3ra-183/21 — anularea procesului verbal cu privire la contraventie si a deciziei asupra cazului de contraventie vamala

Dosarul nr. 3ra-183/2021 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (E. Balan) Instanța de apel : Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș) D E C I Z I E 14 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Biroul Vamal Nord, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Reglatrans” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală, împotriva deciziei din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 22 iunie 2020 (data de pe plicul poștal), SRL „Reglatrans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la anularea procesului- verbal nr. 357/2020 din 11 martie 2020 cu privire la contravenție și a deciziei nr. 357/2020 din 11 martie 2020 asupra cazului de contravenție vamală.

În motivarea acțiunii SRL „Reglatrans” a indicat că la 11 martie 2020, agentul constatator al Biroului Vamal Nord a întocmit în privința SRL „Reglatrans” procesul- verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020, prin care a constatat încălcarea art. 231 alin. (6) din Codul vamal și prin decizia de sancționare a fost aplicată amendă în sumă de 2 362,72 de lei. Nefiind de acord cu decizia organului vamal, la 25 martie 2020 a înaintat Serviciului Vamal contestație asupra procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020, care a fost respinsă prin scrisoarea nr. 28/11-6130 din 21 mai 2020. SRL „Reglatrans” a menționat că procesul-verbal și decizia de sancționare nr. 357/2020 din 11 martie 2020 sunt vădit ilegale, bazate pe temeiuri juridice inexistente și că organul vamal în mod deliberat a denaturat circumstanțele esențiale ale cazului.

1 A invocat că, din partea descriptivă a procesului-verbal cu privire la contravenție rezultă că organul vamal a constatat că SRL „Reglatrans” ar fi comis declararea neautentică în declarația vamală nr. 1170I02246 a datelor referitoare la codul mărfii, ceea ce ar fi condus la exonerarea parțială a drepturilor de import în mărime de 3375,32 de lei. Organul vamal a indicat că art. 12 din declarația vamală depusă de reclamant „Tablouri de avertizare cu diode emițătoare de lumină cu mărimea 960*760 mm - 9 buc., 960*960 mm 2 buc., Panouri LED total - 11 buc.” au fost declarate la poziția tarifară 940540990, pe când codul corect al mărfii fiind 854120200. Astfel, urmare a modificărilor efectuate la art. 12 rubrica 33 (codul mărfii) din declarația vamală nr. 1170I02246 din 12 februarie 2020, au fost încasate drepturi de import în mărime de 3375,32 de lei.

A remarcat că, motivele și faptele reținute de organul vamal nu corespund realității, întrucât chiar dacă au fost întocmite decizii privind reclasificarea codurilor ale unor mărfuri prezentate la vămuire, această reclasificare nu a avut ca efect majorarea drepturilor de import, modificarea codurilor vamale nu a condus la majorarea cotelor, taxelor aplicate față de marfa vămuită.

Acest fapt rezultă din analiza Nomenclaturii combinate, aprobate prin Legea nr. 172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, și pozițiilor respective, și anume, pentru codul vamal 940540990 (inițial propus de reclamant) se aplică taxa vamală la import de 10 %, iar pentru codul vamal 853120200 (reclasificat conform poziției organului vamal), se aplică taxa vamală la import 0 %. Prin urmare, este exclus ca majorarea drepturilor de import să fie urmare a reclasificării codului vamal, prin schimbarea codului vamal 940540990 în 853120200. SRL „Reglatrans” consideră că, cauza adevărată a majorării drepturilor de import constituie aplicarea de către organul vamal a metodei suplimentare de evaluare a prețului în vamă a mărfii.

Prin urmare, motivele care au stat la baza constatării contravenției vamale, nu există, iar agentul constatator vamal a comis abuz în exercitarea atribuțiilor sale. A solicitat reclamantul anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11 martie 2020 și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală nr. 357/2020 din 11 martie 2020, ca fiind ilegale. Prin hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Reglatrans” împotriva Biroului Vamal Nord și au fost anulate procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11 martie 2020 și decizia asupra cazului de contravenție vamală nr. 357/2020 din 11 martie 2020 emise în privința SRL „Reglatrans”.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 iulie 2020, Biroul Vamal Nord a depus cerere de apel nemotivată, iar la 02 septembrie 2020, în termenul prevăzut de lege, apelul motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Biroul Vamal Nord împotriva hotărârii din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, din analiza Nomenclaturii combinate aprobate prin Legea nr. 172 din 25 iulie 2014 Cu privire aprobarea nomenclaturii - combinate a mărfurilor, s-a constatat că în rezultatul introducerii de 2 către angajatul brokerului vamal SRL „Reglatrans” a codurilor eronate la art. 2 și art. 12 în declarația vamală nr. 1170I02246, drepturile de import nu au fost diminuate cu 3375,32 de lei, după cum susține reprezentantul Biroului Vamal Nord, dimpotrivă, în rezultatul reclasificării codului vamal din 940540990 în 853120200, declarantul inițial a achitat drepturi de import într-o sumă mai mare decât s-a constatat în urma emiterii deciziilor de clasificare a mărfurilor.

Prin urmare, s-a constatat incontestabil că, a fost realizată acțiunea de depunere a declarației vamale sau a documentelor însoțitoare ce conțin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, însă nu s-a constatat realizarea acțiunii de exonerare totală sau parțială de drepturi de import. Totodată, instanța de apel a reținut că, în rezultatul reclasificării codurilor vamale la art. 2 și art. 12 în declarația vamală nr. 1170I02246 și constatării apariției obligațiilor vamale ca rezultat al modificărilor operate în declarația vamală, organul vamal era obligat să emită o decizie de regularizare prin care să constate apariția obligației vamale, ceea ce la caz nu a fost realizat de către organul vamal or, reprezentantul apelantului nu a prezentat careva probe în acest sens.

Instanța de apel a conchis că acțiunile SRL „Reglatrans” nu întrunesc elementele constitutive ale răspunderii materiale vamale, lipsind în acțiunile declarantului fapta ilicită. În această ordine de idei, a ajuns la concluzia că prima instanță just a stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele de drept material, ajungând la concluzia cu privire la admiterea acțiunii, iar temei legal pentru casarea hotărârii nu a fost stabilit în instanța de apel, cererea de apel fiind respinsă. La 23 decembrie 2020, Biroul Vamal Nord a depus recurs nemotivat, iar la 26 ianuarie 2021 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d.162-167).

În motivarea recursului, Biroul Vamal Nord a invocat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin. Totodată, nu este de acord cu concluziile instanței de apel enunțate în decizie, potrivit cărora, drepturile de import nu au fost diminuate cu 3375,32 lei. În acest sens, menționează recurentul că baza de calcul a drepturilor de import o constituie valoare în vamă, care inițial potrivit codului tarifar 940540990 era de 52 091,71 de lei, iar ulterior potrivit codului tarifar reclasificat 853120200 constituia 99 095,26 de lei. Prin urmare, a fost calculată o diferență a drepturilor de import în sumă de 3375,32 de lei, fapt ce a constituit obiectul unei contravenții cu răspundere materială prevăzută de art. 231 alin. (6) din Codul vamal, prin exonerare parțială de drepturi de import.

A relatat recurentul că, modificarea codului mărfurilor de la rubrica 33 a condiționat atât valoarea în vamă a mărfii declarate (rubrica 46), cât și cuantumul drepturilor de import (rubrica 47), fapt ce are legătură cauzală directă cu exonerarea parțială de drepturi de import ce i-a fost incriminată brokerului SRL „Reglatrans” prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11 martie 2020 și a deciziei de sancționare aplicate în baza acestuia. 3 Cu referire la mențiunea instanței de apel, precum că organul vamal era obligat să emită o decizie de regularizare prin care să constate apariția obligației vamale, a comunicat că, constatarea diminuării drepturilor de import s-a efectuat în cadrul vămuirii și până la validarea DVD nr. 1170I02246 și acordarea liberului de vamă.

Astfel, urmare a efectuării controlului documentar și fizic, prin întocmirea actului de inspecție, au fost efectuate modificări la rubricile 33 și, respectiv 46, 47 a DVD nr. 1170I02246, prin care a fost înlăturată diferența drepturilor de import constatată inițial prin clasificarea mărfii la poziția tarifară 940540990 de către brokerul SRL „Reglatrans”. A mai invocat recurentul că decizia de regularizare, se întocmește de către organul vamal, când se constată apariția obligației vamale, ulterior validării declarației vamale și acordării liberului de vamă, când deja nu mai pot fi efectuate modificări la declarația vamală validată. Respectiv, organul vamal nu era obligat să emită o decizie de regularizare în acest caz.

La 11 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL „Reglatrans” copia recursului nemotivat depus de Biroul Vamal Nord, iar la 28 ianuarie 2021 recursul motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.149, 175). La 20 ianuarie 2021 (data de pe plicul poștal), SRL „Reglatrans” a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Biroul Vamal Nord, cu menținerea în vigoare a deciziei din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, pe motiv că instanțele de judecată au constatat cert că, chiar dacă au fost întocmite decizii privind reclasificarea codurilor vamale a unor mărfuri prezentate la vămuire, această reclasificare nu a avut ca efect majorarea drepturilor de import, modificarea codurilor vamale nu a condus la majorarea cotelor taxelor aplicate față de marfa vămuită.

Mai mult, urmează a se ține cont de faptul că brokerul vamal a acționat cu bună credință, a prezentat la vămuire mărfurile care au fost supuse controlului fizic, în urma căruia s-a constatat că marfa după genul, caracteristice, greutate și cantitate celor declarate în declarația vamală, fapt confirmat prin actul de control fizic din 14 februarie 2020. La 09 februarie 2021, ulterior la 29 martie 2021, SRL „Reglatrans” a depus referință suplimentară la cererea de recurs depusă de Biroul Vamal Nord, prin care a invocat egalitatea de tratament și existența unor cazuri analogice în care a fost confirmată temeinicia poziției brokerului vamal, fiind anulată decizia de sancționare (f.d.180-181, 189-190).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de 4 Justiție reține că recursul depus la 26 ianuarie 2021 de Biroul Vamal Nord (f.d.162- 167) este în termen or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 01 decembrie 2020, expediată participanților la data de 30 decembrie 2020 (f.d.147) și recepționată de către recurent la data de 05 ianuarie 2021 (f.d.155). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul vamal Nord a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 10 martie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Reglatrans”. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede, că examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin 5 care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, verificând legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs prin prisma legislației în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios și a circumstanțelor stabilite, obiecțiile intimatului din referința depusă la recurs, consideră greșită concluzia instanțelor de judecată, rezultată din interpretarea și aplicarea eronată a normele de drept material, ceea ce constituie temei de casare a hotărârilor judecătorești. Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a admis cererea de chemare în judecată și a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11 martie 2020 și decizia șefului Biroului Vamal Nord din 11 martie 2020 de sancționare a SRL ,,Reglatrans” pentru comiterea contravenției vamale prevăzute de art. 231 alin. (6) din Codul vamal.

Judecând apelul declarat de Biroul Vamal Nord, instanța de apel a considerat legală și întemeiată hotărârea primei instanțe, considerând necesar de a respinge apelul declarat și a menține hotărârea instanței de fond, motivându-și soluția prin faptul că, acțiunile SRL „Reglatrans” nu întrunesc elementele constitutive ale răspunderii material vamale, lipsind în acțiunile declarantului fapta ilicită. Respectiv, potrivit art. 12713 alin. (1) din Codul vamal, organul vamal era obligat să emită decizie de regularizare prin care să contestate apariția obligației vamale or, la caz Biroul Vamal Nord, pe seama căruia este pusă sarcina probațiunii în cazul contestării actului administrativ, nu a prezentat probe întru confirmarea faptului dat.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apelantului, precum că în rezultatul reclasificării codurilor mărfurilor de la art. 2 și 12 din declarația vamală nr. 1170I02246, a dus la majorarea drepturilor de import de la 16 919,39 lei la 20 294,71 lei, fiind astfel, diminuate drepturile de import cu 3375,32 lei or, în sensul respectiv instanței nu au fost prezentate careva probe pertinente și admisibile ce ar determina cu certitudine că în rezultatul recalificării codurilor mărfurilor au fost majorate drepturile de import, faptele respective urmând a fi constatate prin adoptarea unei decizii de regularizare în temeiul art. 12713 alin. (1) din Codul vamal, fapt ce la caz nu a fost realizat.

Din materialele dosarului rezultă că, la 12 februarie 2020, în cadrul procedurii de vămuire, SRL „Magitec” a fost reprezentată de brokerul vamal SRL „Reglatrans”, specialist în domeniul vămuirii Jitari Alina. Astfel, de către specialistul în domeniul vămuirii, angajat al brokerului vamal, SRL „Reglatrans”, Jitari Alina a fost întocmită declarația vamală în detaliu nr. 1170I02246 și depusă de către SRL „Magitec” în regimul vamal IM(4)4000 „mărfuri de larg consum” din China. Conform actului de control fizic vamal nr. 104 din 14 februarie 2020, în rezultatul efectuării controlului documentar și a controlului fizic s-a constatat că pozițiile tarifare declarate corespund cu Nomenclatura Combinată, Legea nr. 172 din 25 iulie 2014, cu excepția art. 2 „Umbrele de ploaie cu minere telescopice cu tija de fier – 144 buc.

de tip baston cu tija din lemn – 180 buc., total 324 buc.” cod declarat 660199900, cod corect 660191000; art. 12 „Tablouri de avertizare cu diode emițătoare de lumină (LED) cu mărimea 960 mm*760 mm - 9 buc., 960 mm*960 mm – 2 buc., Panouri LED, total – 11 buc.” Cod declarat 940540990, cod corect 853120200 (f.d.38-39).

6 Prin decizia de clasificare a mărfurilor nr. 13 din 14 februarie 2020 întocmită de Biroul Vamal Nord, a fost dispusă reclasificarea mărfurilor de la art. 2 „Umbrele de ploaie cu mânere telescopice cu tija din fier - 144 buc., de tip baston cu tija din lemn - 180 buc., total - 324 buc” cod declarat 660199900, cod corect 660191000. Prin decizia de clasificare a mărfurilor nr. 14 din 14 februarie 2020 întocmită de Biroul Vamal Nord, a fost dispusă reclasificarea mărfurilor de la art.12 „Tablouri de avertizare cu diode emițătoare de lumină (LED) cu mărimea 960 mm*760 mm - 9 buc., 960 mm*960 mm - 2 buc., Panouri LED, Total - 11 buc.” cod declarat 940540990, cod corect 853120200 (f.d.32).

Prin urmare, declarația vamală în detaliu a fost rectificată luându-se în considerație cele constatate în Actul de control fizic vamal nr. 104 din 14 februarie 2020. Așadar, în urma modificărilor efectuate pentru art. 12 din declarația vamală nr. 1170I02246, rubrica 33 (codul mărfii) suplimentar au fost calculate și încasate drepturi de import în sumă de 3375,32 lei. La 14 februarie 2020, inspectorul superior, Gașițoi Oleg a depus pe numele șefului Biroului Vamal Nord sesizare referitor la faptul încălcării de către brokerul vamal SRL „Reglatrans”, specialist în domeniul vămuirii Jitari Alina, a prevederilor art. 231 alin. (6) din Codul vamal, pentru examinare sub aspect contravențional (f.d.24).

Actele enumerate au servit temei pentru agentul constatator al Biroului Vamal Nord ca la 11 martie 2020 să întocmească procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020, în baza art. 231 alin. (6) din Codul vamal, pentru care este prevăzută sancțiunea conform art. 232 lit. (b1) din Codul vamal (f.d.54-55). Ulterior, prin decizia agentului constatator asupra cazului de contravenție cu răspundere contravențională nr. 357/2020 din 11 martie 2020, SRL „Reglatrans” i-a fost aplicată sancțiune materială, conform art. 232 alin. (1) lit. (b1) din Codul vamal, fiindu-i aplicată amendă în valoare de 70 % din valoarea obiectului contravenției 3375,32 lei, ceea ce constituie 2362,72 lei (f.d.56).

La 25 martie 2020, SRL „Reglatrans” s-a adresat Serviciului Vamal cu contestație, înregistrată sub nr. 01 - 2020, prin care a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11 martie 2020 întocmit de Biroul Vamal Nord (f.d.6- 7), iar prin răspunsul nr. 28/11 - 6130 din 21 mai 2020, contestația a fost respinsă pe motiv că acțiunile organului vamal sunt legale, iar motive pentru satisfacerea cerințelor invocate nu s-au constatat (f.d.9). Tot actele cauzei atestă că, la 22 iunie 2020 (data de pe plicul poștal), SRL „Reglatrans” s-a adresat împotriva Biroului Vamal Nord cu prezenta cerere de chemare în judecată privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11 martie 2020 și a deciziei nr.357/2020 din 11 martie 2020, emise de Biroul Vamal Nord.

Conform art. 1622 lit. h ) și lit. i) din Codul vamal, în cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport, brokerul vamal are obligația de a determina, conform legislației, valoarea în vamă a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport declarate, precum și codurile mărfurilor declarate conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele prevăzute de legislație și să achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în cazul în care această plată nu a fost efectuată de către titularul operațiunii. 7 Potrivit pct. 44 din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1290 din 09 decembrie 2005, brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii, autenticitatea documentelor și datelor folosite în acest scop.

Colegiul menționează că, legislația vamală în vigoare prevede răspundere contravențională și materială pentru contravenția vamală. În acest context, art. 229 alin. (3) din Codul vamal, prevede că, persoanele fizice și persoanele cu funcție de răspundere sânt pasibile de răspundere contravențională în conformitate cu prevederile Codului contravențional al Republicii Moldova, iar persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sânt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile prezentului cod. Conform art. 173 din Codul vamal, mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în condițiile legii sânt declarate organului vamal.

Cu referire la dispozițiile sus-citate, se constată cu certitudine că, în rezultatul efectuării controlului documentar și fizic s-a constatat că pozițiile tarifare declarate la 12 februarie 2020, de către specialistul în domeniul vămuirii, angajat al brokerului vamal, SRL „Reglatrans”, Jitari Alina în numele agentului economic SRL „Magitec” în declarația vamală în detaliu nr. 1170I02246 privind importul mărfurilor de larg consum din China, au fost stabilite în corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr. 172 din 25 iulie 2014, cu excepția art. 2 și art. 12 din declarație. În acest sens, Colegiul remarcă faptul că, inițial la art. 12 era indicată marfa „Aparate electrice de iluminat : Panouri LED – 11 buc.”, cu valoarea statistică de 52 091,71 lei, din care cuantumul drepturilor de import constituie 16 919,39 lei.

Respectiv, având în vedere că, panourile publicitare sunt cu microcircuite, nu sunt pentru iluminare ci pentru informații cu scop publicitar, a apărut necesitatea modificării codului mărfii 853120200 care, la rândul său, a dus la modificarea rubricii „UM suplimentare”, cu indicarea unității de măsură conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor – „bucăți” or, inițial la rubrica 41„UM suplimentare”, nu era completată. Așadar, urmare a modificărilor efectuate la art. 12 rubrica 33 (codul mărfii) din declarația vamală nr. 1170I02246 din 12 februarie 2020, suplimentar au fost încasate drepturile de import în mărime de 3375,32 lei. În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, conchide că, instanțele de judecată, pronunțând hotărârile contestate, eronat au apreciat că la caz nu s-a constatat realizarea acțiunii de exonerare totală sau parțială de la drepturi de import.

La acest capitol, urmează de menționat că, din actele cauzei rezultă cert că atribuirea codului tarifar 853120200, cu indicarea unității de măsură a avut drept rezultat modificarea valorii statistice de 99 0965,26 lei și, calcularea drepturilor de import în sumă de 20 294,71 lei cu 3375,32 lei suplimentar în raport cu cea care a fost anunțată de către specialistul în domeniul vămuirii. Ca urmare, instanța de fond în hotărârea din 27 iulie 2020, cât și instanța de apel în decizia din 01 decembrie 2020, incorect au conchis că drepturile de import nu au fost 8 diminuate cu 3375,32 lei, deoarece baza de calcul a drepturilor de import potrivit art. 122 din Codul vamal constituie valoare în vamă a mărfurilor, care inițial potrivit codului tarifar 940540990 era 52 091,71 lei, iar ulterior potrivit codului tarifar reclasificat 853120200 constituia 99 095,26 lei (f.d.96-97).

În circumstanțele relatate, a fost calculată diferența drepturilor de import în sumă de 3375,32 lei, fapt ce a constituit obiectul unei contravenții cu răspundere materială prevăzută de art. 231 alin. (6) din Codul vamal, prin exonerare parțială de drepturi de import. Totodată, Colegiul reiterează că, brokerul vamal SRL „Reglatrans” a depus declarația vamală, inițial declarând codul mărfii 940540990, fapt care nu a fost negat de ultimul, fiind stabilită valoarea în vamă la rubrica 46 în sumă de 52 091,71 lei, iar calculul drepturilor de import de la rubrica 47 în sumă de 16 919,39 lei. După reclasificarea mărfii declarate la rubrica 12 potrivit codului mărfii 853120200, a fost stabilită valoarea în vamă la rubrica 46 în sumă de 99 095,26 lei, iar calculul drepturilor de import de la rubrica 47 în sumă de 20 294,71 lei.

Deci, reieșind din cele enunțate, nu poate fi reținut argumentul intimatului brokerul vamal SRL „Reglatrans” precum că organul vamal în cadrul vămuirii mărfurilor conform declarației vamale nr. 1170I02246, a aplicat metoda de rezervă, majorând valoarea în vamă și pentru celelalte 11 poziții de mărfuri vămuite din declarația vamală respectivă, întrucât este vădit nefondat. Tot aici este de menționat că recurentul justificat a evidențiat că, deși la codul reclasificat 853120200 nu a fost calculată taxa vamală de 10 % care a fost calculată inițial la poziția tarifară 940540990, TVA și taxa pentru proceduri vamale prevăzute la rubrica 47 sunt mai mari decât la poziția tarifară declarată inițial.

Astfel, la poziția tarifară declarată inițial 940540990, TVA era de 11 501,85 lei, iar la poziția tarifară reclasificată 853120200, TVA constituia 19 898,33 lei, la fel și taxa pentru proceduri vamale, inițial constituia 208,37 lei, ulterior - 396,38 lei.

În consecință, ținând cont de circumstanțele constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că acțiunile organului vamal privind atragerea la răspundere contravențională a brokerului vamal SRL „Reglatrans” au fost justificate, deoarece modificarea codului mărfurilor de la rubrica 33 a condiționat atât valoarea în vamă a mărfii declarate (rubrica 46), cât și cuantumul drepturilor de import (rubrica 47), fapt ce are legătură cauzală directă cu exonerarea parțială de drepturi de import ce i-a fost incriminată brokerului SRL „Reglatrans” prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/2020 din 11.03.2020 și a deciziei de sancționare aplicate în baza acestuia.

Instanța de recurs reține că, instanțele de judecată neîntemeiat au considerat că organul vamal urma să întocmească decizie de regularizare prin care să constate apariția obligațiilor vamale. Conform art. 203 alin. (1) lit. g) din Codul vamal, în cazul exercitării controlului ulterior, organul vamal are obligația ca în cazul depistării unei încălcări vamale ce conduce la apariția unei obligații vamale și neîndeplinirii cerințelor legale ale declarantului, să emită decizie de regularizare. Potrivit art. 12713 alin. (1) din Codul vamal, decizia de regularizare reprezintă un document de o formă stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale, care servește drept dovadă a apariției și/sau anulării obligației vamale, a restituirii drepturilor 9 de import sau de export plătite ori percepute în plus și a măsurilor de politică economică și care este executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoștință plătitorului vamal.

Din sensul normele enunțate, rezultă cert că decizia de regularizare se întocmește de organul vamal în urma unui control ulterior, prin reverificare în rezultatul constatării apariției unei obligații vamale și neîndeplinirii cerințelor legale ale declarantului, ulterior validării declarației vamale și acordării liberului de vamă, atunci când deja numai pot fi efectuate modificări în declarația vamală validată.

Cu referire la prezentul caz, instanța de recurs conchide că organul vamal nu era obligat să emită o deciziei de regularizare în sensul art. 12713 alin. (1) din Codul vamal, deoarece urmare a efectuării controlului documentar și fizic, prin întocmirea actului de inspecție, au fost efectuate modificări la rubricile 33 și, respectiv 46, 47 a declarației vamale nr. 1170I02246, prin care a fost înlăturată diferența drepturilor de import constatată inițial prin clasificarea mărfii la poziția tarifară 940540990 de către brokerul SRL „Reglatrans”, respectiv declarația vamală nr. 1170I02246 fusese validată cu modificările de rigoare și încasate plățile. De asemenea, contrar argumentelor intimatului, din actele cauzei nu rezultă că declaratul (agentul economic) SRL „Magitic”, ar fi avut careva obiecții față de modificarea codului mărfii, întrucât ultimul a achitat diferența de 3375,32 lei calculate de organul vamal în urma modificării codului mărfii.

Ca urmare, Colegiul concluzionează că, nici instanța de fond, nici cea de apel, de fapt, nu au constatat circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, mai mult, au interpretat și aplicat greșit prevederile legislației în vigoare. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată și eronată concluzia instanței de fond, de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de SRL ,,Reglatrans” și anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 357/11 din 11 martie 2020 și deciziei din 11 martie 2020, emise de Biroul Vamal Nord, care a fost menținută prin decizia instanței de apel.

Corespunzător, în circumstanțele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, prin înscrisurile anexate la materialele cauzei a fost demonstrată vinovăția brokerul vamal SRL „Reglatrans” în comiterea contravenției vamale prevăzute de art. 231 alin. (6) din Codul vamal, manifestată prin declararea neautentică în declarația vamală în detaliu a datelor referitoare la codul mărfurile.

Un aspect relevant este și faptul că, în privința specialistului în domeniul vămuirii, Jitari Alina, angajat al brokerului vamal SRL„ Reglatrans”, care nemijlocit a perfectat declarația vamală în detaliu nr. 1170I02246, la fel, a fost sancționată contravențional, dar în baza art. 287 alin. (14) din Codul contravențional, însă ultima nu a contestat decizia asupra cazului de contravenție vamală nr. 358/2020 din 11 martie 2020 (f.d.57- 58, 59). Reieșind din cele menționate, instanță de recurs apreciază ca nefondate criticile și argumentele intimatului invocate în referință, și care urmează a fi respinse deoarece în esență, nu pot influența soluția pe caz.

Având în vedere circumstanțele stabilite, precum și faptul că instanțele judecătorești au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial și 10 de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond și de a emite o decizie nouă prin care acțiunea depusă de către SRL ,,Reglatrans” împotriva Biroului Vamal Nord privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, să fie respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Biroul Vamal Nord.

Se casează integral decizia din 01 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Reglatrans” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la anularea procesului- verbal și a deciziei asupra cazului de contravenție, și se emite o decizie nouă, prin care: Se respinge acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Reglatrans” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la anularea procesului-verbal și a deciziei asupra cazului de contravenție, ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh 11