2ac-52/23 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr.2ac-52/23

2-22011331-01-2cc-14022023

Î N C H E I E R E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Bălți,

sediul Central și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

formulată de Liubov Maievschi împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la

contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 26 ianuarie 2022, Liubov Maievschi, reprezentată de avocatul Serghei

Gavajuc, a formulat o cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Biroului Vamal Nord, solicitând anularea deciziei de

regularizare nr. 370 din 23 noiembrie 2021, răspunsului nr. 28/11-18559 din 29

decembrie 2021, proceselor - verbale de reverificare a declarațiilor vamale nr.

60/02 din 27 septembrie 2021 și nr. 60/03 din 04 noiembrie 2021, deciziei nr. 2 din

11 ianuarie 2022 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației

vamale, emise de Biroul Vamal Nord, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cauza

a fost transmisă pentru examinare conform competenței la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.43).

Prin încheierea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins cererea de suspendare a deciziei de regularizare nr. 370 din 23 noiembrie

2021, a răspunsului la contestație nr. 28/11 - 18559 din 29 decembrie 2021 a

1

Serviciului Vamal și a deciziei nr. 2 din 11 ianuarie 2022 cu privire la declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale emise de Biroul Vamal Nord

(f.d.69).

Prin decizia din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul declarat de avocatul Serghei Gavajuc în interesele Liubov Maievschi, fiind

menținută încheierea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.106-110).

Prin încheierea din 27 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

procesul a fost suspendat și dosarul s-a transmis Curții Supreme de Justiție, pentru

soluționarea conflictului negativ de competență, apărut între Judecătoria Bălți,

sediul Central și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.114).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

competența Judecătoriei Bălți, sediul Central la judecarea cauzei de contencios

administrativ, din următoarele considerente.

Conform art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are

sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată,

daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ

participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se

depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea

publică pârâtă.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Din prevederile art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun

destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele

legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului

solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau

un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar

persoana către care actul administrativ se îndreaptă.

Reieșind din prevederile art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

2

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un

număr nedeterminat de situații identice.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor

prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în

contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se

supun controlului de constituționalitate.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că la 26 ianuarie 2022, Liubov

Maievschi, reprezentată de avocatul Serghei Gavajuc, a formulat o cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului

Vamal Nord, solicitând anularea deciziei de regularizare nr. 370 din 23 noiembrie

2021, răspunsului nr. 28/11-18559 din 29 decembrie 2021, proceselor - verbale de

reverificare a declarațiilor vamale nr. 60/02 din 27 septembrie 2021 și nr. 60/03 din

04 noiembrie 2021, deciziei nr. 2 din 11 ianuarie 2022 cu privire la declanșarea

procedurii de executare silită a obligației vamale, emise de Biroul Vamal Nord,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Materialele cauzei atestă că pretențiile reclamantei Liubov Maievschi sunt

formulate împotriva Biroului Vamal Nord.

Conform art. 5 alin.(2) din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul vamal, din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile

vamale, aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni

teritoriale, aflate în subordinea birourilor vamale. (3) Serviciul Vamal este persoană

juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii

Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat.

Potrivit art. 9 alin. (1)-(4) din Codul vamal, activitatea vamală este desfășurată

de organele vamale. Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem

unic al Serviciului Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și

subdiviziunile teritoriale, alcătuite din birouri vamale și posturi vamale. Statutul,

funcțiile și competența Serviciului Vamal sunt determinate de prezentul cod și de

Guvern. Unitățile subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sunt create,

reorganizate și lichidate de către Serviciul Vamal.

În conformitate cu prevederile art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau

printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul

realizării unui interes public.

3

La rândul său, potrivit art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere

publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării

sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță

juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Din interpretarea coroborată a normelor expuse supra, rezultă indubitabil

calitatea de autoritate publică în sensul legii Serviciului Vamal, cu obligații și

drepturi depline în exercitarea atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul

realizării interesului public ce vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate

din implementarea politicii vamale, și asigurarea securității economice a statului,

în limita competențelor sale.

Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul art. 9 alin. (2)

Cod vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea

legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării,

profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității,

eficienței, loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii

administrative, având în competența sa inclusiv atribuții de examinare a petițiilor,

cererilor, plângerilor, proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților

administrativ-teritoriale. În exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu

societatea civilă, asigurând accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu

accesibilitate limitată, publicarea pe pagina sa web oficială a informațiilor cu

caracter public și transparența procesului decizional, în modul stabilit de legislație.

Deși prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor

acte normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu

privire la Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu

personalitate juridică”, birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept

care își desfășoară activitatea ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă,

iau decizii ce produc efecte juridice și răspund conform legii pentru acestea.

Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități

administrativ-teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către instanțele

judecătorești din aceleași unități administrativ-teritoriale, adică în limita razei

teritoriale în care organul vamal a desfășurat procedura administrativă propriu-zisă,

în sensul art. 6 Cod administrativ.

Mai mult decât atât, prin Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului

Serviciului vamal, a fost delegat conducerii birourilor vamale dreptul la semnătură

a actelor juridice, precum și întru asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor

stabilite în Regulamentele privind organizarea și funcționarea birourilor vamale.

Conform pct. 3 din Anexa la Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al

directorului Serviciului vamal, conducerea birourilor vamale a fost împuternicită să

semneze actele necesare procedurii judiciare, inclusiv: procurile de reprezentare la

instanțele de judecată și în fața altor instituții din domeniul public/privat și organe

de drept; referințele, pledoariile, cererile, demersurile, cererile de apel și cele de

recurs, contestațiile, cererile de intentare a procedurii de insolvabilitate, cererile de

validare a creanțelor, cererile de chemare în judecată.

Distinct de aceste specificări, în speță se constată că procedura administrativă

a fost executată, fiind emise acte administrative contestate de către Biroul Vamal

Nord, fapt ce confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică.

4

Drept urmare, competentă de a examina cauza dedusă judecății este instanța

în a cărei rază teritorială își are sediul Biroul Vamal.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de

competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Bălți, sediul Central, la

examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru examinarea

cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată formulată de

Liubov Maievschi împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea actelor

administrative, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată formulată

de Liubov Maievschi împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea

actelor administrative, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată se remite Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru examinare în fond

conform competenței.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5