel, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut la art.232 alin.(2)

din Codul administrativ, îi revine nemijlocit recurentei/apelante Zina Prisacari și avocatului

acesteia Corneliu Vrabie, care nu au efectuat nicio acțiune procesuală inclusiv în sensul

art.96 alin.(1) din Codul administrativ, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și

proteja dreptul de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul legal,

manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile lor

procedurale.

Distinct, la caz, se reține jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unde în

cauza Carpov c. Republica Moldova (nr.6338/11, 12 februarie 2019), Curtea a constatat că

admiterea unui recurs depus în afara termenului de prescripție de către Curtea de Apel

Chișinău a încălcat principiul securității juridice. Curtea a considerat că "pierderea" de către

un litigant a unei hotărâri definitive adoptate în favoarea sa era incompatibilă cu Convenția.

În cauza respectivă, reclamantul a "pierdut" o hotărâre adoptată în favoarea sa. Disputa

dintre părți este dacă recursul formulat la 11 mai 2009 a fost depus în termenul legal prevăzut

la articolul 434 din Codul de procedură civilă. Aici, Curtea a notat că sistemele legale a

diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care

există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs

este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie

persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a

recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în privința

extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este

nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu,

omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor

acestora. Chiar și atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment

7

ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul

procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie

să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice

ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția

fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită. (cauza

Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 3 aprilie 2008).

Totodată, în cauza Bodiu v. Republica Moldova (cererea nr. 7516/10, hotărârea din 18

iunie 2019, Curtea a notat că recurentul în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat

să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul

procedurilor în apel inițiate de el. În pofida acestui fapt, instanța națională de judecată a fost

de acord să calculeze termenul de 2 luni de la data indicată de recurent fără nici o rezervă.

În această privință, ea nu a aplicat propria jurisprudență privind obligația părților de a acționa

cu diligență și bună credință. Recurentul nu a fost întrebat de ce nu a informat Curtea de

Apel despre schimbarea adresei sau dacă a întreprins mai multe încercări de a afla despre

procedurile în apel inițiate. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea

recursului după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei

explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care

s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judicata. Astfel,

Curtea a constatat încălcarea principiul securității raporturilor juridice și încălcarea dreptului

reclamantului la un proces echitabil în sensul articolului 6§1 din Convenție, având loc

violarea Articolului 6§1 din Convenție.

În prezenta speță, atât Zina Prisacari, cât și avocatul Corneliu Vrabie nu au prezentat

dovezi că au întreprins încercări de a se conforma rigorilor impuse de lege, până la expirarea

termenului legal de 30 de zile prevăzut la art. 232 alin.(2) din Codul administrativ (11

februarie 2022 inclusiv), să prezinte motivarea apelului, cu justificarea acestui motiv prin

probe concludente și pertinente.

Pe lângă acestea, nu a fost exclusă nici posibilitatea ca recurenta/apelantă Zina Prisacari

să fie reprezentată de către un alt reprezentant, cel puțin la etapa întocmirii motivării

apelului.

Dat fiind cele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu

privire la declararea apelului depus de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu

Vrabie, ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or,

exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul

legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când

partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să

efectueze acțiunea în termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie

temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul

de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu

caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe

cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică

8

Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a

reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Zina Prisacari, reprezentată de avocatul Corneliu Vrabie.

Se menține încheierea din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Zina Prisacari

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroului Vamal Nord cu privire

anularea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9