3ra-993/22 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-993/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra – 993/22
2-20162975-01-3ra-27092022
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D, Stănilă, A. Garbuz, D. Corolevschi)
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială
„SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul
avocatului Larisa Ocerednaia,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Societatea
Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
Serviciului Vamal și a Biroului Vamal Nord privind anularea actelor
administrative individuale defavorabile,
împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La originea cauzei se află acțiunea înaintată la 24 decembrie 2020 de către
Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Biroului Vamal Nord privind anularea procesului-verbal cu privire la
contravenție din 6 octombrie 2020 și a deciziei asupra cazului de contravenție
vamală nr.1217/2020 din 6 octombrie 2020.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că a trecut
înregistrarea de stat și desfășoară activitate de antreprenoriat. Astfel, în luna
februarie 2020, compania a efectuat o operațiune economică de import a
mărfurilor care au fost puse sub control vamal. La data de 13 februarie 2020,
colaboratorul vamal, în prezența specialistului în domeniul vămuirii, a întocmit
procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal,
fiind reținut lotul de mărfuri al reclamantei după cum urmează: 30 de cutii cu 12
perechi de încălțăminte sport de culoare roz, 6 perechi de încălțăminte sport de
culoare albă, 6 perechi de încălțăminte sport de culoare bej fiecare în cutie. În
fiecare dintre 30 de cutii se aflau 24 de perechi ambalate în cutii mai mici fiecare
30 x 24 =720 perechi de încălțăminte sport, mărimile identificate variind de la 21-
1
26 cu valoarea facturală 1879,91 USD. Ca motive ale reținerii s-a indicat că
mărfurile sunt susceptibile de a aduce atingere unor drepturi de proprietate
intelectuală asupra mărcilor comerciale ale titularilor de drept PUMA SE.
Nefiind de acord cu procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor
aflate sub control vamal, reclamanta a contestat măsurile de reținere a mărfurilor
și/sau suspendarea operațiunii de vămuire. Menționează că la data de 6 octombrie
2020, în privința sa a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr.
1217/2020, în temeiul art. 231 pct. 6/1 Cod Vamal. Drept motiv pentru întocmirea
acestuia, s-a indicat că, la data de 12 februarie 2020, la postul vamal Bălți PVI,
specialistul în domeniul vămuirii a depus declarația vamală nr. 117012210 privind
importul de marfă sosită din China. Astfel, în rezultatul efectuării controlului
documentar și a controlului fizic al mărfurilor, s-a constatat că au fost verificate
824 de colete, fiind identificate mărfuri care aduc atingere dreptului de proprietate
intelectuală PUMA SE, în sensul dispoziției nr. 741-D din 6 decembrie 2019, și
anume - 720 perechi de încălțăminte sport. Menționează că în privința mărfii
respective în adresa titularului de drept a fost expediată notificarea nr. 28/25-3984
din 14 februarie 2020, notificare către agentul economic importator cu nr. 28/25-
3985 din 14 februarie 2020, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor
aflate sub control vamal din 13 februarie 2020, mărfurile respective fiind plasate
în regim IM7.
La fel menționează că, potrivit răspunsului titularului de drept Întreprinderea
cu Capital Străin „TURCU & TURCU” Societate cu Răspundere Limitată, se
aduce la cunoștință faptul că produsele reținute aduc atingere drepturilor de
proprietate intelectuală ce aparțin PUMA SE, prin urmare mărfurile respective
fiind contrafăcute. Astfel, în acțiunile agentului economic Societatea Comercială
„SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată persistă semnele
componente ale contravenției vamale ce constă în declararea neautentică în
declarația vamală nr. 117012210 a datelor eronate/incomplete cu privire la
obiectele de proprietate intelectuală, valoarea obiectului contravenției constituind
suma de 1879,91 dolari SUA, ceea ce constituie 33218 lei.
Mai remarcă faptul că, prin Decizia agentului constatator asupra cazului de
contravenție vamală nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020, Societatea Comercială
„SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată a fost recunoscută
vinovată de săvârșirea contravenției imputate, aplicându-i-se sancțiunea conform
art. 232 alin. (1), lit. d) Cod Vamal, sub formă de amendă în valoare de 10% din
valoarea obiectului contravenției 33218 lei, ceea ce constituie suma de 3321,80
lei.
Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 1217/2020
și cu Decizia asupra cazului de contravenție vamală nr. 1217/2020 din 6 octombrie
2020, reclamanta s-a adresat cu contestație Serviciului Vamal, prin care a solicitat
anularea actelor menționate, iar la data de 23 noiembrie 2020 reclamanta a primit
răspuns la contestația nr. 28/11-14410 din 17 noiembrie 2020, în care a fost indicat
că acțiunile organului vamal sunt legale și întemeiate, iar motive pentru
satisfacerea cerințelor invocate nu s-au constatat.
Reclamanta consideră că prin actul administrativ emis de către pârât, i-a fost
încălcat dreptul de a se ocupa cu activitatea de întreprinzător, dreptul la
2
concurență liberă și dreptul de proprietate. Consideră că mărfurile pentru care s-a
aplicat o măsură de reținere nu încalcă și nu poate încălca dreptul de proprietate
intelectuală al PUMA SE, deoarece în conformitate cu Legea nr. 38 din 29
februarie 2008 privind protecția mărcilor, o marcă comercială este o denumire
care este utilizată exact într-un anumit set de elemente. Astfel, pantofii sport care
au fost reținuți în cadrul procesului-verbal din 13 februarie 2020 nu au elemente
similare cu elementele încălțămintei sport PUMA SE.
Mai indică că un alt motiv de anulare a procesului-verbal cu privire la
contravenție nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020 și a deciziei nr. 1217/2020 din
6 octombrie 2020 constă în încălcarea procedurii stabilite prin nestabilirea unei
expertize a mărfurilor. Menționează că în luna august 2020, compania The PUMA
SE a depus în instanță cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat
constatarea faptului precum că mărfurile reținute de Serviciul Vamal de la
compania pârâtă Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu
Răspundere Limitată la data de 13 februarie 2020 și anume încălțăminte sport în
număr de 720 perechi pe care este aplicat semnul mărcii PUMA aduc atingere
drepturilor exclusive de proprietate intelectuală a companiei reclamante The
PUMA SE asupra mărilor PUMA înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova,
prin urmare fiind contrafăcute. Însă pe caz nu există o decizie definitivă.
Solicită reclamanta anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din
6 octombrie 2020 și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală nr.
1217/2020 din 6 octombrie 2020 ca fiind ilegale.
Prin hotărârea din 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
respins cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea Comercială
„SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului
Vamal.
La data de 25 mai 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin.
(1) Cod administrativ, Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu
Răspundere Limitată prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia a declarat
apel nemotivat, iar la 11 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art.
232 alin. (2) Cod administrativ, apel motivat împotriva hotărârii din 28 aprilie
2021 a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitând casarea hotărârii cu emiterea
unei noi decizii privind admiterea acțiunii.
Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul
declarat de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere
Limitată prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de
drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu
circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe
referitoare la netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile
prevederile pct. 46 (1) din Regulamentul privind asigurarea respectării drepturilor
de proprietate intelectuală de către organele vamale aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 915/2016 din 26 iulie 2016, conform cărora mărfurile care aduc
atingere unui drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova, și dispozițiile art. 304 alin. (1) Cod vamal, ce statuează că, în
baza cererii de intervenție acceptate, organul vamal emite o decizie de reținere a
3
mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală
și/sau suspendă operațiunea de vămuire, notificând în scris despre aceasta, potrivit
modelului stabilit de Guvern, atât titularul de drept, cât și
declarantul/destinatarul/proprietarul mărfurilor. Despre măsurile întreprinse organul
vamal informează imediat Serviciul Vamal în modul stabilit.
Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a achiesat
la concluzia fondului, care a conchis că procesul-verbal cu privire la contravenție nr.
1217/2020 din 6 octombrie 2020 și decizia agentului constatator din 6 octombrie
2020, emise în privința Societății Comerciale „SPRINTGRUP LUX” Societate cu
Răspundere Limitată sunt legale și întemeiate, nefiind constatate temeiuri de anulare
a acestor acte, or, organul vamal a efectuat proceduri prescrise de Hotărârea
Guvernului nr. 915/2016, și anume: a întocmit raportul nr. 28/25-3986 din 14
februarie 2020, notificare către titularul dreptului nr. 28/25-3984 din 14 februarie
2020, notificare către agentul economic importator nr. 28/25-3985 din 14 februarie
2020, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal
din 13 februarie 2020, mărfurile reținute fiind plasate în regim IM7, fiind emisă deja
și hotărârea judecătorească prin care s-a constatat legalitatea procesului-verbal de
reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal din 13 februarie 2020.
Cu titlu de concluzii finale, instanța de control judiciar a constatat că
autoritatea publică pârâtă a acționat corect și fără admiterea unor încălcări de ordin
procedural, de fond sau competență stabilită de lege în procesul emiterii actelor
administrative individuale contestate la caz.
La 14 iulie 2022, Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu
Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia, a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin
care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea deciziei
prin care să fie admisă acțiunea astfel cum a fost formulată.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului
se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 iunie 2022,
dispozitivul fiind notificat reprezentantului recurentei la 28 iunie 2022, fapt ce se
confirmă prin extrasul electronic anexat la materialele dosarului (f. d. 50, vol. II).
Decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată recurentei la 14 septembrie
2022, fapt ce se confirmă la fel prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar
(f.d. 54, vol. II).
Astfel, cererea de recurs nemotivată depusă la 14 iulie 2022 și motivarea
recursului depusă la 14 octombrie 2022 sunt în termen.
La 14 septembrie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia
recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
4
Astfel, prin referința depusă la 25 octombrie 2022, intimatul Biroul Vamal
Nord a solicitat instanței dispunerea inadmisibilității recursului, cu menținerea
deciziei instanței de apel.
Examinând temeiurile invocate de recurentă, în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul ca fiind inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin.
(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv
al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes
rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de
5
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând
de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Societatea Comercială „SPRINTGRUP
LUX” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa
Ocerednaia.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu
Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
6