3ra-1315/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1315/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1315/22

2-21001856-01-3ra-23122022

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

DECIZIE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Galina Stratulat

examinând recursul depus de Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Societății

cu Răspundere Limitată „CARTNORD”, reprezentată de avocatul Corneliu Chisilița

împotriva Biroului Vamal Nord, terț Serviciul Vamal cu privire la anularea actului

administrativ

împotriva deciziei din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată

integral hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o

nouă decizie

constată:

La 4 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere

Limitată „CARTNORD” (în continuare SRL „CARTNORD”), reprezentată de avocatul

Corneliu Chisilița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal

Nord, terț Serviciul Vamal cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că este o companie care are ca gen de activitate

fabricarea hârtiei și a cartonului ondulat, a ambalajelor de hârtie și carton. Iar, la 11

august 2020, SRL „Valah”, din numele SRL „CARTNORD” a perfectat declarația de

tranzit nr. 1120 T 7592 privind tranzitul mărfii - hârtie pentru saci, însă în aceeași zi la

ora 21:40, camionul care transporta marfa, a fost implicat într-un accident rutier pe

traseul Soroca-Chișinău.

Ca rezultat, mijlocul de transport nr. XXX, încărcat cu marfă (hârtie pentru saci),

destinată SRL „CARTNORD” a fost incendiat și nu a ajuns la postul vamal de

destinație: Chișinău (Petricani), marfa în urma accidentului rutier a ars complet, fapt

confirmat prin actul constatator al Serviciului Vamal Soroca din 12 august 2020,

1

raportul de expertiză al Camerei de Comerț și Industrie nr. 0433353 și procesul-verbal

de cercetare a locului accidentului din 11 august 2020.

A comunicat că la 19 octombrie 2020, SRL „CARTNORD” a recepționat de la

Biroul Vamal Nord decizia de regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020 referitor la

calcularea drepturilor de import în mărime de 55 046,85 de lei, pe care a contestat-o la

23 octombrie 2020 cu cerere prealabilă.

A invocat că Biroul Vamal Nord, în mod abuziv și ilegal, a emis decizia de

regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020, prin care SRL „CARTNORD” a fost

obligată să plătească drepturi de import în mărime de 55 046,85 de lei, or, atât actul

constatator al Serviciului Vamal Soroca din 12 august 2020, cât și raportul de expertiză

al Camerei de Comerț și Industrie nr. 0433353 atestă faptul că marfa pentru care au fost

calculate drepturi de import este deteriorată, arsă complet în urma accidentului din 11

august 2020 de pe traseul Soroca-Chișinău, cu implicarea a trei camioane, dintre care

două camioane au ars integral. Respectiv, circumstanțele descrise urmează a fi calificate

ca forță majoră/caz fortuit potrivit Codului vamal.

La fel, a afirmat că Biroul Vamal Nord și Serviciul Vamal în mod eronat au insistat

asupra prezentării de către declarat a certificatului care atestă evenimentul de forță

majoră, deoarece Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, poate emite

certificate care atestă evenimentele de forță majoră/impedimentul justificator de

neexecutare a obligației doar în cazurile rezultate din raporturi contractuale, respectiv,

aceasta nu este competentă să elibereze un asemenea certificat la caz.

Cât privește accidentele rutiere, a menționat că legislația nu prevede confirmarea

acestora de către Camera de Comerț și Industrie. Iar, Ordinul Serviciului Vamal nr. 310

din 4 august 2017 (pct. 65 și 66) prevede că, în caz de accident, forță majoră sau caz

fortuit, transportatorul poate solicita întocmirea de către organele competente (poliție,

organ vamal, pompieri) a unui proces-verbal de constatare, care va fi prezentat organului

vamal de destinație.

În acest sens, autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat nu a

ținut cont că legislația vamală prevede norme speciale privind modul de confirmare a

producerii accidentului, survenirii forței majoră sau cazului fortuit.

Faptul că legislația vamală nu a fost ajustată la prevederile Codului civil (în vigoare

din 1 martie 2019) și Legii cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr. 393- XVI din

13 mai 1999 și că aceasta este interpretată eronat de către autoritățile vamale, nu poate

fi pus pe seama SRL „CARTNORD”.

A accentuat că, deși a întreprins toate măsurile prevăzute de legea vamală în caz

de accident, forță majoră sau caz fortuit, prezentând în acest sens actul constatator al

Serviciului Vamal Soroca din 12 august 2020, cât și raportul de expertiză al Camerei de

Comerț și Industrie nr. 0433353, autoritățile vamale în mod eronat au stabilit că SRL

„CARTNORD” nu a dovedit distrugerea mărfii din cauza forței majore.

A subliniat că a probat cazul de forță majoră potrivit prevederilor legale în vigoare,

acest lucru constituind temei de stingere a obligației vamale și anulare a deciziei de

regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020 emisă de către Biroul Vamal Nord.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1), 11 alin. (1), 172

alin. (2), 198 alin. (1), 206 alin. (1) lit. a), 209 alin. (1) lit. a), 214 alin. (1) Cod

administrativ, art. 1 pct. 23, 29 alin. (7), 42 alin. (3), 45 alin. (1), 47 alin. (1)-(2), 48 alin.

(1), (2), 12713 alin. (1)-(2), 128 alin. (1), 146 alin. (1) Cod vamal.

2

A solicitat anularea deciziei de regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020 emisă

de către Biroul Vamal Nord și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecare

a cauzei.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „CARTNORD”.

La 9 martie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, prin intermediul oficiului poștal, SRL „CARTNORD”, reprezentată de

avocatul Corneliu Chisilița a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,

iar la 22 aprilie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea

din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă decizie, prin

care a fost anulat în tot actul administrativ - decizia de regularizare nr. 367 din 13

octombrie 2020 emisă de Biroul Vamal Nord privind calcularea drepturilor de import.

La 19 mai 2022, Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord a depus recurs nemotivat,

iar la 9 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută

hotărârea primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de

drept material, cât și cu reținerea unor concluzii arbitrare care sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

A remarcat că ținând cont de prevederile art. 24 alin. (1) și 209 alin. (1) lit. a) Cod

administrativ, agentul economic SRL „CARTNORD” nu și-a manifestat dezacordul și

dreptul legal de a contesta în instanța de judecată de contencios administrativ acțiunile

și decizia Biroului Vamal Nord nr. 28/25-17450 din 26 august 2020 și decizia

Serviciului Vamal nr. 28/11-12841 din 16 octombrie 2020 cu privire la cererea

prealabilă, pentru a dovedi că, într-adevăr actele prezentate organului vamal constituie

temei de a anula declarația vamală de tranzit nr. 1120 T 7592 din 11 august 2020 și a

încheia regimului vamal de tranzit fără calcularea drepturilor de import.

Prin urmare, inacțiunea menționată dă temei de a considera că SRL

„CARTNORD” a fost de acord cu neanularea de către organul vamal a declarației de

tranzit nr. 1120 T 7592 din 11 august 2020 și neîncheierea regimului vamal de tranzit

fără calcularea drepturilor de import.

Cu referire la prevederile art. 11, 47 alin. (1) lit. b) Cod vamal, Regulamentului

Camerei de Comerț și Industrie privind eliberarea certificatului ce atestă evenimentul

de forță majoră nr. 16/4 din 21 decembrie 2004, în vigoare la data producerii

accidentului rutier și avarierii mărfii aflate în regim vamal de tranzit, art. 4 alin. (2) lit.

g) din Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr. 393/1999, a menționat că

la 24 august 2020, SRL „CARTNORD” a prezentat Biroului Vamal Nord certificatul

nr. 430-06/05 din 22 august 2020 eliberat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii

Moldova, însă, prin acesta nu s-a confirmat evenimentul de forță majoră.

De asemenea, a afirmat că din acțiunile efectuate de Biroul Vamal Nord, în speța

din cauză, rezultă legalitatea și temeinicia deciziei de regularizare nr. 367 din 13

octombrie 2020, or, Biroul Vamal Nord ca autoritate publică, a realizat obligația de

3

motivare, inclusiv a oportunității emiterii actului administrativ și a modului de

exercitare a dreptului discreționar.

A evidențiat că instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe, urma să verifice

pretențiile SRL „CARTNORD” prin prisma argumentelor și probelor atât a părții

reclamante, cât și a părții pârâte.

La fel, instanța de apel urma să verifice dacă Biroul Vamal Nord, ca autoritate

publică, a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar SRL

„CARTNORD”, ca participant al procedurii administrative a acționat cu bună-credință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 5 mai 2022 a

Curții de Apel Bălți a fost notificată recurentului, prin intermediul poștei electronice, la

11 mai 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele

cauzei (f. d. 41 vol. II).

Este cert faptul că la 19 mai 2022, Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 42-43

vol. II).

Copia deciziei motivate din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată

recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 14 decembrie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 54 vol.

II).

Instanța de recurs reține că la 9 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal,

Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei

din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 55-63, 72 vol. II).

Astfel, recursul depus de Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord împotriva deciziei

din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți este în termen.

La 13 ianuarie 2023, în adresa SRL „CARTNORD” a fost expediată copia

recursului depus de Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f. d. 75 vol. II), fiind recepționată la 19 ianuarie 2023, ceea ce

se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 76 vol. II), însă intimata nu

și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Prin încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord a fost numit pentru examinare în complet din 5

judecători (f.d. 80-81 vol. II).

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

4

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinînd recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile

lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 244 alin. (2), în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

Art. 194 alin. (2) Cod administrativ, prevede că în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, art. 219 alin. (1) - (2) Cod administrativ, stipulează că instanța de judecată

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea

greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor,

completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare

constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de

fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

După cum denotă actele cauzei, la 11 august 2020, brokerul vamal „Valah” SRL a

perfectat în numele SRL „CARTNORD” declarația de tranzit nr. 1120 T 7592 privind

tranzitul mărfii „Hârtie pentru saci”, transportată cu camionul cu nr. de înmatriculare

XXX (f. d. 111 vol. I).

Prin actul de constatare f/n din 12 august 2020, întocmit de 2 inspectori ai postului

vamal Soroca și directorul firmei de transport, s-a stabilit că în seara zilei de 11 august

2020, pe traseul Chișinău-Soroca a avut loc un accident rutier cu implicarea a trei

camioane, printre care și camionul cu nr. de înmatriculare XXX, care se afla în regim

vamal de tranzit cu nr. de înregistrare 1120 T 07592. Astfel, la fața locului au constatat

pe marginea traseului camionul menționat, în stare arsă total, atât semiremorca, cât și

captorul, cu marfa arsă (f.d.47 vol. I).

5

Potrivit raportului de expertiză nr. 0433353 din 14 august 2020, întocmit de

Camera Comerț și Industrie, lotul de hârtie kraft pentru saci, în cantitate de 30 de rulouri,

aflat în regim vamal de tranzit, deteriorat în urma accidentului rutier, care a avut loc pe

traseul Soroca-Chișinău, în apropierea sat. Racovăț, r-nul Soroca, în seara zilei de 11

august 2020, se află în stare nefuncțională, deteriorată (f. d. 48-49).

La data de 13 octombrie 2020, Biroul Vamal Nord a emis decizia de regularizare

nr. 367, în temeiul declarației de tranzit nr. 1120 T 7592, actului de constatare f/n din

12 august 2020 și raportului de expertiză nr. 0433353, fiind calculate obligații vamale

spre încasare în valoare de 55046,85 lei (f. d. 37-38 vol. I).

Nefiind de acord cu decizia de regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020, SRL

„CARTNORD” a depus o contestație împotriva acesteia la Serviciul Vamal (f. d. 22-24

vol. I).

Prin scrisoarea nr. 28/11-14449 din 18 noiembrie 2020, Serviciul Vamal a informat

SRL „CARTNORD” privind prelungirea termenului de examinare a contestației, iar

prin răspunsul nr. 28/11-15275 din 04 decembrie 2020 a fost respinsă contestația

împotriva deciziei de regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020 (f. d. 10-11 vol. I).

Nefiind de acord cu decizia de regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020, SRL

„CARTNORD” la 04 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord, terț Serviciul Vamal, prin care a

solicitat anularea acesteia și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-9 vol. I).

Fiind investită cu soluționarea cauzei în fond, Judecătoria Bălți, sediul central prin

hotărârea din 24 februarie 2021, a respins acțiunea depusă de SRL „CARTNORD” (f.d.

176-180 vol. I).

Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale aplicabile

la caz și criticile aduse în apel, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 05 mai 2022 a casat

integral hotărârea primei instanțe și a emis o nouă decizie, prin care acțiunea înaintată

de SRL „CARTNORD” a fost admisă (f.d. 28 – 41 vol. II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, constată, că instanța de apel la adoptarea deciziei interpretând corect legea și

pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil

în speță, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de SRL

„CARTNORD”.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține ca fiind relevante

prevederile art. 1273 Cod vamal, potrivit cărora decizia de regularizare reprezintă un

document de o formă stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale, care

servește drept dovadă a apariției și/sau anulării obligației vamale, a restituirii drepturilor

de import sau de export plătite ori percepute în plus și a măsurilor de politică economică

și care este executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoștință plătitorului vamal.

Titularul obligației vamale semnează decizia de regularizare chiar și în caz de

dezacord. Decizia de regularizare poate fi atacată, în caz de dezacord, în conformitate

cu prevederile prezentului cod.

Conform art. 288 Cod vamal, actele administrative, acțiunile sau inacțiunile

organelor vamale și ale colaboratorilor vamali sînt contestate inițial la aparatul central

al Serviciului Vamal.

6

Potrivit art. 297 Cod vamal, plîngerile împotriva deciziilor, acțiunilor sau inacțiunii

organelor vamale și ale colaboratorilor vamali referitoare la efectuarea controlului

vamal, vămuirii, actelor de procedură în cazul de contravenție vamală sau la cercetarea

lui (cu excepția cazurilor de atac al deciziilor organelor vamale privind aplicarea

simplificată de sancțiuni) și în alte chestiuni care nu se referă la politica economică a

Republicii Moldova pot fi depuse în instanța de judecată în a cărei rază de activitate se

află organul vamal sau locul de muncă al colaboratorului vamal ale căror decizii, acțiuni

sau a căror inacțiune sînt atacate.

În conformitate cu art. 209 alin (1) lit. a) Cod administrativ, acțiunea în contestare

și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la

cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru

soluționarea acesteia.

Raportând la caz prevederile legale sus citate, instanța de recurs menționează că

decizia de regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020 a fost contestată de către SRL

„CARTNORD”, cu respectarea procedurii prealabile și în termenul prevăzut de lege,

prin urmare acțiunea este admisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție decelează că obiect al litigiului dedus judecății îl constituie decizia de

regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020, prin care au fost calculate obligații vamale

spre încasare în valoare de 55046,85 lei, emisă în temeiul declarației de tranzit nr. 1120

T 7592.

În acest context, instanța de recurs conchide că este neîntemeiat argumentul

recurentului Serviciului Vamal precum că, prin necontestarea în instanța de judecată a

refuzului Biroului Vamal Nord nr. 28/25-17450 din 26 august 2020, prin s-a respins

solicitarea de a anula declarația de tranzit nr. 1120 T 7592 din 11 august 2020, SRL

„CARTNORD” a fost de acord cu neanularea declarației nominalizate și neîncheierea

regimului vamal de tranzit fără calcularea drepturilor de import. Or, conform

prevederilor art. 1273 Cod vamal, decizia de regularizare reprezintă un act administrativ

individual ce poate fi contestat separat de declarația de tranzit.

Conform art. 29 alin. (1) Cod vamal, regimurile vamale suspensive sînt operațiuni

cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea totală sau parțială de drepturile de import

sau de export.

Prevederile art. 42 alin. (1) Cod vamal, tranzitul este regimul vamal în care

mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ

vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import și de export și fără aplicarea

măsurilor de politică economică, dacă legislația nu prevede altfel.

Potrivit art. 47 alin. (1) Cod vamal, în caz de avariere a mărfurilor sau de

intervenție a unei forțe majore, ele pot fi descărcate, posesorul (transportatorul) fiind

obligat: să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor; să informeze imediat organul

vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenția unei forțe majore,

despre locul aflării lor și a mijloacelor de transport; să asigure transportarea mărfurilor

și deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea

colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor și a mijloacelor de transport.

7

În conformitate cu art. 48 Cod vamal, titularul operațiunii de tranzit este

responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat să prezinte, în termenul stabilit,

organului vamal de destinație mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de

organul vamal de plecare.

Dacă mărfurile sunt puse în liberă circulație fără permisiunea organului vamal,

dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinație ori dacă sînt

prezentate cu lipsuri sau substituiri, titularul operațiunii de tranzit este obligat să

plătească drepturile de import, cu excepția cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor

din cauză de forță majoră.

Potrivit art. 128 alin. (1) lit. h) Cod vamal, obligația vamală se stinge prin

distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forță majoră.

Prin urmare, instanța de recurs decelează că instanța de apel corect a interpretat

normele legale sus citate, stabilind că titularul regimului vamal suspensiv nu este

responsabil de încheierea acestui regim în cazul mărfurilor și mijloacelor de transport

distruse în urma acțiunii unei forțe majore, or obligația vamală se stinge prin distrugerea

sau pierderea mărfurilor cauzată de o forță majoră.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că titularul regimului vamal de tranzit, SRL

„CARTNORD” și-a executat cu bună-credință obligațiile sale care apar în situația

intervenirii unei forțe majore.

În acest context, instanța de recurs reține că potrivit punctului 65 lit. a) din

Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii

Moldova, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 310 din 04 august 2017, în timpul

transportului pot apărea evenimente, cum ar fi forță majoră sau caz fortuit.

Iar, punctul 66 din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit

pe teritoriul Republicii Moldova, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 310 din

04 august 2017 prevede expres că pentru evenimentele menționate la pct.65 lit. a), b) și

c) transportatorul poate solicita întocmirea de către organele competente (poliție, organ

vamal, pompieri) a unui proces-verbal de constatare, care va fi prezentat organului

vamal de destinație.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că SRL „CARTNORD” a informat imediat Biroul Vamal Nord despre

producerea accidentului rutier.

Iar la 19 august 2020 SRL „CARTNORD” a depus o scrisoare informativă în

adresa Biroului Vamal Nord, prin care a comunicat despre producerea accidentului

rutier din 11 august 2020, cu implicarea camionului cu nr. de înmatriculare XXX, în

urma căruia a ars în totalitate marfa aflată în regim vamal de tranzit în baza declarației

de tranzit nr. 1120 T 7592 din 11 august 2020, solicitând anularea tranzitului (f.d.56 vol.

I).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că instanța de apel corect a stabilit că SRL „CARTNORD”,

prin probele prezentate și anexate la dosar, a confirmat imposibilitatea executării

obligației vamale de scoatere a mărfii aflate în regim suspensiv de tranzit pe teritoriul

8

Republicii Moldova, pe motivul distrugerii autoturismului și mărfurilor în accidentul

din 11 august 2020, de a cărui comitere nu este vinovată reclamanta și pe care nici nu

putea să-l evite sau să prevadă comiterea acestuia.

Astfel, la materialele cauzei sunt prezentate acte care confirmă survenirea forței

majore, și anume actul constatator din 12 august 2020 întocmit de Serviciul Vamal

Soroca, raportul de expertiză nr. 0433353 din 14 august 2020 întocmit de Camera de

Comerț și Industrie Edineț, ordonanța de începere a urmăririi penale din 17 august 2020

întocmită de Secția Urmărire Penală a Inspectoratului de Poliție Soroca, procesul-verbal

din 11 august 2020 de cercetare a locului accidentului rutier întocmit de ofițerul de

urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Soroca.

Totodată, ordonanța din 30 decembrie 2020 a procurorului în Procuratura Soroca

confirmă nevinovăția conducătorului camionului cu nr. de înmatriculare XXX, în care

se afla marfa care aparținea SRL „CARTNORD” și se afla în regim vamal de tranzit în

baza declarației de tranzit nr. 1120 T 7592 din 11 august 2020, în producerea

accidentului în urma căruia marfa respectivă a fost distrusă în totalitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că la caz este stabilită forța majoră, conform exigențelor legale precitate,

care reglementează această instituție juridică în domeniul vamal.

De asemenea, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

Serviciului Vamal precum că, certificatul nr. 430-06/05 din 22 august 2020 eliberat de

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova nu confirmă evenimentul de forță

majoră, care poate fi invocat ca temei de stingere a obligațiilor vamale.

În acest sens, relevanță are punctul 3 din Regulamentul privind eliberarea de

certificat ce atestă forța majoră, aprobat de Consiliul Camerei de Comerț și Industrie a

Republicii Moldova la 5 aprilie 2002, în vigoare la data producerii accidentului, conform

căruia prezentul Regulament determină modul de stabilire și eliberare a certificatului,

ce atestă evenimentele de forță majoră pe teritoriul Republicii Moldova, ce au

împiedicat îndeplinirea obligațiunilor contractuale.

Prin urmare, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este organul

competent de a atesta evenimentele de forță majoră pe teritoriul Republicii Moldova,

care ar putea fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației

debitorului în contextul raporturilor contractuale comerciale în care cel puțin o parte este

subiect al activității de întreprinzător, și nu ca temei de exonerare a executării

obligațiunilor vamale.

Or, forța majoră invocată ca temei de stingere a obligației vamale urmează a fi

probată conform cerințelor stabilite de legislația vamală, inclusiv de Normele

metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova,

aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 310 din 04 august 2017.

Respectiv, ținând cont de normele legale în vigoare la data emiterii actului

administrativ contestat și de circumstanțele faptice reținute, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța de apel

corect a conchis că Biroul Vamal Nord neîntemeiat a emis decizia de regularizare nr.

367 din 13 octombrie 2020 privind obligarea SRL „CARTNORD” la plata obligației

vamale în mărime de 55 046,85 de lei, or, respectiva obligație vamală s-a stins de drept,

9

potrivit art. 128 Cod vamal, în legătură cu distrugerea și pierderea mărfurilor în urma

unei forțe majore, ceea ce pe cale de consecință, duce la anularea în tot a deciziei de

regularizare nr. 367 din 13 octombrie 2020.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a

menține decizia din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) și art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord și se menține

decizia din 5 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „CARTNORD”,

reprezentată de avocatul Corneliu Chisilița împotriva Biroului Vamal Nord, terț

Serviciul Vamal cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Galina Stratulat

10