3ra-993/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra – 993/22 2-20162975-01-3ra-27092022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D, Stănilă, A. Garbuz, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal și a Biroului Vamal Nord privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La originea cauzei se află acțiunea înaintată la 24 decembrie 2020 de către Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Nord privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din 6 octombrie 2020 și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală nr.1217/2020 din 6 octombrie 2020. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că a trecut înregistrarea de stat și desfășoară activitate de antreprenoriat.

Astfel, în luna februarie 2020, compania a efectuat o operațiune economică de import a mărfurilor care au fost puse sub control vamal. La data de 13 februarie 2020, colaboratorul vamal, în prezența specialistului în domeniul vămuirii, a întocmit procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal, fiind reținut lotul de mărfuri al reclamantei după cum urmează: 30 de cutii cu 12 perechi de încălțăminte sport de culoare roz, 6 perechi de încălțăminte sport de culoare albă, 6 perechi de încălțăminte sport de culoare bej fiecare în cutie. În fiecare dintre 30 de cutii se aflau 24 de perechi ambalate în cutii mai mici fiecare 30 x 24 =720 perechi de încălțăminte sport, mărimile identificate variind de la 21- 1 26 cu valoarea facturală 1879,91 USD.

Ca motive ale reținerii s-a indicat că mărfurile sunt susceptibile de a aduce atingere unor drepturi de proprietate intelectuală asupra mărcilor comerciale ale titularilor de drept PUMA SE. Nefiind de acord cu procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal, reclamanta a contestat măsurile de reținere a mărfurilor și/sau suspendarea operațiunii de vămuire. Menționează că la data de 6 octombrie 2020, în privința sa a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 1217/2020, în temeiul art. 231 pct. 6/1 Cod Vamal. Drept motiv pentru întocmirea acestuia, s-a indicat că, la data de 12 februarie 2020, la postul vamal Bălți PVI, specialistul în domeniul vămuirii a depus declarația vamală nr. 117012210 privind importul de marfă sosită din China.

Astfel, în rezultatul efectuării controlului documentar și a controlului fizic al mărfurilor, s-a constatat că au fost verificate 824 de colete, fiind identificate mărfuri care aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală PUMA SE, în sensul dispoziției nr. 741-D din 6 decembrie 2019, și anume - 720 perechi de încălțăminte sport. Menționează că în privința mărfii respective în adresa titularului de drept a fost expediată notificarea nr. 28/25-3984 din 14 februarie 2020, notificare către agentul economic importator cu nr. 28/25- 3985 din 14 februarie 2020, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal din 13 februarie 2020, mărfurile respective fiind plasate în regim IM7.

La fel menționează că, potrivit răspunsului titularului de drept Întreprinderea cu Capital Străin „TURCU & TURCU” Societate cu Răspundere Limitată, se aduce la cunoștință faptul că produsele reținute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală ce aparțin PUMA SE, prin urmare mărfurile respective fiind contrafăcute. Astfel, în acțiunile agentului economic Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată persistă semnele componente ale contravenției vamale ce constă în declararea neautentică în declarația vamală nr. 117012210 a datelor eronate/incomplete cu privire la obiectele de proprietate intelectuală, valoarea obiectului contravenției constituind suma de 1879,91 dolari SUA, ceea ce constituie 33218 lei.

Mai remarcă faptul că, prin Decizia agentului constatator asupra cazului de contravenție vamală nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020, Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată a fost recunoscută vinovată de săvârșirea contravenției imputate, aplicându-i-se sancțiunea conform art. 232 alin. (1), lit. d) Cod Vamal, sub formă de amendă în valoare de 10% din valoarea obiectului contravenției 33218 lei, ceea ce constituie suma de 3321,80 lei.

Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 1217/2020 și cu Decizia asupra cazului de contravenție vamală nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020, reclamanta s-a adresat cu contestație Serviciului Vamal, prin care a solicitat anularea actelor menționate, iar la data de 23 noiembrie 2020 reclamanta a primit răspuns la contestația nr. 28/11-14410 din 17 noiembrie 2020, în care a fost indicat că acțiunile organului vamal sunt legale și întemeiate, iar motive pentru satisfacerea cerințelor invocate nu s-au constatat. Reclamanta consideră că prin actul administrativ emis de către pârât, i-a fost încălcat dreptul de a se ocupa cu activitatea de întreprinzător, dreptul la 2 concurență liberă și dreptul de proprietate.

Consideră că mărfurile pentru care s-a aplicat o măsură de reținere nu încalcă și nu poate încălca dreptul de proprietate intelectuală al PUMA SE, deoarece în conformitate cu Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, o marcă comercială este o denumire care este utilizată exact într-un anumit set de elemente. Astfel, pantofii sport care au fost reținuți în cadrul procesului-verbal din 13 februarie 2020 nu au elemente similare cu elementele încălțămintei sport PUMA SE. Mai indică că un alt motiv de anulare a procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020 și a deciziei nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020 constă în încălcarea procedurii stabilite prin nestabilirea unei expertize a mărfurilor.

Menționează că în luna august 2020, compania The PUMA SE a depus în instanță cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat constatarea faptului precum că mărfurile reținute de Serviciul Vamal de la compania pârâtă Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată la data de 13 februarie 2020 și anume încălțăminte sport în număr de 720 perechi pe care este aplicat semnul mărcii PUMA aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală a companiei reclamante The PUMA SE asupra mărilor PUMA înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, prin urmare fiind contrafăcute. Însă pe caz nu există o decizie definitivă. Solicită reclamanta anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din 6 octombrie 2020 și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020 ca fiind ilegale.

Prin hotărârea din 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal. La data de 25 mai 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia a declarat apel nemotivat, iar la 11 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, apel motivat împotriva hotărârii din 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile pct. 46 (1) din Regulamentul privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 915/2016 din 26 iulie 2016, conform cărora mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, și dispozițiile art. 304 alin. (1) Cod vamal, ce statuează că, în baza cererii de intervenție acceptate, organul vamal emite o decizie de reținere a 3 mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală și/sau suspendă operațiunea de vămuire, notificând în scris despre aceasta, potrivit modelului stabilit de Guvern, atât titularul de drept, cât și declarantul/destinatarul/proprietarul mărfurilor.

Despre măsurile întreprinse organul vamal informează imediat Serviciul Vamal în modul stabilit.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a achiesat la concluzia fondului, care a conchis că procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 1217/2020 din 6 octombrie 2020 și decizia agentului constatator din 6 octombrie 2020, emise în privința Societății Comerciale „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată sunt legale și întemeiate, nefiind constatate temeiuri de anulare a acestor acte, or, organul vamal a efectuat proceduri prescrise de Hotărârea Guvernului nr. 915/2016, și anume: a întocmit raportul nr. 28/25-3986 din 14 februarie 2020, notificare către titularul dreptului nr. 28/25-3984 din 14 februarie 2020, notificare către agentul economic importator nr. 28/25-3985 din 14 februarie 2020, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal din 13 februarie 2020, mărfurile reținute fiind plasate în regim IM7, fiind emisă deja și hotărârea judecătorească prin care s-a constatat legalitatea procesului-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal din 13 februarie 2020. Cu titlu de concluzii finale, instanța de control judiciar a constatat că autoritatea publică pârâtă a acționat corect și fără admiterea unor încălcări de ordin procedural, de fond sau competență stabilită de lege în procesul emiterii actelor administrative individuale contestate la caz.

La 14 iulie 2022, Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea deciziei prin care să fie admisă acțiunea astfel cum a fost formulată. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 iunie 2022, dispozitivul fiind notificat reprezentantului recurentei la 28 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul electronic anexat la materialele dosarului (f. d. 50, vol. II). Decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată recurentei la 14 septembrie 2022, fapt ce se confirmă la fel prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 54, vol. II). Astfel, cererea de recurs nemotivată depusă la 14 iulie 2022 și motivarea recursului depusă la 14 octombrie 2022 sunt în termen.

La 14 septembrie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. 4 Astfel, prin referința depusă la 25 octombrie 2022, intimatul Biroul Vamal Nord a solicitat instanței dispunerea inadmisibilității recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel. Examinând temeiurile invocate de recurentă, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca fiind inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de 5 admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea Comercială „SPRINTGRUP LUX” Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Larisa Ocerednaia, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 6