3r-65/22 — nulitatea actelor administrative

Dosarul nr. 3r–65/22

(2-21153600-01-3r-10032022)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Uladzimir Navazhylau, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Uladzimir Navazhylau

împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, Nataliei Gavrilița,

Vasile Guștiuc, Ala Nemerenco cu privire la nulitatea actelor administrative,

împotriva deciziei din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 18 octombrie 2021, Uladzimir Navazhylau a depus, la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani, cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică, Nataliei Gavrilița, Vasile Guștiuc, Ala Nemerenco

cu privire la recunoașterea nulității hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică, ca fiind emise cu încălcarea normelor legislației Republicii

Moldova și normelor internaționale, recunoașterea că toate hotărârile Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică au caracter de recomandare în legătură

cu faptul că nu sunt semnate de persoanele responsabile, nu sunt ștampilate și nu sunt

publicate în Monitorul Oficial, așa cum prevede art. 76 din Constituția Republicii

Moldova și obligarea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică să indice

că deciziile emise au caracter de recomandare, nefiind obligatorii (f.d.2-11).

Prin încheierea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea lui Uladzimir Navazhylau a fost strămutată la Curtea de Apel Chișinău,

pentru examinare după competență (f.d. 32-33).

Prin notificarea din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a stabilit

reclamantului, un termen de pînă la 10 decembrie 2021, ora 16:00, pentru înlăturarea

neajunsului stabilit, și anume prezentarea la Curtea de Apel Chișinău a cererii de

chemare în judecată și a probelor redactate cu traducere în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat - limba română.

La 17 decembrie 2021, reclamantul a depus o cerere prin care a invocat

ilegalitatea solicitării instanței (f.d.46-47).

1

Prin notificarea repetată din 24 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a

stabilit reclamantului un termen de până la 14 ianuarie 2022, ora 16:00, pentru

înlăturarea neajunsului stabilit.

La 06 ianuarie 2022, reclamantul a depus din nou o cerere prin care a invocat

ilegalitatea solicitării respective (f.d.51-52).

Prin încheierea din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Uladzimir Navazhylau

împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, Nataliei Gavrilița,

Vasile Guștiuc, Ala Nemerenco cu privire la nulitatea actelor administrative (f.d. 58-

62).

La 21 februarie 2022, Uladzimir Navazhylau a depus recurs împotriva încheierii

din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 66-70).

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea recursului

acesteia, acordând recurentului Uladzimir Navazhylau un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din următoarele considerente.

Instanța de recurs învederează că, în conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul

administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prezentul capitol nu

rezultă altceva.

Conform art. 235 din Codul Administrativ, dacă cererea de apel nu corespunde

cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește

apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat

neajunsurile în termen stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data

inițială.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul în care cererea de

chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212

alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, cererea de recurs depusă de

recurentul Uladzimir Navazhylau este redactată și depusă în limba rusă.

La aspectul dat, art. 26 din Codul administrativ stipulează că limba de procedură

în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută

de legislație.

În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii

Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de stat.

În conformitate cu art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, limba de

stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei

latine. Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

2

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la

denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională, prin hotărârea nr. 36 din 5 decembrie

2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție în corelație cu Preambulul

Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a hotărât că în cazul

existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul

Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare

la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii

referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din Constituție.

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin.

(1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu Declarația de

Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura judiciară se

desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiilor art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de contencios

administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care este limba

de stat a Republicii Moldova. În această consecvență, instanța de recurs notează că

principiul utilizării limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a

Republicii Moldova, în art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9

din Legea cu privire la organizarea judecătorească și art. 26 din Codul administrativ

impune ca judecarea cauzelor de contencios administrativ să aibă loc în limba oficială

a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a

se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de

apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de

către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile

și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea

Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5

iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite

pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie

2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea

Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în

mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii justițiabili

care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă,

prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești, chiar

și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

3

Dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor desfășurate în

fața instanței judecătorești include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de

procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod obligatoriu traduse și în limba

de stat.

Ținând cont de cele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va amâna examinarea recursului și va acorda recurentului Uladzimir Navazhylau

termen pentru prezentarea cererii de recurs redactată sau cu traducere în limba în care

se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a-i explica recurentului că, în cazul neînlăturării

în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii

de recurs, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a), art. 241 alin. (3), art. 233 alin. (1) din

Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 230, art. 241 alin. (3), art. 233 alin. (1) și art. 235 din Codul

administrativ și în conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, art. 208 din Codul

de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea recursului depus de Uladzimir Navazhylau împotriva

încheierii din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 18 mai

2022.

Se stabilește recurentului termen până la data de 13 mai 2022 pentru prezentarea

la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18) a cererii

de recurs împotriva încheierii din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău

redactată cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în

limba de stat – limba română.

Se explică recurentului că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța

de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 243

alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4