3ra-532/20 — anularea deciziilor

3ra-532/20 — anularea deciziilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-532/2020

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Centru (D. Gherasim)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

judecând recursul depus de Biroul Vamal Nord,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni „Incomlac” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire

anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12 octombrie

2017, anularea deciziei nr. 12 din 22/06/2018, privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal

Nord, ca act juridic subsecvent a deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie

2017, anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 193 din 16 august

2018, anularea deciziei nr. 17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de

Biroul Vamal Nord, ca act juridic subsecvent a deciziei de regularizare nr. 193 din

16 august 2018,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 18 octombrie 2017 SA „Incomlac” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Nord solicitând pronunțarea unei hotărâri cu privire la

interzicerea punerii în executare a deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie

2017, emise de Biroul Vamal Nord.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 26 septembrie 2017 de către Biroul Vamal

Nord a fost întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale cu nr.

29/04.

1

Nefiind de acord cu constatările conținute în procesul-verbal, SA „Incomlac”

la 09 octombrie 2017 în temeiul prevederilor Codului vamal a contestat procesul-

verbal respectiv.

La 12 octombrie 2017 Biroul Vamal Nord a emis decizia de regularizare nr.

228, prin care s-a dispus încasarea de la SA „Incomlac” a obligației vamale în

mărime de 9 887 787,58 de lei și a majorării de întârziere în mărime de 1 972 718,50

de lei, în total 11 860 506,16 de lei.

La 17 octombrie 2017 decizia de regularizare a fost recepționată de SA

„Incomlac”. Nefiind de acord cu această decizie, la 18 octombrie 2017 SA

„Incomlac” în temeiul Legii privind contenciosul administrativ a înaintat cerere

prealabilă, însă până la moment nu a recepționat nici un răspuns.

Luând în considerație faptul că în conformitate cu Legea privind contenciosul

administrativ Biroul Vamal Nord dispune de un termen de 30 zile pentru prezentarea

răspunsului la cererea prealabilă, termen care poate fi unilateral prelungit de Biroul

Vamal Nord apare pericolul cauzării în viitor a unui prejudiciu intereselor SA

„Incomlac”. Acest pericol este unul iminent și sesizabil ținând cont de următoarele

considerente: în conformitate cu prevederile art. art. 12713, 128 alin. (4), 127 alin.

(7) Cod vamal și în conformitate cu prevederile Ordinului Serviciului Vamal nr.333

din 31 iulie 2014 „cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a

deciziei de regularizare” – deciziile de regularizare emise de Serviciul Vamal sunt

pasibile de executare forțată după expirarea termenului de 10 zile din momentul

emiterii lor.

Astfel, deși pe de o parte legislatorul a prevăzut posibilitatea contestării

deciziilor de regularizare în procedură de contencios administrativ, pe de altă parte

termenele ce urmează a fi respectate pentru o adresare în contencios administrativ

depășesc termenul când această decizie devine executorie.

Prin urmare, adresând cerere prealabilă la decizia de regularizare la 18

octombrie 2017 SA „Incomlac” este nevoită să aștepte de la Biroul Vamal Nord

răspuns la cererea prealabilă și doar după obținerea acestui răspuns are dreptul să

înainteze cerere de chemare în judecată.

Pentru prezentarea răspunsului legislatorul a stabilit un termen de 30 zile, care

expiră abia la 17 noiembrie 2017, iar decizia de regularizare se va executa forțat prin

încasarea de pe conturile bancare ale SA „Incomlac” a sumei de peste 11 000 000

de lei deja la 21 octombrie 1017.

Din aceste considerente punerea în aplicare a deciziei de regularizare nr. 228

din 12 octombrie 2017, până la examinarea contestației acesteia în procedură de

contencios administrativ constituie un pericol de cauzare a unui prejudiciu material

major, fapt ce o determină în temeiul art. 1400 Cod civil să se adreseze cu prezenta

cerere prin care solicită interdicția punerii în aplicare a deciziei de regularizare până

la examinarea legalității acesteia în procedură de contencios administrativ.

Totodată, ținând cont de termenii limitați în care decizia în speță poate fi pusă

în aplicare, solicită aplicarea măsurilor asigurătorii prin suspendarea executării

decizie de regularizare.

A notat că, fiind lipsită de mijloace circulante nu va avea posibilitate să se

achite cu furnizorii de materie primă, în consecință nu va asigura procesul tehnologic

de producere, de producție și nu în ultimul rând să achite plățile salariale.

2

La 30 octombrie 2017, reprezentantul reclamatului, directorul Vladimir Jardan

a depus cerere de concretizare a pretențiilor solicitând anularea deciziei de

declanșare a executării silite a obligațiunii vamale emise de Biroul Vamal Nord, în

baza deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12 octombrie 2017

(f.d. 13-14, vol. I A).

La 03 octombrie 2018, reprezentantul reclamatului directorul Vladimir Jardan,

și-a completat pretențiile din acțiune, solicitând anularea deciziei de regularizare a

Biroului Vamal Nord nr. 193 din 16 august 2018 emisă de Biroul Vamal Nord și

anularea deciziei nr. 17 din 10 septembrie 2018 cu privire la declanșarea procedurii

de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, ca act subsecvent deciziei

de regularizare nr. 193 din 16 august 2018 (f.d. 117-120, vol. I A).

La 23 august 2018, reprezentantul reclamatului, directorul Vladimir Jardan, a

înaintat cerere de completare a acțiunii, solicitând anularea deciziei nr. 12 din 22

iunie 2018 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale

a plătitorului vamal, ca act subsecvent deciziei de regularizare a Biroului Vamal

Nord nr. 228 din 12 octombrie 2017 (f.d.134-135, vol. I A).

La 16 ianuarie 2018 SA „Incomlac” a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Nord solicitând anularea în tot a deciziei de regularizare

nr. 228 din 12 octombrie 2017. (f.d.2-6, vol. I B)

În motivarea acțiunii SA „Incomlac” a indicat că, Inspectorul principal în

cadrul Serviciului Vamal, Biroul Vamal Nord, Secția control ulterior Chiriac Ala în

perioada 01 septembrie 2017 – 25 septembrie 2017 a efectuat reverificarea

tranzacțiilor de import a produselor clasificate la poziția tarifară 0401 efectuate în

perioada anului 2016 de SA „Incomlac”, ca rezultat a fost întocmit procesul-verbal

de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29/04 din 26 septembrie 2017.

Nefiind de acord cu procesul-verbal de reverificare, la 09 octombrie 2017 SA

„Incomlac” în temeiul art.216 alin.(8) al Codului fiscal, a prezentat dezacord la

procesul verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29/04 din 26 septembrie

2017, considerând că constatările conținute în acesta nu corespund realității, fiind

lipsite de suport juridic.

La 12 octombrie 2017, Biroul Vamal Nord a emis decizia de regularizare nr.

228 din 12 octombrie 2017, prin care s-a dispus încasarea de la SA „Incomlac” a

obligației vamale în mărime de 9 887 787,58 de lei și a majorării de întârziere în

mărime de 1 972 718,50 de lei, în total suma de 11 860 506,16 de lei. Decizia de

regularizare a fost recepționată de SA „Incomlac” la 17 octombrie 2017.

La 24 octombrie 2017, SA „Incomlac” a înaintat cerere prealabilă la decizia de

regularizare contestată, iar la 26 octombrie 2017, suplimentar a înaintat cerere

prealabilă privind revocarea în tot a actului administrativ contestat, care a fost

înregistrată la Serviciul Vamal.

Prin scrisoarea nr. 28/11-14821 din 16 noiembrie 2017 Serviciul Vamal a

informat SA „Incomlac” despre prelungirea termenului de examinare a contestațiilor

depuse cu 30 zile calendaristice, însă până la depunerea cererii, alte răspunsuri la

cererile prealabile depuse, atât din Biroul Vamal Nord, cât și din partea Serviciului

Vamal, SA „Incomlac” nu a primit.

A susținut că, actele administrative contestate sunt ilegale și pasibile de a fi

anulate, deoarece operațiunile de import efectuate de SA „Incomlac”, care au

constituit obiect al reverificării țin nemijlocit de importul mărfurilor cu poziția

3

tarifară 04015039, cod expres indicat la completarea declarației vamale și

certificatul EUR.l prezentat la fiecare operațiune de import.

Conform Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea

Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale

acestora, ratificat prin Legea nr. 112 din 02 iulie 2014, pentru operațiunile de import

efectuate de SA „Incomlac” a mărfurilor cu poziție tarifară 04015039 excepțiile

stabilite nu sunt relevante, din moment ce aceste mărfuri nu se regăsesc în Anexa

XV-D, nefiindu-le aplicate careva concesii tarifare. Enunțul conținut în procesul-

verbal, potrivit căruia frișca este produs din categoria CT-3 (1000 t) este unul

denaturat și rupt de contextul Acordului de Asociere.

A menționat că, agentul constatator la întocmirea procesului-verbal de

reverificare a pus semn de egalitate între codul 04013039 (conținut în Acordul de

asociere) și codul 04015039 (în baza căruia au fost înregistrate importurile). Marfa

reglementată de anexa XV-D și frișca declarată de SA „Incomlac” în conformitate

cu Nomenclatura combinată a mărfurilor sunt mărfuri diferite, iar reglementările

instituite pentru aceste 2 categorii diferite de mărfuri nu se pot aplica prin analogic

sau interpretare extinctivă, această concluzie se regăsește și în art. 146 al Acordului

de Asociere.

A subliniat că, pentru aplicarea reglementărilor Acordului de Asociere pentru

o categorie concretă de marfă, încadrarea acestei mărfi urmează să fie efectuată

numai dacă atât descrierea, cât și codificarea acesteia sunt exact aceleași, pentru care

este stabilită reglementarea respectivă. În cazul în care măcar un detaliu lipsește,

marfa respectivă nu poate fi considerată ca o marfă identică. Punerea semnului de

egalitate între „supozițiile poziției tarifare 0401” (conținut în anexă) și codul

04015039 constituie o încălcare flagrantă a Acordului de Asociere, deoarece marfa

cu poziția tarifară 04015039 nu cade sub incidența excepției din punctele 2-5 ale

Anexei XV, acesteia necondiționat i se aplică regula generală cu privire la scutirea

de taxa vamală.

Prin această prismă, tratamentul tarifar preferențial acordat la importul

mărfurilor este unul corect și legal argumentat. Taxa vamală de 15% fiind aplicabilă

doar mărfurilor cu poziția tarifară 04015039 importate din țările terțe, care nu cad

sub incidența Acordului de Asociere, în consecință, pornind de la premisa incorectă

și aplicarea arbitrară a analogiei, agentul constatator, prezintă calcule nejustificate

ale unor pretinse obligații vamale.

Potrivit procesului-verbal contestat, tratamentul tarifar preferențial (cod scutire

200) a fost acordat neîntemeiat, pe motivul că SA „Incomlac” nu a solicitat

eliminarea taxelor vamale în limitele contingentelor stabilite. Astfel reclamantului i

se impută prezentarea informațiilor eronate în declarațiile vamale, fapt ce ar

presupune la rândul său necesitatea modificării acestor declarații. Aceste inserări în

procesul-verbal contravin expres prevederilor art. 181 Cod Vamal.

În sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 561 din 18 mai 2007, cu

certitudine se indică că obligația de mentenanță a sistemului, de ajustare a datelor

din acest program revine în exclusivitate Serviciului Vamal.

În conformitate cu Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea și

completarea declarației vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal

nr. 346 din 24.12.2009 - Capitolul III, Titlul C indică că în declarația vamală se

4

înscriu date în dependență de caracteristicile mărfurilor importate, în ceea ce privește

originea și care determină tratamente tarifare preferențiale diferite.

Rubrica 33 se completează în conformitate cu Nomenclatorul mărfurilor

Republicii Moldova. Obiecții la declarațiile depuse la acest capitol biroul Vamal

Nord nu are. Corespunzător, declarantul indicând în rubrica 33 codul 04015039,

dispunând de certificatul de origine EUR1, a indicat în rubrica 36 codul 200, care

corespunde indicelui Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte,

și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele

membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014 și ratificat

prin Legea nr. 112 din 02 iulie 2014 (Monitorul Oficial nr. 185-199/442 din 18 iulie

2014), pentru produsele originare din Uniunea Europeană. La rândul său, codul

mărfii 04015039 nu se regăsește în Anexa nr. XV-D a Acordului de Asociere, prin

urmare față de acesta nefiind aplicabile careva contingente, fapt ce a determinat

necompletarea Rubricii 39 din declarație.

Dacă sistemul informațional administrat de Serviciul Vamal ar fi pus semn de

egalitate între codul 04015039 și 04013039, atunci completarea declarației vamale

și acceptarea acesteia de Serviciul Vamal ar fi imposibilă.

Consideră reclamantul că, agentul constatator are dreptate în ceea ce ține de

faptul că codul mărfii 04013039, (indicat în Acordul de asociere) corespunde codului

04015039 (indicat în declarațiile vamale), deci obligația de ajustare a sistemului

destinat completării electronice a declarațiilor vamale, inclusiv calculării obligațiilor

vamale izvorâte din operațiunile de import integral este pusă pe seama Serviciului

Vamal.

A invocat că, în cazul în care ar fi cunoscut că pentru mărfurile în speță există

contingente și corespunzător tarife vamale, era să renunțe la astfel de import or,

cheltuielile legate de taxele vamale urmau să fie reflectate în sine-costul produselor

fabricate din frișca importată.

A menționat că, în prezent este în situația în care frișca importată deja demult

a fost prelucrată, iar produsul finit din această frișcă deja realizat. La stabilirea

prețului pentru produsul finit s-au luat în calcul toate cheltuielile suportate de

producere, inclusiv prețul de achiziție a materiei prime (care include taxele și spezele

vamale, cheltuielile de transport etc.). Post-factum, în urma unei reverificări se

insinuează că nu ar fi fost achitate toate obligațiile vamale, în sumă de aproape 10

000 000 de lei, care se preconizează a fi revendicate de la SA „Incomlac”.

În procesul-verbal contestat nu se indică nimic absolut despre persoanele care

se fac vinovate de „adeverirea riscului de acordare a tratamentului tarifar

preferențial”. Deși răspunsul este unul cert - vinovat este în exclusivitate Serviciul

Vamal, fiind deținător al SIIV „ASYCUDA WORLD”, prin intermediul căruia

gestionează contingentul tarifar la importul în vrac în regim preferențial a laptelui.

Consideră că, în cazul în care Serviciul Vamal consideră că nu poate fi învinuit

de omisiuni, atunci trebuie indicate persoanele vinovate de aceste omisiuni or, cine

a omis să ajusteze sistemul informațional integrat, să gestioneze contingentele

tarifare, și a acceptat declarațiile vamale în forma și conținutul în care ele au fost

prezentate.

Referitor la anularea deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018 și a

deciziei nr. 17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea procedurii de executare

silită a obligației vamale, reclamantul a indicat că Inspectorul principal în cadrul

5

Serviciului Vamal, Biroul Vamal Nord, Secția control ulterior, Tatiana Suhova în

perioada 02 august 2018 – 08 august 2018 a efectuat reverificarea corectitudinii

acordării preferinței 200 la mărfurile contingentate și importate peste limita

contingentului de către SA „Incomlac” pe parcursul anului 2017 în rezultat fiind

întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 10/02 din 10

august 2018, iar la 16 august 2018 a emis decizia de regularizare nr. 193, fără a oferi

reclamantului termen să prezinte dezacordul.

Fără a lua în considerație argumentele reclamantului, Biroul Vamal Nord prin

emiterea deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018, a dispus încasarea de

la SA „Incomlac” a obligației vamale în mărime de 2 138 999,93 de lei și a penalității

în mărime de 431 793,91 de lei, în total suma de 2 570 793,84 de lei.

Ulterior la 10 septembrie 2018 a fost emisă decizia nr. 17 privind declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale, ca act subsecvent deciziei de

regularizare nr. 193 din 16 august 2018.

Consideră reclamantul că cazurile pentru care a fost emisă decizia de

regularizare nr. 193 din 16 august 2018, iar ulterior și decizia de declanșare nr. 17

din 10 septembrie 2018, implică incertitudini la capitolul aplicării legislației vamale.

A afirmat că o astfel de abordare, în cadrul căreia legislația vamală este aplicată

într-un mod arbitrar, constituie o ingerință în activitatea reclamantului ca subiect al

economiei naționale.

Notează că SA „Incomlac” nu are vreo vină în situația creată. Declarațiile

vamale au fost întocmite de brokerul vamal (VAMSERVINFORM) și recepționate

de serviciul vamal.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

conexat cauza civilă nr.3-10/2018 (09-3-855-19012018) depusă de SA „Incomlac”

împotriva Biroului Vamal Nord privind anularea deciziei de declanșare a executării

silite a obligațiunii vamale emisă în baza deciziei de regularizare nr. 228 din 12

octombrie 2017, anularea deciziei de regularizare nr.193 din 16 august 2018 și

anularea deciziei de regularizare nr. 17 din 10 septembrie 2018, cu pricina civilă

nr.3-257/2017 (09-3-16271-23102017) depusă de SA „Incomlac” împotriva

Biroului Vamal Nord privind anularea deciziei de declanșare a executării silite a

obligațiunii vamale emisă în baza deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie

2017, anularea deciziei de regularizare nr.193 din 16 august 2018 și anularea deciziei

de regularizare nr. 17 din 10 septembrie 2018, pentru examinarea într-o singură

procedură, atribuindu-i nr.3-257/2017 (09-3-16271-23102017) (f.d.144, vol.I A).

La 27 februarie 2019, reprezentantul reclamatului, având în vedere conexarea

cauzelor sus menționate, a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, potrivit

căreia a solicită:

- anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12

octombrie 2017;

- anularea deciziei nr. 12 din 22 iunie 2018, privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord

ca act juridic subsecvent deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017;

- anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 193 din 16 august

2018;

- anularea deciziei nr. 17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de

6

Biroul Vamal Nord ca act juridic subsecvent deciziei de regularizare nr. 193 din 16

august 2018 (f.d. 194, vol. I A).

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Incomlac” împotriva Biroului

Vamal Nord.

S-a anulat: decizia de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12

octombrie 2017, decizia nr. 12 din 22/06/2018, privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal

Nord, ca act juridic subsecvent a deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie

2017, decizia de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 193 din 16 august 2018,

decizia nr. 17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea procedurii de executare

silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord, ca act

juridic subsecvent a deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Biroul Vamal Nord împotriva hotărârii din 20 martie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

În motivarea deciziei, instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe

precum că potrivit Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea

Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale

acestora, ratificat prin Legea nr. 112 din 02.07.2014, pentru operațiunile de import

efectuate de SA „Incomlac” a mărfurilor cu poziție tarifară 04015039 excepțiile

stabilite nu sunt relevante, din moment ce aceste mărfuri nu se regăsesc în Anexa

XV-D, nefiindu-le aplicate careva concesii tarifare. Enunțul conținut în procesul-

verbal, potrivit căruia frișca este produs din categoria CT-3 (1000 t) este unul eronat.

La fel, s-a considerat corectă concluzia primei instanțe că pentru a aplica

reglementările Acordului de Asociere pentru o categorie concretă de marfă,

încadrarea acestei mărfi urmează să fie efectuată numai dacă atât descrierea, cât și

codificarea acesteia sunt exact aceleași, pentru care este stabilită reglementarea

respectivă. În cazul în care măcar un detaliu lipsește, marfa respectivă nu poate fi

considerată ca o marfă identică. Punerea semnului de egalitate între „supozițiile

poziției tarifare 0401” și codul 04015039 constituie o încălcare a prevederilor

Acordului de Asociere, deoarece marfa cu poziția tarifară 04015039 nu cade sub

incidența excepției din punctele 2-5 ale Anexei XV, acesteia necondiționat i se aplică

regula generală cu privire la scutirea de taxa vamală.

Respectiv, tratamentul tarifar preferențial acordat la importul mărfurilor este

unul corect și legal argumentat. Taxa vamală de 15% fiind aplicabilă doar mărfurilor

cu poziția tarifară 04015039 importate din țările terțe, care nu cad sub incidența

Acordului de Asociere, în consecință, pornind de la premisa incorectă și aplicarea

arbitrară a analogiei, agentul constatator, prezintă calcule nejustificate ale unor

pretinse obligații vamale.

Instanța de apel a subliniat că, rubrica 33 se completează în conformitate cu

Nomenclatorul mărfurilor Republicii Moldova, iar obiecții la declarațiile depuse la

acest capitol Biroul Vamal Nord nu are. Corespunzător, declarantul indicând în

rubrica 33 codul 04015039, dispunând de certificatul de origine EUR1, a indicat în

rubrica 36 codul 200, care corespunde indicelui Acordului de Asociere între

Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană

a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la

7

Bruxelles la 27 iunie 2014 și ratificat prin Legea nr. 112 din 02 iulie 2014 (Monitorul

Oficial nr. 185-199/442 din 18 iulie 2014), pentru produsele originare din Uniunea

Europeană. La rândul său, codul mărfii 04015039 nu se regăsește în Anexa nr. XV-

D a Acordului de Asociere, prin urmare față de acesta nefiind aplicabile careva

contingente, fapt ce a determinat necompletarea Rubricii 39 din declarație.

Instanța de apel a notat că, dacă sistemul informațional administrat de Serviciul

Vamal ar fi pus semn de egalitate între codul 04015039 și 04013039 respectiv

rubrica 39 urma a fi obligatorie, atunci completarea declarației vamale și acceptarea

acesteia de Serviciul Vamal ar fi fost imposibilă, declarația fiind incompletă.

Astfel, în cazul în care declarația vamală nu era completată corespunzător,

aceasta nu urma a fi acceptată de către apelant, Serviciul Vamal, fiind deținător al

SIIV „ASYCUDA WORLD” trebuia să-l ajusteze or, Serviciul Vamal administrează

sistemul contingentelor tarifare prin intermediul SIIV „Asycuda World” și asigură

publicarea și actualizarea datelor privind soldurile curente ale contingentelor tarifare

pe pagina sa web, la adresa www.customs.gov.md.

Colegiul a conchis ca fiind justă concluzia primei instanțe privind anularea

deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12 octombrie 2017 și

anularea deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018, precum și concluzia

privind anularea deciziei nr. 12 din 22 iunie 2018 privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal

Nord, ca act juridic subsecvent a deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie

2017 și anularea deciziei nr. 17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de

Biroul Vamal Nord, ca act juridic subsecvent a deciziei de regularizare nr. 193 din

16 august 2018.

La 11 februarie 2020 Biroul Vamal Nord a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, ulterior la 16 martie 2020 (data

de pe plicul poștal) a depus recursul motivat, solicitând casarea deciziei contestate,

cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii reclamantului (f.d.153-

154, vol. II A).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele menționate în cererea de apel.

Suplimentar a indicat ca precedent judiciar privind aplicarea de către organul

vamal a contingentelor/concesiilor tarifare prevăzute de Acordul de Asociere,

litigiul ÎM „Lactalis-Alba” SRL împotriva Biroului Vamal Centru (decizia Curții de

Apel Chișinău, nr.3a-552/19 din 25 septembrie 2019, încheierea Curții Supreme de

Justiției, nr. 3ra-1396/19 din 04 decembrie 2019).

A notat că precedentul judiciar invocat este identic cu cel din prezenta cauză,

unde instanțele de judecată au confirmat legalitatea acțiunilor și deciziilor organului

vamal.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

8

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost emisă la 21 ianuarie 2020, iar recurentul a

recepționat-o la 10 martie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 161,

vol.II A). Astfel, recursul nemotivat depus de către Biroul Vamal Nord la 11

februarie 2020, ulterior recursul motivat la 16 martie 2020, este în termen.

Prin încheierea din 16 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul

declarat de Biroul Vamal Nord pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele dosarului și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Biroul Vamal Nord, urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 21 ianuarie 2020 a

Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 20 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, și pronunțarea unei hotărâri noi privind respingerea acțiunii, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii, casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Conform art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, examinînd acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărîri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile

de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele ierarhic inferioare, se atestă că, în perioada 14 ianuarie

2016 – 31 decembrie 2016 SA „Incomlac” a importat din Lituania (țară membru UE)

marfă: Smântână neconcentrată fără adaos de zahăr, cu un conținut de grăsimi peste

21 % dar max.45%: Frișcă STP 151453167-14:2003/2K:2007”, Frișcă (40%), Frișcă

Pasteurizată (40%) cu indicarea codului mărfii: 04015039 (f.d.81-135, vol.I B).

În perioada 20 ianuarie 2017 – 14 februarie 2017 SA „Incomlac” a importat din

Lituania (țară membru UE) marfă: Smântână din lapte neconcentrată fără adaos de

9

zahăr, cu un conținut de grăsimi peste 21 % dar max.45%: Frișcă Frișcă Pasteurizată

(40%) cu indicarea codului mărfii: 04015039 (f.d.175-186, vol.I A).

Declarațiile vamale la importarea mărfurilor menționate mai sus au fost

întocmite și depuse de brokerul vamal ÎS „Vamservinform”.

Conform art.1 pct. 13, 21, 211, 23 Cod vamal, declarant – orice persoană care

are dreptul de a dispune de mărfuri și/sau de mijloace de transport, care întocmește

declarația vamală în numele său sau în al cărei nume este întocmită declarația

vamală;

Control vamal – ansamblu de acțiuni întreprinse de organele vamale pentru

aplicarea și respectarea legilor și a reglementărilor pe care organele vamale au

sarcina să le aplice;

Control ulterior – verificarea informațiilor din declarația vamală și din

documentele însoțitoare, verificarea existenței și conformității documentelor

prevăzute pentru derularea unei destinații vamale sau regim vamal, examinarea

contabilității și a tuturor documentelor și datelor sub orice formă, inclusiv

computerizată, care se raportează la operațiunile privind mărfurile provenite din

comerțul internațional ori la alte operațiuni comerciale anterioare sau ulterioare

implicînd aceste mărfuri, verificarea mărfurilor, în cazul în care acestea pot fi

identificate, a mijloacelor de transport, încăperilor și spațiilor de depozitare;

Declarație vamală – actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele

și modalitățile prevăzute de legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o

anumită destinație vamală.

În conformitate cu art. 162 alin. (1) Cod vamal, Broker vamal este persoana

juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care deține licență pentru

activitatea de broker vamal, eliberată de organul de licențiere, și care, pe principiile

reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire,

efectuează și alte operațiuni vamale. Pentru obligația vamală apărută brokerul vamal

răspunde solidar cu plătitorul vamal.

Potrivit art. 174 alin. (1) – (2) Cod vamal, declararea se face în scris, verbal sau

prin acțiune, prin mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de legislație.

Declarația vamală se depune la organul vamal în formă electronică, utilizînd

sistemul informațional integrat vamal.

Forma și procedura de declarare, precum și informațiile necesare vămuirii sînt

stabilite de Serviciul Vamal.

Conform art.185 alin. (1) lit. a)-c), e1 ) Cod vamal, Controlul vamal este

efectuat de colaboratorul vamal și constă în: a) verificarea documentelor și

informațiilor prezentate în scopuri vamale; b) controlul fizic (controlul mărfurilor și

mijloacelor de transport, controlul corporal ca o formă excepțională de control

vamal); c) evidența mărfurilor și mijloacelor de transport; e1) controlul ulterior prin

reverificarea declarațiilor vamale.

În perioada 01 septembrie 2017 – 25 septembrie 2017 Biroul Vamal Nord a

efectuat reverificarea tranzacțiilor de import a produselor clasificate la poziția

tarifară 0401 efectuate în perioada anului 2016 de SA „Incomlac”, ca rezultat a fost

întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29/04 din 26

septembrie 2017 (f.d. 8-12, vol. I B).

La 27 septembrie 2017 procesul-verbal a fost expediat SA „Incomlac” (f.d.141,

vol.I B), la aceiași dată Biroul Vamal Nord a expediat Direcției Urmărire Penală a

10

serviciului Vamal denunțul din 26 septembrie 2017 întocmit în urma reverificării

declarațiilor vamale perfectate de SA „Incomlac” în perioada anului 2016 (f.d.148-

149, vol.I B).

La 29 septembrie 2017 SA „Incomlac” a recepționat copia procesului-verbal

de reverificare fapt confirmat de copia avizului de recepție (f.d.153 vol. I B).

La 09 octombrie 2017 SA „Incomlac” nefiind de acord cu procesul-verbal de

reverificare, în temeiul art.216 alin. (8) Cod fiscal, a prezentat dezacord la procesul-

verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29/04 din 26 septembrie 2017,

considerând că constatările conținute în acesta nu corespund realității și sunt lipsite

de suport juridic (f.d.14-16, vol. I B).

La 12 octombrie 2017 Biroul Vamal Nord a emis decizia de regularizare nr.

228, prin care s-a dispus încasarea de la SA „Incomlac” a obligației vamale în

mărime de 9 887 787,58 de lei și a majorării de întârziere în mărime de 1 972 718,50

de lei, în total suma de 11 860 506,16 de lei (f.d. 17,154-187 vol. I B).

Decizia de regularizare a fost recepționată de SA „Incomlac” prin intermediul

Oficiului Poștal la 17 octombrie 2017, fapt confirmat de avizul de recepție (f.d.183,

vol.I B).

La 18 octombrie 2017 SA „Incomlac” a înaintat cerere de chemare în judecată

către Biroul Vamal Nord, solicitând pronunțarea unei hotărâri cu privire la

interzicerea punerii în executare a deciziei de regularizare nr.228 din 12 octombrie

2017 emise de Biroul Vamal Nord.

La 24 octombrie 2017, SA „Incomlac” a înaintat Biroului Vamal Nord în

temeiul art.14 alin. (1) al Legii nr. 793 din 10.02.2000, cerere prealabilă la decizia

de regularizare contestată (f.d.18-21, vol.I B), iar la 26 octombrie 2017, a înaintat

Serviciului Vamal o cerere prealabilă privind revocarea în tot a actului administrativ

contestat (f.d. 22-25, vol. I B).

Prin scrisoarea nr. 28/11-14821 din 16 noiembrie 2017 Serviciul Vamal a

informat SA „Incomlac” despre prelungirea termenului de examinare a contestațiilor

depuse cu 30 zile calendaristice (f.d. 26, vol. I B).

Prin răspunsul nr.28/11-16635 din 26 decembrie 2017 Serviciul Vamal a

informat SA „Incomlac” că, a examinat cererile/dezacordurile înaintate privind

anularea și suspendarea deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017 emisă

de Biroul Vamal Nord și informează petiționarul că decizia nominalizată este legală

și întemeiată, iar motive pentru satisfacerea cerințelor invocate în

cererile/dezacordurile înaintate nu există, totodată s-a anulat suspendarea executării

deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017 dispusă prin scrisoarea

Serviciului Vamal nr.28/11-14821 din 16 noiembrie 2017 (f.d. 226, vol. I B).

La 16 ianuarie 2018 SA „Incomlac” a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Nord solicitând anularea în tot a deciziei de regularizare

nr.228 din 12 octombrie 2017 (f.d.2-6, vol.I B).

La 22 iunie 2018 Biroul Vamal Nord a emis decizia nr.12 prin care s-a decis

declanșarea procedurii de executare silită în privința plătitorului vamal prin aplicarea

modalităților de executare silită a obligațiilor vamale potrivit art.1302 Cod vamal:

SA „Incomlac”, de încasat mijloacele bănești, inclusiv în valută străină, de pe

conturile bancare ale plătitorului vamal; de urmărit bunurile prin aplicarea de

interdicții și/sau prin sechestrare (f.d. 137 vol.I A, 15, vol.II B).

11

Prin cererea nr.02-412 din 26 iunie 2018 SA „Incomlac” a solicitat Serviciului

Vamal confirmarea faptului suspendării deciziei de regularizare nr. 228 din 12

octombrie 2017 și suspendarea deciziei de declanșare cu nr.12 din 22 iunie 2018

până la examinarea contestațiilor depuse (f.d. 138 vol.I A, 16, vol.II B).

Prin scrisoarea nr.28/11-13414 din 25 iulie 2018 cererea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 139 vol.I A, 17, vol.II B).

La 23 august 2018, reprezentantul reclamatului SA „Incomlac” a înaintat o altă

cerere de completare a acțiunii cu pretenții accesorii, potrivit căreia a solicitat

anularea deciziei nr 12 din 22 iunie 2018, privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, ca act subsecvent deciziei

de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12 octombrie 2017 (f.d.134-135,

vol.I A).

Biroul Vamal Nord în perioada 02 august 2018 – 08 august 2018 a efectuat

reverificarea corectitudinii acordării preferinței 200 la mărfurile contingentate și

importate peste limita contingentului de către SA „Incomlac” pe parcursul anului

2017 în rezultat fiind întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale

nr. 10/02 din 10 august 2018 (f.d.168-174, vol.I A), iar la 16 august 2018 a fost

emisă decizia de regularizare nr. 193 prin care s-a dispus încasarea de la SA

„Incomlac” în mod incontestabil a obligației vamale în mărime de 2 138 999,93 de

lei și a penalității în mărime de 431 793,91 de lei, în total suma de 2 570 793,84 de

lei (f.d. 121-122, 161-167 vol.I A, 26, vol.II B)

La 16 august 2018 decizia de regularizare nr.193 din 16 august 2018 a fost

recepționată de SA „Incomlac” (f.d. 25, vol.II B).

La 21 august 2018 SA „Incomlac” a înaintat către Serviciul Vamal cerere

prealabilă solicitând revocarea în tot a deciziei de regularizare nr.193 din 16 august

2018 și suspendarea punerii în executare a acesteia cel puțin până la momentul

examinării contestației (f.d. 123-125 vol.I A, 27-29, vol.II B).

La 23 august 2018 SA „Incomlac” a înaintat o altă cerere de completare a

acțiunii cu pretenții accesorii, potrivit căreia a solicitat anularea deciziei nr. 12 din

22 iunie 2018, privind declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale

a plătitorului vamal, ca act subsecvent deciziei de regularizare a Biroului Vamal

Nord nr. 228 din 12 octombrie 2017 (f.d.134- 135, vol.I A).

La 10 septembrie 2018 de către Biroul Vamal Nord a fost emisă decizia nr.17

cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a

plătitorului vamal SA „Incomlac” (f.d.127 vol.I A, 31, vol.II B), decizia respectivă

a fost adusă la cunoștință SA „Incomlac” la 12 septembrie 2018 (f.d.126 vol.I A, 30,

vol.II B).

La 18 septembrie 2018 SA „Incomlac” a depus cerere prealabilă către Serviciul

Vamal, solicitând suspendarea deciziei nr.17 cu privire la declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale (f.d. 128-129 vol.I A, 32-33, vol.II B).

Prin răspunsul nr.2811-16769 din 03 octombrie 2018 s-a informat SA

„Incomlac” de către Serviciul Vamal că argumentele invocate în cererile prealabile

sunt nefondate, iar temei de satisfacere a acestora nu se constată (f.d. 130-131 vol.I

A,34-35, vol.II B).

La 03 octombrie 2018, SA „Incomlac” repetat și-a completat pretențiile din

acțiune cu pretenții accesorii, potrivit căreia a solicitat, anularea deciziei nr. 17 din

10 septembrie 2018, privind declanșarea procedurii de executare silită a obligației

12

vamale, ca act subsecvent deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018

(f.d.117-120, vol.IA).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

conexat pricina civilă nr.3-10/2018 (09-3-855-19012018) depusă de SA „Incomlac”

către Biroul Vamal Nord privind anularea deciziei de declanșare a executării silite a

obligațiunii vamale emisă în baza deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie

2017, anularea deciziei de regularizare nr.193 din 16 august 2018 și anularea deciziei

de regularizare nr. 17 din 10 septembrie 2018, cu pricina civilă nr.3-257/2017 (09-

3-16271-23102017) depusă de SA „Incomlac” către Biroul Vamal Nord privind

anularea deciziei de declanșare a executării silite a obligațiunii vamale emisă în baza

deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017, anularea deciziei de

regularizare nr.193 din 16 august 2018 și anularea deciziei de regularizare nr. 17 din

10.09.2018, pentru examinarea într-o singură procedură, atribuindu-i nr.3-257/2017

(09-3-16271-23102017) (f.d.144, vol.I A).

SA „Incomlac” având în vedere conexarea cauzelor sus menționate, la 27

februarie 2019 a înaintat o nouă cerere de concretizare a pretențiilor, potrivit căreia

a solicitat:

- anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12

octombrie 2017;

- anularea deciziei nr. 12 din 22 iunie 2018, privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord

ca act juridic subsecvent deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017;

- anularea deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018;

- anularea deciziei nr. 17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de

Biroul Vamal Nord ca act juridic subsecvent deciziei de regularizare nr. 193 din 16

august 2018 (f.d.194, vol.I A).

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 20 martie 2019, a admis

cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Incomlac” către Biroul Vamal

Nord, și s-a anulat: decizia de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12

octombrie 2017, decizia nr. 12 din 22. iunie 2018, privind declanșarea procedurii de

executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord

ca act juridic subsecvent deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017,

decizia de regularizare nr. 193 din 16 august 2018, decizia nr. 17 din 10 septembrie

2018, privind declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a

plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord ca act juridic subsecvent deciziei de

regularizare nr. 193 din 16 august 2018.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Biroul Vamal Nord împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central

din 20 martie 2019.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

ierarhic inferioare este greșită, fiind stabilită greșit starea de fapt în prezenta cauză,

aplicând și interpretând eronat normele de drept material pertinente, motiv din care

recursul urmează a fi admis.

13

Conform art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2010 (în vigoare la data emiterii actelor administrative ce se solicită

a fi anulate), actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul

în care: este ilegal ca fiind emis contrar prevederilor legii, este ilegal ca fiind emis

cu încălcarea competenței și este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii

stabilite.

Din sensul normei legale enunțate rezultă că, orice act administrativ, pentru a

fi considerat unul legal, trebuie să fie emis cu respectarea condițiilor enunțate și,

anume, să fie emis cu respectarea prevederilor legale, de către o autoritate publică

competentă și conform procedurii stabilite, iar neîndeplinirea oricărei dintre aceste

trei condiții indică la ilegalitatea actului administrativ emis. Or, autoritățile publice

trebuie să depună o diligență maximă în aprecierea elementelor de fapt și de drept,

care fundamentează emiterea actului administrativ în strictă conformitate cu

procedural legal stabilită.

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000 (în

vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl

constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi și

subdiviziunile autorităților publice, funcționarii din structurile specificate la lit. a) și

b).

În conformitate cu prevederile art.7 Cod vamal, dacă acordurile internaționale

la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de

prezentul cod și de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova,

prioritate au acordurile internaționale.

Prin Legea nr. 112 din 02.07.2014, Republica Moldova a ratificat Acordul de

Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de

altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014 (în continuare Acord).

Potrivit Preambulului Acordului, părțile s-au obligat să respecte principiile

economiei de piață și confirmând disponibilitatea UE de a contribui la reformele

economice din Republica Moldova, să realizeze o integrare economică progresivă

pe piața internă a UE, astfel cum se prevede în prezentul acord, printre altele prin

crearea unei zone de liber schimb complex și cuprinzător, ca parte integrantă a

prezentului acord, părțile DORIND să creeze o zonă de liber schimb complex și

cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri legislative și a liberalizării

accesului la piață cu implicații majore, în conformitate cu drepturile și obligațiile

care decurg din statutul de membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

al părților și cu aplicarea transparentă a acestor drepturi și obligații.

În conformitate cu art.1 alin.(2) lit. f), g) și h) din Acord, obiectivele acestei

asocieri sunt: să susțină eforturile Republicii Moldova care vizează dezvoltarea

potențialului său economic prin intermediul unei cooperări internaționale, precum și

prin intermediul apropierii legislației sale de cea a UE; să creeze condiții prielnice

pentru îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale, obiectivul final fiind

integrarea treptată a Republicii Moldova în cadrul pieței interne a UE, astfel cum se

prevede în prezentul acord, inclusiv prin instituirea unei zone de liber schimb

complex și cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri legislative și a

14

liberalizării accesului la piață cu implicații majore, în conformitate cu drepturile și

obligațiile care decurg din statutul de membre ale OMC al părților și cu aplicarea

transparentă a acestor drepturi și obligații, precum și să creeze condiții prielnice

pentru o cooperare tot mai strânsă în alte domenii de interes reciproc.

Art. 2 alin. (2) al Acordului, prevede că, părțile își reiterează angajamentul față

de principiile economiei de piață, față de dezvoltarea durabilă și față de un

multilateralism eficace.

La rândul său, art. 24 al Acordului, stipulează că, UE și Republica Moldova

facilitează procesul de reformă economică, îmbunătățind înțelegerea mecanismelor

fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele. Cooperarea dintre părți are drept

scop promovarea unor politici economice pertinente pentru economiile de piață

funcționale, precum și elaborarea și punerea în aplicare a acestor politici economice.

Republica Moldova depune eforturi în sensul instituirii unei economii de piață

funcționale și al apropierii treptate a politicilor sale de cele ale UE, în conformitate

cu principiile directoare ale unor politici fiscale și macroeconomice solide, inclusiv

independența băncii centrale și stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice

și sustenabilitatea balanței de plăți.

Art. 63 alin. (1) lit. e), f) și g) al Acordului, părțile cooperează pentru a încuraja

intensificarea contactelor între întreprinderi din UE și întreprinderi din Republica

Moldova și între aceste întreprinderi și autoritățile din UE și din Republica Moldova;

a sprijini desfășurarea unor activități în materie de promovare a exporturilor în

Republica Moldova, precum și a facilita modernizarea și restructurarea industriei

Republicii Moldova în anumite sectoare.

Secțiunea 2 „Eliminarea taxelor vamale, a redevențelor și a altor impuneri”, art.

145 al Acordului, prevede că, În sensul prezentului capitol, o „taxă vamală” include

orice taxă sau impunere de orice tip, instituită pentru importul sau exportul unei

mărfi sau legată de aceasta, inclusiv orice formă de suprataxă sau impunere

suplimentară, instituită sau legată de un astfel de import sau export.

O „taxă vamală” nu include nicio: impunere echivalentă unei taxe interne

aplicate în conformitate cu articolul 152 din prezentul acord, taxă impusă în

conformitate cu capitolul 2 (Măsuri de apărare comercială) de la titlul V (Comerț și

aspecte legate de comerț) din prezentul acord sau redevență sau altă impunere

aplicată în conformitate cu articolul 151 din prezentul acord.

În conformitate cu pct. (1) din Anexa nr. XV al Acordului, părțile elimină toate

taxele vamale pentru mărfurile originare din cealaltă parte începând cu data intrării

în vigoare a prezentului acord, cu excepțiile prevăzute la punctele 2, 3 și 4 și fără a

aduce atingere punctului 5 din prezenta anexă.

Astfel în pct.4 lit. b) din Anexa XV al Acordului, este stipulat, „Eliminarea de

către Republica Moldova a anumitor taxe vamale, astfel cum se prevede în anexa

XV-D va avea loc în conformitate cu următoarele modalități taxele vamale pentru

articolele din categoria în faza eliminării „3” din calendarul pentru Republica

Moldova vor fi eliminate în 4 etape egale, începând cu data intrării în vigoare a

prezentului acord, următoarele reduceri având loc la 1 ianuarie în fiecare din

următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord”.

Potrivit Anexei XV-D al Acordului „Lista de concesii tarifare (Republica

Moldova) marfa „Lapte și smântână din lapte, cu un conținut de grăsime > 21% dar

<= 45% din greutate, neconcentrat sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (excl.

15

în ambalaj cu gramaj net <= 2 l)” taxa CNF aplicată – 15, categoria - CT 3 (1000 t),

se clasifică la poziția tarifară – 04013039 (Nomenclatorul Republicii Moldova

2011).

Iar conform Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor 172

25 iulie 2014, marfa „Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr

sau alți îndulcitori peste 21%, dar maximum 45% altele decât în ambalaje directe cu

un conținut net de maximum 2 l Taxa vamală la import – 15 %, se clasifică la poziția

tarifară – 040150390.

Conform art. 31 alin. (1) Cod vamal, importul este regimul vamal în care

mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă

circulație numai după ce sînt plătite drepturile de import și sînt aplicate măsurile de

politică economică.

Potrivit art. 32 Cod vamal, prin tratament tarifar preferențial se înțelege o

reducere sau o scutire de taxe vamale, care poate fi aplicată și în cadrul unui

contingent cantitativ sau valoric.

De tratament tarifar preferențial pot beneficia unele categorii de mărfuri în

funcție de originea acestora, potrivit acordurilor internaționale la care Republica

Moldova este parte.

Conform art. 12713 Cod Vamal, decizia de regularizare reprezintă un document

de o formă stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale, care servește

drept dovadă a apariției și/sau anulării obligației vamale, a restituirii drepturilor de

import sau de export plătite ori percepute în plus și a măsurilor de politică economică

și care este executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoștință plătitorului

vamal.

Titularul obligației vamale semnează decizia de regularizare chiar și în caz de

dezacord. Decizia de regularizare poate fi atacată, în caz de dezacord, în

conformitate cu prevederile prezentului cod.

Din materialele cauzei se atestă că, în baza declarațiilor vamale specificate în

procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29/04 din 26 septembrie

2017 și în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 10/02 din 10

august 2018, SA „Incomlac” a importat mărfuri, utilizând procedura vamală - import

definitiv a mărfurilor străine, beneficiind de acordarea tratamentului tarifar

preferințial (preferința 200) conform Acordului de Asociere între Republica

Moldova, pe de o parte și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27

iunie 2014 și ratificat prin Legea nr. 112 din 02 iulie 2014 (Monitorul Oficial nr.l85-

199/442 din 18 iulie 2014), pentru produsele originare din Uniunea Europeană,

expediate de AB „VILKYSKIU PIENTINE” din Lituania.

La import, mărfurile – „smântână din lapte neconcetrată fără adaos de zahăr,

cu un conținut de grăsimi peste 21%, dar max 45 % fișca pasteurizată (40%)”,

declarată la poziția tarifară 04015039, conform Nomenclaturii Combinate a

Mărfurilor a RM, aprobată prin Legea RM nr. 172 din 25.07.2014, în vigoare din

01.01.2015 (Monitorul Oficial nr.231-237/529 din 08.08.2014).

Astfel, la import mărfurile menționate au beneficiat de un tratament tarifar

preferențial – „preferința 200”, fiind scutite de taxa vamală.

Deasemenea se mai constată că, mărfurile declarate ca: „smântână din lapte

neconcetrată fără adaos de zahăr, cu un conținut de grăsimi peste 21%, dar max 45

16

% fișca pasteurizată (40%)” au origine UE, aceasta fiind confirmată prin declarațiile

de origine/declarațiile pe facturi în care este indicat „LT Lituania” și, reieșind din

descrierea mărfii, acestea se regăsesc în „Lista de concesii tarifare” prevăzută în

Anexa XV-D a Acordului de Asociere, fiind produse din categoria CT 3 (1 000 t).

Totodată, Anexa XV - „Eliminarea taxelor vamale” a Acordului de Asociere,

reglementează unele excepții, cu privire la eliminarea tuturor taxelor vamale pentru

mărfurile originare uneia dintre părți, începând cu data intrării în vigoare a Acordului

de Asociere.

Respectiv, în anexa XV-D, pentru mărfurile clasificate la pozițiile tarifare

0203, 0206, 0401, 0405, 1601, 1602, 1701, se va aplica cota „0” în limitele

contingentelor tarifare stabilite (volumul de tone pe un an calendaristic).

Prin urmare, procedura de funcționare a sistemului de gestionare a cotelor

tarifare, care se aplică la importul mărfurilor originare în/din țările membre ale

Uniunii Europene, fiind determinată de Hotărârea Guvernului nr. 971 din

17.11.2014, prin care a fost aprobat Regulamentul privind administrarea

contingentelor tarifare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova

care stabilește că, solicitare de aplicare a reducerii sau exonerării de taxele vamale

în cadrul unei cote tarifare „constă în înregistrarea declarației vamale în Sistemului

Informațional Integrat Vamal „Asycuda World” completată corespunzător și

acceptată de organul vamal”.

Potrivit ordinului Serviciului Vamal nr.346-0 din 24 decembrie 2009, privind

aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației

vamale în detaliu, se indică, că rubrica 39 „CONTINGENT” a declarațiilor vamale

se completează în toate situațiile în care au fost instituite contingente cantitative sau

valorice, prin înscrierea unuia dintre codurile prevăzute în anexa nr.12 la norme.

Astfel, pentru subpozițiile tarifare 0401 (lapte și smântâna de lapte,

neconcentrate, fără adaos de zahăr sau îndulcitori), conform anexei 12 al Ordinului

Serviciului Vamal nr.346-0 din 24.12.2009 codul contingentului este EUIM3 și

conform Anexei XV-D a acordului se regăsesc în „Lista de concesii tarifare” fiind

produse din categoria CT 3 (1 000 t) cu eliminarea taxelor vamale în limitele

contingentelor - 1000 de tone pe un an calendaristic.

Conform art. 146 din Acordului, încadrarea mărfurilor care fac obiectul

comerțului între părți este stabilită în conformitate cu Sistemul armonizat de

denumire și codificare a mărfurilor din 1983 („SA”) în nomenclatura tarifară a

Republicii Moldova în temeiul SA 2007 și în nomenclatura tarifară a Uniunii în

temeiul SA 2012 și în modificările ulterioare ale respectivelor nomenclaturi.

Nomenclatura Combinată a Mărfurilor a RM în temeiul Sistemului Armonizat

2012, a înlocuit Nomenclatorul Mărfurilor al RM în temeiul Sistemului Armonizat

2007, prin Legea nr. 172 din 25.07.2014, astfel că, în condițiile art. 146 al Acordului

de Asociere – „încadrarea tarifară” este aplicabilă noțiunea „modificările ulterioare

ale respectivelor nomenclaturi”, în ceea ce ține codificarea mărfurilor.

Astfel, marfa „smântână din lapte neconcetrată fără adaos de zahăr, cu un

conținut de grăsimi peste 21%, dar max 45 % fișca pasteurizată (40%)” care conform

Acordului de Asociere fac parte din categoria CT 3 (1 000 t), codul tarifar 04013039

„Lapte și smântână din lapte, cu un conținut de grăsime > 21 % dar <= 45 % din

greutate, neconcentrat sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (excl. în ambalaj

17

cu gramaj net <= 2 l)”, se regăsesc în Nomenclatura Combinată a Mărfurilor a RM

la subpoziția tarifară 04015039, iar textul poziției tarifare nu a fost modificat.

Prin urmare, reieșind din cele expuse, pentru mărfurile nominalizate, importate

- declarațiilor vamale în perioada anilor 2016 – 2017, tratamentul tarifar preferențial

(preferința 200) a fost acordat neîntemeiat, deoarece pentru produsele din categoria

CT 3 (1 000 t) nu a fost cerută eliminarea taxelor vamale în limitele contingentelor

stabilite, prin indicarea codului contingentului EUIM în rubrica 39 a declarațiilor

vamale.

Mai mult, așa cum se atestă din declarațiile vamale pentru perioada anilor 2016

și 2017 (f.d. 81-135 vol. I B și f.d. 175-186 vol. I A) importatorul SA „Incomlac” a

indicat în acestea doar codul de preferință 200 (rubrica 36 DV), în lipsa solicitării

indicării codului contingentului EUIM în rubrica 39 a declarațiilor vamale.

Cu referire la argumentul instanței de apel, indicate în actul judecătorsc, și

anume invocarea că, dacă Sistemul “Asycuda World” ar fi prevăzut semnul de

egalitate între codul 04015039 și 04013039, atunci rubrica 39 urma a fi obligatorie,

Colegiul îl consideră unul neîntemeiat și contrar cadrului legal precitat.

La caz, instanța de recurs reiterează că, importul mărfurilor originare din

Uniunea Europeană, cu condiția prezentării dovezii de origine a mărfurilor, se vor

aplica cotele vamale în conformitate cu Anexa XV-D la Acord de Asociere între

Republica Moldova și Uniunea Europeană. Pentru unele produse enumerate în

Anexa XV-D și care sunt importate din Uniune cu condiția prezentării dovezii de

origine a mărfurilor, se va aplica cota „0” în limitele contingentelor tarifare stabilite

- volumul de tone pe un an calendaristic și cota taxei vamale stabilite conform

Nomenclatura combinată a mărfurilor, prin Legii nr. 172 din 25 iulie 2014 - la

depășirea limitei respective.

Respectiv, procedura de funcționare a sistemului de gestionare a cotelor tarifare

care se aplică la importul mărfurilor originare în/din țările membre ale Uniunii

Europene este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 971 din 17.11.2014, (care

era în vigoare și aplicabilă la data perfectării declarațiilor vamale), prin care a fost

aprobat Regulamentul privind administrarea contingentelor tarifare la

importul/exportul mărfurilor în/din RM, care stabilește că, acordarea preferințelor

tarifare se efectuează în ordinea înregistrării în Sistemul Informațional Integrat

Vamal Asycuda World a declarației vamale și în limitele cantităților indicate.

Astfel, agentul economic care dorește să efectueze importuri de mărfuri cu

beneficierea de tratament tarifar preferențial conform condițiilor descrise supra,

urmează să înainteze organului vamal cerere de alocare, care prevede solicitarea de

aplicare a reducerii sau exonerării de taxele vamale în cadrul unei cote tarifare, care

constă în înregistrarea declarației vamale în Asycuda World, completată

corespunzător si acceptată de organul vamal.

Potrivit ordinului Serviciului Vamal nr. 346-0 din 24.12.2009 privind

aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației

vamale în detaliu, menționează că, rubrica 39 „CONTINGENT” – „Se completează

în toate situațiile în care au fost instituite contingente cantitative sau valorice, prin

înscrierea unuia dintre codurile prevăzute în anexa nr. 12 la norme”.

Respectiv, pentru subpozițiile poziției tarifare 0401 (lapte și smîntînă de lapte,

neconcentrat fără adaos de zahăr sau îndulcitor), conform anexei 12 al Ordinului

Serviciului Vamal nr. 346-O din 24 decembrie 2009, codul contingentului este

18

EUIM 3 și conform Anexei XV - D al Acordului se regăsesc în „Lista de concesii

tarifare” fiind produse din categoria CT 3 (1 000 t).

În această ordine de idei, finalmente Colegiul judiciar reține că, Nomenclatura

Combinată a mărfurilor a RM în temeiul Sistemului Armonizat 2012, aprobată prin

Legea nr. 172 din 25.07.2014 (în vigoare din 01.01.2015), a înlocuit Nomenclatura

mărfurilor a RM în temeiul Sistemului Armonizat 2007, fapt indicat și în art. 146

din Acord - și în modificările ulterioare ale respectivelor nomenclature.

Or, aceste circumstanțe și norme de drept menționate, denotă cu certitudine

incorectitudinea concluziei instanțelor ierarhic inferioare, precum că declarațiile

vamale au fost unele complete.

Astfel că, Colegiul a constatat cu certitudine faptul că, la importurile efectuate

conform declarațiilor vamale pentru perioada anilor 2016 și 2017 (f.d. 81-135 vol. I

B și f.d. 175-186 vol. I A), tratamentul tarifar preferențial (preferința 200) a fost

acordat neîntemeiat or, așa cum a fost stabilit pentru produsele din categoria CT 3

(1 000 t), nu a fost solicitată eliminarea taxelor vamale în limitele contingentelor

stabilite, prin indicarea codului contingentului EUIM 3 în rubrica 39 a declarației

vamale, o acțiune obligatorie pentru situația din speță, care însă nu a fost respectată

de către importatorul SA „Incomlac”.

Prin urmare, verificând legalitatea actului contestat, prin prisma temeiurilor

anulării actului administrativ stabilite de prevederile art. 26 al Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, Colegiul conchide că decizia de

regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017 și decizia de regularizare nr. 193 din 16

august 2018 emise de Biroul Vamal Nord, sunt legale, fiind emise conform

prevederilor legii, cu respectarea compentenței și procedurii stabilite.

Cu referire la cerința reclamantului privind ilegalitatea deciziei nr. 12 din 22.

iunie 2018, privind declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a

plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord ca act juridic subsecvent deciziei de

regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017 și a deciziei nr. 17 din 10 septembrie

2018, privind declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a

plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord ca act juridic subsecvent deciziei de

regularizare nr. 193 din 16 august 2018, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că

actele nominalizate sunt acte juridice subsecvente deciziilor de regularizare

contestate, prin urmare, au fost emise în corespundere cu legislația în vigoare.

Împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus, determină Colegiul să conchidă

că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare este neîntemeiată, din care

considerente aceasta nu poate fi menținută.

În contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că decizia din 21

ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central urmează a fi casate, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere

a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

19

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Biroul Vamal Nord.

Se casează integral decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și se pronunță o

hotărâre nouă prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Incomlac” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire anularea deciziei de

regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 228 din 12 octombrie 2017, anularea deciziei

nr. 12 din 22/06/2018 privind declanșarea procedurii de executare silită a obligației

vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord, ca act juridic subsecvent

deciziei de regularizare nr. 228 din 12 octombrie 2017, anularea deciziei de

regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 193 din 16 august 2018, anularea deciziei nr.

17 din 10 septembrie 2018, privind declanșarea procedurii de executare silită a

obligației vamale a plătitorului vamal, emisă de Biroul Vamal Nord, ca act juridic

subsecvent a deciziei de regularizare nr. 193 din 16 august 2018, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

20