3ra-992/22 — cu privire la anularea actelor administrative

3ra-992/22 — cu privire la anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-992/22

2-19094641-01-3ra-27092022

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

2 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Firma de Producție și Comerț

„Valah” Societate cu Răspundere Limitată

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Firmei de Producție și Comerț „Valah” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord cu privire la anularea actelor

administrative

împotriva deciziei din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Firma de Producție și Comerț „Valah” Societate

cu Răspundere Limitată și cererea de alăturare la apel formulată de Societate cu

Răspundere Limitată „Ecaterix” împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Bălți sediul central

constată:

La 13 mai 2019, FPC „Valah” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord, terț SRL „Ecaterix” cu

privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 februarie 2018, 6 august 2018,

23 august 2018 și 29 august 2018, SRL „Ecaterix” a importat din Polonia, țară

membră a UE, marfa în baza declarațiilor vamale de import: 11701014005,

11701014008, 11701014409, 11701014410, 1170102154, 170112860.

A menționat că declarațiile vamale au fost validate de Biroul Vamal Nord, în

așa mod fiind acceptată valoarea în vamă a mărfurilor.

A precizat că importatorul a achitat integral obligațiile vamale, mărfurile

fiind puse în libera circulație. Circumstanțele invocate nu pot și nici nu sunt negate

de către pârâți.

A comunicat că la 14 noiembrie 2018, în lipsa temeiurilor legale, Biroul

Vamal Nord a întocmit un act de inspecție (informație ce se conține pe prima

1

pagina a actului) privind neacceptarea valorii în vamă a mărfurilor importate în

baza declarațiilor vamale validate anterior.

La 28 noiembrie 2018, Biroul Vamal Nord a emis decizia de regularizare

nr. 326, dispunându-se încasarea de la SRL „Ecaterix” a obligațiilor vamale

calculate suplimentar, în mărime de 241 860,98 de lei, inclusiv penalitatea în

mărime de 11 562,67 de lei.

La 12 februarie 2019, agentul constatator al Biroului Vamal Nord a întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 195/2019, fără a specifica

contravenientul în rubrica persoană juridică/persoană fizică, lipsind informația

privind denumirea persoanei juridice sau numele și prenumele persoanei fizice.

Din conținutul procesului-verbal rezultă că acesta putea fi întocmit atât în privința

SRL „Ecaterix”, cât și în privința FPC „Valah” SRL, ambele societăți comerciale

fiind indicate în textul actului de procedură.

La aceeași dată (12 februarie 2019), potrivit părții rezolutive a procesului-

verbal a fost emisă o decizie asupra cazului de contravenție vamală, în care se

conține informația doar privind „aplicarea sancțiunii materiale, conform: lit.

b1)

alin. (1) art. 232 Cod vamal... Amendă în valoare de 60 % din valoarea obiectului

contravenției 224 601 de lei... ceea ce constituie 134 760,60 de lei”.

A evidențiat că decizia nu conține informația care în baza normei imperative

trebuia să se regăsească în mod obligatoriu în actul de procedură: despre

contravenient, circumstanțele constatate la cercetarea cazului, articolul la care se

face referire și care prevede răspunderea pentru contravenția vamală comisă, adică

încadrarea juridică a faptei potrivit art. 231 Cod vamal.

La fel, a indicat reclamanta că, considerându-se vizată în cadrul procedurii

contravenționale, a contestat cu cerere prealabilă/plângere actele autorității vamale:

procesul-verbal și decizia asupra cazului contravențional. Plângerea a fost depusă

în termenul stabilit de lege, la 22 februarie 2019, fiind înregistrată la Serviciul

Vamal cu numărul de intrare 4747. În temeiul art. 277 alin. (1) Cod vamal,

autoritatea vamală a prelungit cu 30 de zile termenul de examinare a plângerii.

Astfel, prin hotărârea Serviciului Vamal din 4 aprilie 2019, scrisoarea

nr. 28/11-5565, plângerea FPC „Valah” SRL a fost respinsă, invocându-se că

decizia contestată nu se modifică.

A considerat că actele contestate sunt neîntemeiate și ilegale, afectate de

vicii fundamentale care se exprimă prin încălcarea drepturilor fundamentale

garantate de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și de Constituția RM.

Cu referire la prevederile art. 64 alin. (4) Cod penal, a menționat că i-a fost

aplicată o amendă în mărime de 134 760,60 de lei, ceea ce reprezintă cu circa 80 %

mai mult decât limita minimă a amenzii penale care poate fi stabilită conform

Codului penal unei persoane juridice. Așadar, sancțiunea aplicată este de natură

penală.

În speță, autoritatea vamală a încălcat grav prevederile art. 234 Cod vamal,

procesul-verbal fiind întocmit în baza Regulamentului, aprobat prin ordinul SV

nr. 27-0 din 3 februarie 2016, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

2

Prin derogare de la prevederile art. 443 alin. (1) lit. c) Cod contravențional,

procesul-verbal nu conține informația privind denumirea persoanei juridice în

privința căreia a fost întocmit actul de procedură.

Totodată, la caz, lipsește o decizie în sensul art. 268 Cod vamal. Decizia

contestată contravine normei imperative, nu conține informația prevăzută la art.

268 alin. (5) lit. c), d), e), f) Cod vamal.

Astfel, decizia contestată nu conține cel puțin datele despre contravenient și

circumstanțele constatate la cercetarea cazului. Mai mult, nu a fost indicată

informația privind funcția, numele și prenumele colaboratorului vamal care a emis

decizia. Or, modul de redactare a actului procedural denotă că decizia a fost

adoptată de unul din adjuncții șefului Biroului Vamal Nord – persoană care nu

poate fi identificată. A remarcat că înainte de inscripția „Tropoțel Igor, șef Birou

Vamal Nord” este aplicată cu pixul o bară „/”.

A mai notat că aplicarea sancțiunii materiale în valoare de 60 % din valoarea

obiectului contravenției a avut loc contrar prevederilor art. 232 alin. (1) lit. b 1) Cod

vamal.

A accentuat că declarațiile vamale nr. 1170 I 14005 din 23 august 2018 și

nr. 1170 I 14409 din 29 august 2018 au fost selectate pe culoarul roșu de control

vamal cu efectuarea obligatorie a controlului documentar și fizic al mărfii.

Respectiv, sancțiunea aplicată prin decizia și hotărârea contestate nu este

justificată.

A remarcat că în procesul de examinare a deciziei asupra cazului de

contravenție vamală, Serviciul Vamal a ignorat în totalitate dispozițiile art. 276

Cod vamal, faptul că „necorespunderea concluziilor, expuse în decizie,

circumstanțelor cazului” servește temei pentru anularea sau modificarea deciziei.

Încălcarea dispozițiilor legale este evidentă, or decizia asupra cazului

contravențional nici nu conține careva concluzii, actul de procedură fiind emis cu

încălcarea art. 268 alin. (5) Cod vamal.

Prin urmare, în speță, atât procedura, cât și cercetarea au fost incomplete și

unilaterale – temei prevăzut la art. 276 lit. a) Cod vamal pentru anularea sau

modificarea deciziei privind aplicarea sancțiunii.

Autoritatea vamală a ignorat și dispozițiile art. 276 lit. c) Cod vamal,

deoarece prezența încălcărilor serioase a cerințelor procedurale, cel puțin, a

dispozițiilor art. 267 și 268 alin. (5) Cod vamal, cât și încălcarea drepturilor

fundamentale garantate prin art. 6 & 3, 7 din CEDO, art. 1 din Primul Protocol

adițional la CEDO a generat pentru Serviciul Vamal obligația de a oferi remedii

efective, unicul mijloc adecvat constituind soluția de anulare a deciziei litigioase.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 232 alin. (1) lit. b 1),

234, 267, 268, 275, 276 Cod vamal, art. 3, 5, 16, 25 alin. (1) lit. b), 26 alin. (1) lit.

a), c), 27 din Legea contenciosului administrativ.

A solicitat anularea hotărârii Serviciului Vamal nr. 28/11-5565 din 4 aprilie

2019 ca neîntemeiată și ilegală, anularea procesului-verbal și a deciziei Biroului

Vamal Nord nr. 195/2019 din 12 februarie 2019.

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată a FPC „Valah” SRL ca neîntemeiată.

3

La 18 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod

administrativ, FPC „Valah” SRL a depus apel motivat împotriva hotărârii primei

instanțe.

La 22 noiembrie 2021, în temeiul art. 361 CPC, SRL „Ecaterix”,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc a depus cerere de alăturare la apel.

Prin decizia din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel depusă de FPC „Valah” SRL și cererea de alăturare la apel formulată de

SRL „Ecaterix” împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei Bălți sediul

central.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

ajuns la concluzia temeiniciei actelor emise de Serviciul Vamal al RM și Biroul

Vamal Nord, întrucât reieșind din actele anexate la declarațiile vamale, invoice-

urile prezentate de către FPC „Valah” SRL nu întrunesc condițiile necesare pentru

a fi veridice și anume: marfa indicată în declarația vamală nu poate fi identificată

în actele de însoțire a mărfii și în actele vamale de însoțire au fost indicate numărul

de locuri total raportat la valoarea mărfii pentru bucată, indiferent ce volume are

recipientul, adică recipientele de 0,25 kg, 05 kg, 1 kg, 1,2 kg, 1,7 kg, 1,9 kg, 5,7

kg, au același preț.

Astfel, riscul de prezentare a datelor eronate în invoice se confirmă prin

folosirea datelor neveridice și neconfirmate prin acte, fapt care a dus la exonerarea

parțială de drepturile de import.

Cu referire la prevederile pct. 41 și 44 din Regulamentul cu privire la

activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1290 din 9 decembrie 2005, prima instanță și instanța de

apel au reținut că prin acțiunile sale brokerul vamal FPC „Valah” SRL a comis o

contravenție vamală prevăzută de art. 231 pct. (6) Cod vamal, exprimată în

declararea neautentică în declarațiile vamale nr. 1170 I 02154 din 17 februarie

2018, nr. 1170 I 12860 din 6 august 2018, nr. 1170 I 14005 din 23 august 2018, nr.

1170 I 14409 din 29 august 2018 a datelor referitoare la valoarea în vamă a mărfii

importate, care a condus la exonerarea parțială a drepturilor de import în mărime

de 224 601 de lei.

În ceea ce privește situația că procesul-verbal cu privire la contravenție a fost

întocmit FPC „Valah” SRL fără specificarea în concret a datelor despre persoana

juridică, denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă,

instanța de apel a stabilit că procesul-verbal cu privire la contravenție, în original,

copia căruia se regăsește în materialele cauzei contravențional nr. 159/19 intentat

FPC „Valah” SRL conform art. 231 pct. 6) Cod vamal, conține mențiunea despre

denumirea persoanei juridice – SRL „Valah” cu sediul în mun. Chișinău, Stăuceni,

str. Ciorescu 2, IDNO XXXXX și cu indicarea persoanei care o reprezintă în cauza

contravențională - Natalia Pugacescu (jurist) în baza procurii nr. 77 din 21 martie

2017.

Totodată, instanța de apel a constatat că conținutul procesului-verbal cu

privire la contravenție întocmit FPC „Valah” SRL reflectă în detaliu fapta

contravențională, precizează locul și timpul săvârșirii ei, descrie circumstanțele

cauzei și apreciază consecințele juridice ale faptei – subevaluarea valorii în vamă,

cu încadrarea juridică a faptei conform art. 231 pct. 6) Cod vamal.

4

Instanța de apel a considerat că nu poate fi reținut argumentul

reprezentantului apelantei precum că decizia de sancționare a FPC „Valah” SRL nu

ar corespunde rigorilor art. 268 Cod vamal, deoarece decizia nu constituie în sine

un act administrativ separat, aceasta fiind parte componentă a procesului-verbal cu

privire la contravenția vamală, care la rândul său, include datele menționate

descrise de instanță supra, iar rigorile art. 268 Cod vamal nu impun emiterea

obligatorie a unui act separat.

În ce privește sancțiunea aplicată FPC „Valah” SRL – amendă în mărime de

60 % din valoarea obiectului contravenției care constituie 224 601 de lei, adică

suma de 134 760,60 de lei, instanța de apel a menționat că această se găsește în

limitele stabilite de art. 232 alin. (1) lit. b1 ), care stabilește sancțiunea pentru

comiterea fapte prevăzute de art. 231 pct. 6) Cod vamal ca fiind amenda de la 40 %

la 100 % din valoarea obiectului contravenției.

La 17 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, FPC „Valah” SRL a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, deoarece erorile judiciare nu

pot fi corectate de către instanța de recurs.

În susținerea recursului a invocat că, încălcând dreptul la un proces echitabil,

instanța de apel nu a examinat efectiv argumentele aduse de FPC „Valah” SRL, în

consecință pronunțând о decizie neîntemeiată și ilegală.

A accentuat că autoritatea vamală a avut obligația să respecte drepturile

garantate de art. 6 & 3 și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului -

drepturi care au fost violate grav, inclusiv din cauza încălcării prevederilor

legislației naționale ce reglementează procedura de întocmire, cerințele de formă și

de conținut a procesului-verbal cu privire la contravenția vamală, procedura de

cercetare a cazului contravențional, exigențele de formă și conținut a deciziei

asupra cazului de contravenție vamală.

A reiterat că autoritatea vamală a încălcat grav prevederile art. 234 Cod

vamal și pct. 35 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 24

decembrie 2000, deoarece procesul-verbal a fost întocmit în baza Regulamentului,

aprobat prin ordinul SV nr. 27-0 din 3 februarie 2016 (care nici nu a fost publicat

în Monitorul Oficial), dar nu în conformitate cu prevederile legale.

Totodată, prin derogare de la prevederile art. 443 alin. (1) lit. c) Cod

contravențional, procesul-verbal nu conține informația privind denumirea

persoanei juridice în privința căreia a fost întocmit actul de procedură, iar contrar

prevederilor art. 443 alin. (1) lit. d) Cod contravențional, procesul-verbal nu

conține informația privind fapta contravențională, circumstanțele cauzei care au

importanță pentru stabilirea faptelor și consecințelor lor juridice, evaluarea

eventualelor pagube cauzate de contravenție.

În același timp, a remarcat că decizia contestată nu conține informația

prevăzută la art. 268 alin. (5) lit. c), d), e), f) Cod vamal. Astfel, ignorarea

dispozițiilor art. 268 Cod vamal denotă că la examinarea cazului nu au fost

elucidate circumstanțele indicate la art. 267 Cod vamal, ceea ce reprezintă o

ingerință nejustificată în drepturile garantate prin art. 6 & 3 și 7 din CEDO, această

ingerință fiind una ilegală.

5

A evidențiat că în situația în care decizia litigioasă nu conține informația

privind circumstanțele constatate la cercetarea cazului, nu poate fi justificat

cuantumul amenzii, nefiind clar de ce amenda constituie 60 % și nu 40 % din

valoarea obiectului contravenției. Neelucidarea circumstanțelor indicate la art. 267

lit. b) Cod vamal, exclude justificarea ulterioară a respectării criteriului de

proporționalitate.

Instanța de apel a trecut cu vederea aspectele enunțate, provocând în așa

mod întinderea încălcării drepturilor fundamentale.

La fel, a considerat recurenta că au fost încălcate și prevederile art. 232

alin. (1) lit. b1 ) Cod vamal, or declarațiile vamale au fost verificate pe culoarul roșu

de control vamal cu efectuarea obligatorie a controlului documentar și fizic al

mărfii. Respectiv, prin actul contestat a fost aplicată o sancțiune ilegală, care

depășește limitele stabilite de legiuitor, situație ce denotă încălcarea art. 7 din

CEDO.

A mai notat că decizia asupra cazului contravențional nici nu conține careva

concluzii, actul de procedură fiind emis cu încălcarea art. 268 alin. (5) Cod vamal,

viciu fundamental care trebuia să fie remediat de Serviciul Vamal.

La 27 septembrie 2022, în adresa Serviciului Vamal, Biroului Vamal Nord și

SRL „Ecaterix” a fost expediată copia recursului depus de FPC „Valah” SRL, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 130 vol. III), fiind

recepționată de către destinatari la 30 septembrie 2022, ceea ce se atestă prin

avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 131-133 vol. III).

La 14 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Biroul Vamal

Nord a depus referință, solicitând declararea recursului formulat de FPC „Valah”

SRL ca inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Serviciul

Vamal și SRL „Ecaterix” nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus

referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 9 iunie 2022, în

ședință publică (f. d. 106 vol. III).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 9 iunie

2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată recurentei FPC „Valah” SRL și

reprezentantului acesteia, avocatului Vasile Nicoară, prin intermediul poștei

electronice, la 13 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la actele cauzei (f. d. 114 verso vol. III).

6

Este cert și faptul că la 17 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

FPC „Valah” SRL a depus recurs motivat împotriva deciziei din 9 iunie 2022 a

Curții de Apel Bălți (f. d. 115-122, 124 vol. III).

Astfel, recursul depus de FPC „Valah” SRL împotriva deciziei din 9 iunie

2022 a Curții de Apel Bălți este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de FPC „Valah” SRL, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

7

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de FPC „Valah” SRL.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Firma de Producție și Comerț „Valah” Societate cu

Răspundere Limitată se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8