3ra-98/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-98/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-98/2022

2-20000532-01-3ra-08022022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, N. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Oghienco, reprezentat de

avocatul Andrei Stănilă,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolai Oghienco împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe Galina Vatrici,

Sergiu Vatrici și Tatiana Vieru cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul

Andrei Stănilă împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 decembrie 2019, Nicolai Oghienco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul contractelor de donație nr.

10492 și nr. 10493 din 15 noiembrie 2013, a primit de la Serghei Gulceac, Svetlana

Gulceac, Vitalie Scutaru și Irina Scutaru, patru construcții accesorii (construcții

sportive) amplasate în mun. XXXXX, str. XXXXX, nr. XX cu nr. cadastral

XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX.

A menționat că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2018 au fost

admise cererile de apel declarate de Inspecția Teritorială în Construcții „Nord”, Sergiu

Vatrici, și cererile de alăturare la apel declarate de Galina Vatrici și Tatiana Vieru și a

fost casată integral hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 octombrie 2015, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de

Inspecția Teritorială în Construcții „Nord” împotriva Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru,

1

Svetlanei Gulceac, Serghei Gulceac, intervenienții accesorii Oficiul Cadastral Teritorial

Bălți filiala ÎS „Cadastru”, Galina Vatrici, Sergiu Vatrici și Tatiana Vieru cu privire la

declararea nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr.07/01 din 25 iulie

2011, pe numele Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru, Svetlanei Gulceac, Serghei Gulceac și

procesul-verbal de recepție finală nr.4 din 25 iulie 2011, pe numele Irinei Scutaru,

Vitalie Scutaru, precum și radierea înregistrării cadastrale nr. XXXXXXX,

XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX a construcției accesorii amplasate pe str.

XXXXXX, XX, mun. XXXX, cu suprafața de 70 m2, construcție accesorie, piscină, cort

de tenis, amplasate pe str. XXXXXX, XX, mun. XXXX, cu suprafața de 11,5 m3, 71,6

m2 și 461 m2;

- cererea de concretizare depusă de Inspecția Teritorială în Construcții „Nord”

împotriva Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru, Svetlanei Gulceac, Serghei Gulceac, Oficiul

Cadastral Teritorial Bălți filiala ÎS „Cadastru”, intervenienții accesorii Galina Vatrici,

Serghei Vatrici și Tatiana Vieru cu privire la declararea nulității absolute a procesului-

verbal de recepție finală nr.07/01 din 25 iulie 2011, pe numele Irinei Scutaru, Vitalie

Scutaru, Svetlana Gulceac, Serghei Gulceac și procesului-verbal de recepție finală nr.4

din 25 iulie 2011, pe numele Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru, precum și radierea

înregistrării cadastrale XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX a

construcției accesorii amplasată pe str. XXXXX, XX, mun. XXXX, cu suprafața de 70

m2, construcție accesorie, piscină, cort de tenis, amplasate pe str. X XXX, XX, mun.

XXX, cu suprafața de 11,5 m3 , 71,6 m3 și 461 m3 cu obligarea OCT Bălți, de a radia

din Registrul bunurilor imobile înscrierile respective, și

- cererea reconvențională depusă de Galina Vatrici, Sergiu Vatrici și Tatiana Vieru

împotriva Inspecției Teritoriale în Construcții „Nord”, Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru,

Svetlanei Gulceac, Serghei Gulceac, Oghienco Nicolai, Primăriei mun. Bălți, Șeful

secției arhitectură și construcții al Primăriei mun. Bălți, Arhitectorul mun. Bălți,

intervenienții accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți filiala ÎS „Cadastru”, Asociația

Coproprietarilor în Condominiu nr.47/002, privind anularea proceselor-verbale de

recepție finală nr.07/01 din 25 iulie 2011, și nr.4 din 25 iulie 2011, radierea înregistrării

cadastrale a construcțiilor și declararea nulității contractelor de donație nr.XXXX și

XXXX din XX noiembrie XXXX.

Astfel, a fost constatată nulitatea absolută a procesului-verbal de recepție finală

nr.07/01 din 25 iulie 2011, pe numele Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru, Svetlanei Gulceac,

Serghei Gulceac și procesului-verbal de recepție finală nr.4, din 25 iulie 2011, pe

numele Irinei Scutaru, Vitalie Scutaru.

A fost obligată Agenția Servicii Publice să radieze din Registrul bunurilor imobile,

imobilele cu nr. cadastrale XXXXXXXX, XXXXXXXX, XXXXXXXX, XXXXXXXX

a construcției accesorii amplasată pe str. XXXXXX, XX, mun. XXXX, cu suprafața de

70 m2, construcție accesorie, piscină, cort de tenis, amplasate pe str. XXXXXX, XX,

mun. XXXX, cu suprafața de 11,5 m3, 71,6 m3 și 461 m3.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de donație nr.XXXX din XX

noiembrie XXXX, încheiat între Vitalie Scutaru, Irina Scutaru și Nicolai Oghienco, și

contractul de donație nr. XXXX, încheiat între Vitalie Scutaru, Irina Scutaru, Serghei

Gulceac, Svetlana Gulceac și Nicolai Oghienco, cu aducerea părților la poziția inițială.

2

Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Nicolai Oghienco a fost declarat ca inadmisibil.

A menționat reclamantul că, în cadrul unui proces civil inițiat împotriva sa de către

Serghei Vatrici privind demolarea construcțiilor, la ședința de judecată din 10

decembrie 2019 a fost prezentat un certificat din cadastrul bunurilor imobile, de unde

rezultă că dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXXXXX,

XXXXXXXX, XXXXXXXX, XXXXXXXX, a fost radiat la 20 noiembrie 2019, fără

consimțământul său, ca fiind proprietar, ceia ce contravine prevederilor art. 331 alin. (6)

din Codul civil.

Dreptul de proprietate a fost radiat la 20 noiembrie 2019, însă la data de 01 martie

2019, intrase în vigoare Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018, prin care au fost aprobate

noile modificări la Codul civil. Conform modificărilor, în conținutul articolului 331 alin.

(6) Cod civil, se menționează că în cazul în care în temeiul actului juridic nul sau anulat

s-a dobândit un drept prin înregistrarea într-un registru de publicitate prevăzut de lege,

iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul nu își dă consimțământul la radiere,

dreptul dobândit se radiază doar pe calea acțiunii în rectificare.

Pe de altă parte, la fel, conform Codului civil în redacție nouă, la art. 524 alin. (1)

este stipulat concret că, în cazul în care persoana a fost înregistrată în registrul bunurilor

imobile sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, în sensul art. 420,

ca titular al unui drept real sau al altui drept patrimonial, iar dreptul ei este pasibil de

radiere sau altă rectificare pe unul din temeiurile prevăzute la art. 439 alin. (1) lit. a) sau

b), dreptul va rămâne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și nu se mai admite

nicio radiere sau altă rectificare fără consimțământul persoanei înregistrate, dacă

persoana a exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra căruia poartă

dreptul înregistrat timp de 5 ani, în cazul în care a dobândit dreptul cu titlu gratuit și, pe

toată durata posesiei, l-a posedat cu bună-credință.

Astfel, organul cadastral urma să refuze radierea dreptului înregistrat în baza

deciziei Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2018, deoarece prevederile art. 331 alin.

(6) și art. 524 alin. (1) Cod civil, (în redacție nouă) a devenit aplicabil din momentul

intrării în vigoare, moment în care nu exista nici o cerere de radiere.

Reclamantul a mai menționat că, radierea a fost dispusă asupra bunurilor imobile

în privința cărora era înregistrată „interdicția” aplicată prin încheierea Judecătoriei Bălți

din 10 iulie 2014, încă în vigoare. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie

2018, trebuia să fie prevăzut în mod expres, faptul că se anulează măsurile de asigurare

a acțiunii dispuse prin încheierea Judecătoriei Bălți din 10 iulie 2014, în caz dacă

instanța de apel a omis acest lucru, partea interesată urma să depună cerere în cadrul

aceluiași dosar, privind anularea măsurii de asigurare a acțiunii conform art. 180 alin.

(2) Cod de procedură civilă. La organul cadastral, Serghei Vatrici, persoana care a

depus cererea de radiere, nu a prezentat nici o încheiere de anulare a măsurii de

asigurare a acțiunii, deoarece în realitate nici nu s-a solicitat acest lucru. Decizia

registratorului de radiere, este nulă în conformitate cu art. 344 Cod civil.

A solicitat reclamantul Nicolai Oghienco anularea deciziei Serviciului Cadastral

Teritorial Bălți din 20 noiembrie 2019 privind radierea dreptului de proprietate asupra

3

bunurilor imobile amplasate în mun. XXXX, str. XXXXX XX, cu nr. cadastral

XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX.

Prin cererea de concretizare a acțiunii, depusă la 17 iunie 2020, reclamantul a

solicitat anularea deciziei registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice

nr.11/col/507/2019/292019 din 25 octombrie 2019 privind anularea deciziei de refuz la

radierea din Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile cu nr. cadastral

XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, situate în mun. XXXX, str. XXXX

nr.XX, și radierea din Registrul bunurilor imobile (f.d.84).

Prin încheierea din 18 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani au fost

atrași în proces Galina Vatrici, Sergiu Vatrici și Tatiana Vieru, în calitate de persoane

terțe în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai

Oghienco împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 120-121,

vol. I).

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolai Oghienco a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d.194-208, vol.I).

Dispozitivul hotărârii din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat lui Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă la

13 noiembrie 2020, fapt confirmat prin extrasul din adresa electronică (f.d.192, vol. I).

La 20 noiembrie 2020, Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10

noiembrie 2020 (f.d.190, vol. I).

La 02 februarie 2021, Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă a

recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 04 martie 2021, prin intermediul

adresei electronice, Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă, a depus

motivarea apelului (f.d.210, 218-219, 220-226, vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă împotriva hotărârii din 10

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă

împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

24, 25-33, vol. II).

Pentru a decide astfel instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 2 alin. (1), 3, 18

alin. (1), 17, 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, art. 4 alin. (1)-(3), 5 alin. (1),

28 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile art. 16 alin. (1) din Codul de

procedură civilă și a stabilit că obiectul controlului judecătoresc constituie decizia

registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice nr.11/col/507/2019/29/2019 din 25

octombrie 2019, prin care s-a dispus anularea deciziei registratorului SCT Bălți și s-a

decis radierea din Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile (construcțiilor) cu

numerele cadastrale XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX, situate în

mun. XXXX, str. XXXX, XX, în temeiul deciziei Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie

4

2018, devenită irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 aprilie

2019.

Instanța de apel a reținut că registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice, în

urma examinării cererii prealabile depuse de Galina Vatrici, Sergiu Vatrici și Tatiana

Vieru, împotriva deciziei Serviciului cadastral teritorial Bălți din 18 septembrie 2019,

corect a concluzionat netemeinicia refuzului registratorului SCT Bălți, Axentiuc Igor

privind respingerea cererii de radiere din Registrul bunurilor imobile a imobilelor cu nr.

cadastrale XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX. Or, în condițiile în

care prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2018 s-a dispus

casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Bălți din 28 octombrie 2015, rezultă că nici

încheierea Judecătoriei Bălți din 10 iulie 2014, la care a făcut trimitere registratorul SCT

Bălți în decizia de refuz din 18 septembrie 2019, nu mai produce efecte juridice. Mai

mult, art. 180 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, măsurile anterioare de

asigurare a acțiunii se mențin pînă cînd hotărârea judecătorească devine definitivă,

numai în cazul respingerii acțiunii.

În timp ce, în speță, prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2018

acțiunea a fost admisă, respectiv, măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin

încheierea Judecătoriei Bălți din 10 iulie 2014 nu mai produceau efecte juridice la data

de 09 septembrie 2019 - momentul depunerii cererii de către Galina Vatrici, Serghei

Vatrici și Tatiana Vieru privind radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.

Colegiul specializat al instanței de apel a apreciat ca lipsit de temei argumentul

apelului că, la emiterea deciziei de radiere registratorul a procedat contrar prevederilor

art. 33 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998.

Într-adevăr, art. 33 alin. (3) din Legea nr. 1543/1998 stabilește că, decizia privind

refuzul înregistrării drepturilor se comunică solicitantului în scris, iar un exemplar al

deciziei se îndosariază în dosarul cadastral. În cazul dosarului cadastral electronic,

decizia se emite într-un exemplar pe suport de hîrtie, care se eliberează solicitantului, și

unul sub formă de document electronic, care se îndosariază în dosarul cadastral

electronic. Refuzul înregistrării drepturilor poate fi soluționat prin acțiunea în rectificare

dacă sînt prezente temeiurile indicate la art. 505 și 509 din Codul civil.

În celelalte cazuri, decizia de refuz poate fi atacată în instanța de judecată sau la

registratorul Agenției Servicii Publice, iar decizia acestuia poate fi atacată în instanța de

judecată. Însă, instanța de apel a considerat că nu era necesară intentarea unei acțiuni în

rectificare, în condițiile în care, prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Bălți din 13

noiembrie 2018 a fost obligată Agenția Servicii Publice - „să radieze din Registrul

Bunurilor Imobile imobilele cu nr. cadastrale XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX,

XXXXXXX”. Or, depunerea unei acțiuni în rectificare, după cum a sugerat reclamantul,

ar încălca principiul securității raporturilor juridice, deoarece, de fapt examinarea unei

astfel de acțiuni ar însemna revizuirea deciziei irevocabile emise de Curtea de Apel

Bălți pe marginea acestui subiect, fapt care este inadmisibil.

Respectiv, instanța de apel a considerat drept neîntemeiate și argumentele

apelantului că, registratorul nu a fost în drept să efectueze careva rectificări în Registrul

bunurilor imobile în lipsa acordului titularului de drepturi, Nicolai Oghienco.

5

Instanța de apel a reiterat că, de fapt, decizia registratorului din cadrul Agenției

Servicii Publice nr.11/col/507/2019/29/2019 din 25 octombrie 2019, a fost emisă în

vederea executării actului judecătoresc irevocabil, a deciziei Curții de Apel Bălți din 13

noiembrie 2018, iar în astfel de circumstanțe nu era necesară existența acordului

titularului de drepturi.

La fel a considerat instanța de apel că este irelevant argumentul apelului că,

Nicolai Oghienco se consideră dobânditor de bună credință deoarece a folosit bunul

imobil înregistrat în Registrul bunurilor imobile mai mult de 5 ani. Or, în speță nu sunt

puse în discuție acțiunile lui Nicolai Oghienco și dacă ultimul a acționat cu bună

credință. La caz, s-a efectuat controlul judecătoresc asupra actului administrativ prin

care s-a dispus radierea din Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile menționate

supra. Iar, în condițiile în care radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile,

privind construcțiile cu numerele cadastrale XXXXXXX, XXXXXXX, XXXXXXX,

XXXXXXX și a drepturilor asupra acestora, au fost efectuate în baza hotărîrii

judecătorești irevocabile, prin care s-au anulat documentele de constituire a imobilelor

(procesele-verbale de recepție), a contractelor de înstrăinare încheiate ulterior, precum și

prin care s-a obligat organul cadastral să radieze înscrierile despre construcțiile în cauză,

Agenția Servicii Publice nu a avut temeiuri legale să refuze radierea înscrierilor

nominalizate. În caz contrar, se încălcau prevederile art. 16 din Codul de procedură

civilă – caracterul obligatoriu al actelor judecătorești.

Corespunzător, instanța de apel a dedus că soluția primei instanțe de respingere a

acțiunii depuse de Nicolai Oghienco privind anularea deciziei registratorului din cadrul

Agenției Servicii Publice nr.11/col/507/2019/292019 din 25 octombrie 2019 privind

anularea deciziei de refuz la radierea din Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile

cu nr. cadastral XXXXXXXX, XXXXXXXX, XXXXXXXX, XXXXXXXX, situate în

mun. XXXX, str. XXXX nr.XX, și radierea din Registrul bunurilor imobile este

întemeiată și legală.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021 a fost notificată

avocatului Andrei Stănilă la 12 ianuarie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.

37, vol. II), iar lui Nicolai Oghienco la 24 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție a scrisorii (f.d.39, vol. II).

La 21 ianuarie 2022, prin intermediul adresei electronice, Nicolai Oghienco,

reprezentat de avocatul Andrei Stănilă a expediat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, anularea deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

cu restituirea cauzei pentru rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă

și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a ținut cont

de faptul că decizia de radiere a dreptului de proprietate este un act administrativ

defavorabil pentru proprietarul Nicolae Oghienco, iar organul cadastral nu l-a informat

despre depunerea cererii de radiere a dreptului său asupra bunurilor imobile, deși s-a

cerut de 3 ori prin 3 demersuri să fie anunțat pentru a-și putea exprima poziția cu privire

la radiere.

6

La fel, nu a ținut cont instanța de apel că la emiterea deciziei de radiere,

registratorul a procedat contrar prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Nu este de acord cu poziția instanței precum că la caz există decizia Curții de Apel

Bălți din 13 noiembrie 2018 prin care s-a dispus obligarea Agenția Servicii Publice de a

radia din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a bunurilor imobile ce

aparțin reclamantului Oghienco Nicolai. Cu atât mai mult, că ultimul se consideră

dobânditor de bună credință, deoarece a folosit bunul imobil înregistrat în Registrul

bunurilor imobile mai mult de 5 ani.

A susținut că instanța de apel greșit a concluzionat că art. 331 alin. (6), 420 și 524

din Codul civil modernizat nu erau aplicabile la momentul emiterii deciziei de radiere,

deoarece nu erau în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești de declarare a

nulității actului juridic care a servit ca temei de înregistrare a dreptului lui Nicolai

Oghienco.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 noiembrie 2021 și la

12 ianuarie 2021 a fost notificată avocatului Andrei Stănilă, prin intermediul adresei

electronice, decizia integrală (f.d. 37, vol. II).

În condițiile enunțate, recursul motivat depus la 21 ianuarie 2022, este în termen

(f.d. 45-54, vol. II).

La 08 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Servicii Publice, Sergiu Vatrici, Galina Vatrici și Tatianei Vieru copia recursului

motivat depus de Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt confirmat prin avizele de

recepție a scrisorii.

La 15 martie 2022 Agenția Servicii Publice a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului depus de Nicolai Oghienco.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

7

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

8

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Nicolai Oghienco, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

9