3ra-245/21 — anularea procesului verbal si a deciziei de regularizare

3ra-245/21 — anularea procesului verbal si a deciziei de regularizare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-245/2021

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

31 martie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „F&J Prosper”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „F&J Prosper” împotriva Serviciului Vamal,

Biroul Vamal Nord, intervenient accesoriu SRL „Valah”, persoana terță SRL „Alfa

Broker” cu privire la anularea procesului-verbal și a deciziei de regularizare,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 27 ianuarie 2020, SRL „F&J Prosper” a înaintat acțiune în contencios

administrativ împotriva Serviciului Vamal, Biroul Vamal Nord privind anularea

procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 32/2 din 14 noiembrie

2019 și a deciziei de regularizare nr. 369 din 06 decembrie 2019.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 15 noiembrie 2019, a

recepționat procesul-verbal nr. 32/2 din 14 noiembrie 2019 de reverificare a

declarațiilor vamale emis de către Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord, în temeiul

căruia au fost recalculate/stabilite obligații vamale în sumă de 32 144,95 de lei.

Potrivit procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, s-a invocat că

mărfurile importate de SRL „F&J Prosper” în baza declarațiilor vamale nr. 9024i643

din 18 martie 2015, nr. 9024i760 din 01 aprilie 2015, nr. 9024i01154 din 16 mai

2015 și nr. 9024i1308 din 29 mai 2015, cu valoare statistică totală de 618 647,90 de

lei, ar fi beneficiat neîntemeiat de tratament tarifar preferențial din motivul reducerii

graduale a taxei vamale.

A relatat reclamantul că, din analiza procesului-verbal nr. 32/2 din 14

noiembrie 2019 de reverificare a declarațiilor vamale, s-a constatat că Serviciul

Vamal, Biroul Vamal Nord, vădit neîntemeiat și intenționat a concluzionat despre

existența faptului privind beneficierea unui tratament tarifar preferențial, aplicând în

privința SRL „F&J Prosper” contrar legii și procedurii prevederile art. 202 din Codul

vamal, avându-se în vedere că, mărfurile au fost importate de către SRL „F&J

Prosper” în baza declarațiilor vamale nr. 9024i643 din 18 martie 2015, nr. 9024i760

1

din 01 aprilie 2015, nr. 9024i01154 din 16 mai 2015 și nr. 9024i1308 din 29 mai

2015, prin intermediul brokerului vamal.

Reclamantul a menționat că, la importarea mărfii a fost reprezentat de brokerul

vamal, astfel nefiind echitabilă întocmirea procesului-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale. În cazul în care ar fi fost constatat temei pentru recalculare și

stabilirea obligațiilor vamale, din motiv că brokerul vamal nu a asigurat completarea

corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislația vamală și a celor

stabilite prin legislație, în alte domenii culpa SRL „F&J Prosper” nu există, nefiind

admisibilă astfel și recalcularea/stabilirea obligațiilor vamale în sumă de 32 144,95

de lei.

A mai invocat reclamantul și faptul că, drept urmare a procedurii inițiate de

organul vamal, a fost emisă și decizie de regularizare nr. 369 din 06 decembrie 2019,

în baza procesului-verbal nr. 32/2 din 14 noiembrie 2019 de reverificare a

declarațiilor vamale. Astfel, SRL „F&J Prosper”, a contestat inclusiv decizia de

regularizare nr. 359 din 06 decembrie 2019, ca fiind neîntemeiată și ilegală, inclusiv

și din motivul expirării termenului pentru determinarea mărimii obligațiilor vamale.

Susține reclamantul că procedura de reverificare a declarațiilor vamale nr.

9024i643 din 18 martie 2015, nr. 9024i760 din 01 aprilie 2015, nr. 9024i01154 din

16 mai 2015 și nr. 9024i1308 din 29 mai 2015 a fost viciată, prin lipsa unei analize

efective și exhaustive, ceea ce determină netemeinicia concluziilor invocate în

procesul-verbal nr. 32/2 din 14 noiembrie 2019 de reverificare a declarațiilor

vamale.

A solicitat reclamantul anularea procesului-verbal nr. 32/2 din 14 noiembrie

2019 de reverificare a declarațiilor vamale și a deciziei de regularizare nr. 369 din

06 decembrie 2019.

Prin încheierea din 12 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Valah”.

Prin hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoria Bălți, sediul Central, cererea de

chemare în judecată înaintată de SRL „F&J Prosper” împotriva Serviciului Vamal,

Biroul Vamal Nord, intervenient accesoriu SRL „Valah” cu privire la anularea

procesului-verbal și a deciziei de regularizare, a fost respinsă.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, SRL „F&J Prosper”,

reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, la 20 iulie 2020 a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 13 august 2020, în termenul prevăzut de lege, apelul motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost atras în

proces în calitate de terț SRL „Alfa Broker”.

Prin decizia din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată întegral

hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoria Bălți, sediul Central și emisă o decizie nouă

prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „F&J

Prosper” împotriva Serviciului Vamal, Biroul Vamal Nord, intervenient accesoriu

SRL „Valah”, persoana terță SRL „Alfa Broker” cu privire la anularea procesului-

verbal și a deciziei de regularizare.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bălți a specificat că, conform art. 129

alin. (7) din Codul vamal, organul vamal este obligat să ia toate măsurile pentru

încasarea obligației vamale de la plătitorul vamal și numai în măsura în care acest

2

lucru nu este posibil, obligația vamală se încasează de la persoanele care răspund

solidar cu acesta pentru onorarea obligației vamale.

Articolul 162 alin. (1) din Codul vamal, prevede că broker vamal este persoana

juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține licență pentru

activitatea de broker vamal, eliberată de organul de licențiere, și care, pe principiile

reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire,

efectuează și alte operațiuni vamale. Pentru obligația vamală apărută brokerul vamal

răspunde solidar cu plătitorul vamal. Astfel, rezultă că, potrivit regulelor generale,

plătitor vamal este titularul declarației vamale și în situația constatării acționării cu

rea credință din partea unor persoane care au redactat declarația vamală, aceștia vor

răspunde solidar cu plătitorul vamal, dacă acestea știau sau ar fi trebuit să știe că

informațiile cu care operează sunt false sau incorecte.

În cauză s-a constatat că deși declarațiile vamale au fost depuse de brokerul

vamal Bujor Ghenadii angajat al SRL „Alfa- Broker” și nu nemijlocit de SRL „F&J

Prosper”, totuși codul vamal instituie răspunderea solidară, care presupune acel

raport de răspundere juridică în baza căruia persoana interesată/îndreptățită poate

cere plata prejudiciului în întregime de la oricare debitor solidar, care la rândul său

este ținut să execute întreaga prestație/plată la care are dreptul persoana

îndreptățită/autorizată.

A reținut instanța de apel că în cazurile declarațiilor vamale supuse reverificării

de către secția control ulterior a Biroul Vamal Nord, în rubrica 9 este indicat ca

responsabil financiar SRL „F&J Prosper”, astfel responsabilitatea pentru achitarea

totală și deplină a plăților vamale este a SRL „F&J Prosper”. În contextul celor

invocate, instanța de apel a reiterat că deși legislația vamală prevede răspunderea

solidară cu titularul declarației vamale a orice persoană care a oferit informațiile

necesare la întocmirea declarației vamale ori care a redactat declarația vamală, dacă

aceasta știa sau ar fi trebuit să știe că informațiile în cauză erau false sau incorecte,

organul vamal nu este obligat să indice în calitate de plătitor vamal în mod solidar

cu titularul declarației vamale și brokerul vamal care a întocmit declarația vamală.

Cu referire la argumentul apelantului/reclamant privind expirarea termenului

pentru determinarea mărimii obligațiilor vamale ca urmare a controlului ulterior,

Curtea de Apel Bălți a menționat că tranzacțiile economice externe supuse

reverificării ale agentului economic SRL „F&J Prosper” au fost efectuate în perioada

anului 2015, iar în condițiile art. 127 alin. (10) și art. 202 alin. (2) lit. b) din Codul

vamal, termenul de 4 ani se calculează de la sfârșitul anului 2015 până la sfârșitul

anului 2019. Termenul de reverificare a declarațiilor vamale ale reclamantului SRL

„F&J Prosper” și de determinare a obligațiilor vamale nu a fost încălcat de către

secția control ulterior a Biroului Vamal Nord.

La 18 decembrie 2020 (ștampila de pe plicul poștal), SRL „F&J Prosper”,

reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului SRL „F&J Prosper”, reprezentată de avocatul Leșan

Nicolae a invocat că, la importarea mărfii în baza declarațiilor vamale nr. 9024i643

din 18 martie 2015, nr. 9024i760 din 01 aprilie 2015, nr. 9024i01154 din 16 mai

2015 și nr. 9024i1308 din 29 mai 2015, a fost reprezentat de brokerul vamal. Astfel,

nu poate fi reținut argumentul instanțelor inferioare că răspunderea solidară nu

3

constituie temei de anulare a procesului - verbal de reverificare din 14 noiembrie

2019 și a decizie de regularizare 369 din 06 decembrie 2019. Or, legea prevede

expres că, brokerul vamal răspunde în mod solidar de obligațiile privind achitarea

drepturilor de import sau de export și altor plăți aferente prelungirii termenului de

achitare.

Consideră recurentul că, deciziile contestate au fost emise contrar prevederilor

legii, deoarece intimatul nu a prezentat probe cum a fost stabilită taxa vamală de

4,33%.

Recurentul a relatat că, instanțele inferioare au interpretat eronat prevederile

art. 127 alin. (10) din Codul vamal, deoarece, declarațiile vamale datează cu 18

martie–16 mai 2015, iar reverificarea declarațiilor vamale a avut loc în luna

noiembrie 2019, peste termenul de 4 ani.

A susținut recurentul că instanța de apel a emis decizia contestată ignorând

circumstanțele importante pentru examinarea obiectivă și exhaustivă a pricinii.

Toate argumentele și probele invocate și prezentate de partea pârâtă fiind catalogate

arbitrar și nefondate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat la 01 decembrie 2020 decizia

contestată în prezența reprezentantului recurentului.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că SRL „F&J Prosper”, reprezentată de avocatul Leșan

Nicolae, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 18 decembrie 2020,

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 21 ianuarie 2021, în adresa participanților la proces a fost expediată copia

recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 16 februarie 2021, Biroul Vamal Nord a depus referință la cererea de recurs

depusă de SRL „F&J Prosper”, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, prin care a

solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, cu menținerea în vigoare a

deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

4

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

5

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de SRL „F&J Prosper”, reprezentată

de avocatul Leșan Nicolae, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „F&J Prosper”,

reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

6