3ra-639/21 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-639/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 29 septembrie 2021 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Parașciuc Ecaterina”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Parașciuc Ecaterina” împotriva Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, terț Ecaterina Nicolaescu (Mîndrilă) cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 12 septembrie 2019, SRL „Parașciuc Ecaterina” a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 10 decembrie 2019, cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului nr. 02-2/3187 din 10 iulie 2019 emis de Agenția Națională pentru Sănătate Publică și obligarea întocmirii procesului-verbal de control.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 14 august 2017, persoana cu funcție de răspundere din cadrul Centrului de Sănătate Publică din raionul Strășeni, succedată în drepturi de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, asistentul medical epidemiologic, Ecaterina Nicolaescu, ilegal, în lipsa unei delegații de control semnată și eliberată de către conducerea Centrului, unipersonal, fără înștiințarea reclamantei și neîntocmind procesele-verbale de recoltare a probelor și de sigilare a acestora, în scopul verificării faptului eliberării de către restaurantul „Ecaterina” către Ecaterina Bolganschi și/sau părinților ei, după finalizarea la 12 august 2017, în incinta restaurantului „Ecaterina” din xxxx, km 11, a mesei comune de sărbătoare a căsătoriei, pentru consumul ulterior la domiciliu a unor resturi din produsele culinare finite, preparate, porționate și servite, care au rămas neconsumate după finalizarea ceremoniei precum și în scopul verificării calității unor asemenea resturi din produsele culinare.

1 A efectuat acțiuni de prelevare de la domiciliul părinților sărbătoriților, presupus preluate la 17 august 2017, după finalizarea mesei comune de sărbătoare a căsătoriei, ulterior le-a transmis spre investigații la laboratorul microbiologic al Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău. În opinia reclamantei, conform art. 28 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 08 iunie 2012, asistentul medical epidemiologic, Ecaterina Nicolaescu, era obligată, să încheie procedura de control inopinat al restaurantului „Ecaterina”, prin întocmirea procesului-verbal de control. A susținut că, prin faptul că nu s-a încetat procedura de control și întocmirea procesului-verbal de control, reclamantei i-a fost încălcat dreptul la un control de stat, desfășurat în corespundere cu prevederile legii, la contestarea rezultatelor în cauză prin intermediul contestării în modul prevăzut de lege a procesului-verbal de control.

La 18 iunie 2019, reclamanta a depus o cerere prin care a solicitat Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, să oblige asistentul medical epidemiologic Ecaterina Nicolaescu să încheie procedura de control inopinat în privința restaurantului „Ecaterina”, începută la 14 august 2017, prin întocmirea, în două exemplare, a procesului-verbal de control, cu înmânarea unui exemplar al acestui proces-verbal de control, contra semnătură. Prin răspunsul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică nr. 01-2/3187 din 10 iulie 2019, cererea depusă de reclamantă a fost respinsă, motivând că acțiunile persoanei în cauză din 14 august 2017, nu cad sub incidența Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 08 iunie 2012. Nefiind de acord cu refuzul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică nr. 01- 2/3187 din 10 iulie 2019, a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea răspunsului enunțat.

Totodată, a menționat că, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, contrar prevederilor art. 167 alin. (3) din Codul administrativ, nu a soluționat cererea prealabilă în termen de 15 zile calendaristice. Prin încheierea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din oficiu, a fost atras în proces în calitate de terț, Ecaterina Nicolaescu. Prin hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea înaintată de către SRL „Parașciuc Ecaterina”, ca neîntemeiată. La 11 august 2020, SRL „Parașciuc Ecaterina” a declarat apel nemotivat, iar la 05 octombrie 2020, apel motivat împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de SRL „Parașciuc Ecaterina” împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la 11 august 2017, în restaurantul „Ecaterina”, ce aparține societății cu răspundere limitată „Parașciuc Ecaterina” a fost desfășurată o ceremonie de nuntă, iar în rezultatul acestei ceremonii, a avut loc izbucnirea de toxiinfecție alimentară, provocată de salmoneloză care a dus la intoxicație în masă a 45 de bolnavi. În rezultatul apariției toxiinfecției respective, autoritățile competente în domeniul sanitar epidemiologic au efectuat acțiuni de prelevare a probelor, de 2 întocmire a trimiterilor la laborator, acțiuni obligatorii de îndeplinit în cazul apariției cazurilor de izbucniri de boli provocate de produsele alimentare.

Acțiunile autorităților din domeniul sanitar epidemiologic au avut drept scop cercetarea tuturor circumstanțelor apariției toxiinfecției, or, orice izbucnire de boală provocată de produsele alimentare, sau caz de deces în rezultatul bolii provocate de produsele alimentare, trebuie să fie semnalată în regim de urgență, înregistrată și cercetată în scopul stabilirii cauzelor, care au dus la apariția izbucnirii, cu efectuarea măsurilor imediate și eficiente de însănătoșire și antiepidemice. La fel a notat că, din momentul recepționării de către Centrul de Sănătate Publică a informației urgente despre apariția izbucnirii de boală provocată de produsele alimentare a fost formată imediat echipa de cercetare: epidemiolog, medicul igienist, microbiolog și/sau chimist, cu participarea personalului medical la care s-au prezentat bolnavii.

Din focarul xxxx, unde au fost depistați bolnavi care au participat la nuntă, au fost prelevate probe din produse alimentare, preluate „la pachet” de la restaurantul nominalizat, pentru examinare la microflora patogenă. Corespunzător, având în vedere faptul, că investigarea epidemiologică a focarelor de boli transmisibile este un proces complex, acțiunile asistentului medicului epidemiolog, Ecaterina Nicolaescu care a prelevat probe din produse alimentare, preluate „la pachet” de la restaurantul „Ecaterina” au fost legale, or, în scopul stabilirii sursei, factorilor și a mecanismului de transmitere a infecției se recoltează probe pentru analize de laborator, din produse alimentare consumate atât de la personalul care a preparat produsele alimentare, cât și de la bolnavi, adică de la domiciliul persoanelor contaminate.

De asemenea a conchis că, acțiunile asistentului medicului epidemiolog, Ecaterina Nicolaescu sunt activități obligatorii, care urmează a fi îndeplinite în vederea executării obligațiunilor de serviciu, în situațiile de înregistrare a izbucnirii de boală provocată de produsele alimentare, fiind întreprinse în limitele atribuțiilor funcționale deținute de către aceasta. În final, instanța de apel a apreciat ca fiind declarative și neîntemeiate cele invocate de către reclamantă precum că, asistentul medicului epidemiologic, Ecaterina Nicolaescu, a efectuat un control de stat, în lipsa delegației de control. Or, controlul efectuat la apelantă a fost unul inopinat, fiind efectuat cu scopul stabilirii sursei toxiinfecției.

Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță în mod just și întemeiat a respins pretenția cu privire la obligarea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică să emisă actul administrativ individual de dispoziție favorabil SRL „Parașciuc Ecaterina”. La 08 aprilie 2021, SRL „Parașciuc Ecaterina” a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat, iar la 18 mai 2021, a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 03 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate, pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, reiterând argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar, a menționat că decizia contestată este ilegală deoarece de către instanța de apel nu a fost aplicată legea care trebuia aplicată. 3 Recurentul a menționat că instanța de apel nefondat a concluzionat că procesul- verbal de examinarea a obiectivului (de control) din 13 august 2017, întocmit de către medicul igienist - Cebanova Raisa, în comun cu asistentul medical epidemiolog - Popa Nina din cadrul Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău, la finele controlului de Stat al activității restaurantului SRL „Parașciuc Ecaterina” din xxxx, km.

11, inițiat și finalizat de către acestea la data de 13 august 2017, precum că este procesul-verbal de control al activității restaurantului SRL „Parașciuc Ecaterina” din xxxx, km 11, care însă urma a fi întocmit de asistentul medical epidemiolog, Mîndrila (Nicolaescu) Ecaterina, din cadrul Centrului de Sănătate Publică din raionul Strășeni la finele Controlului de Stat al activității restaurantului, petrecut de către ea începând cu data de 14 august 2017 până la sfârșitul lunii septembrie 2017. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 03 martie 2021. La 11 martie 2021, SRL „Parașciuc Ecaterina” a recepționat dispozitivul deciziei, iar la 27 aprilie 2021 a recepționat decizia motivată (f.d. 190, 196). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că SRL „Parașciuc Ecaterina” s-a conformat prevederilor legale și a depus la Curtea de Apel Chișinău recursul nemotivat la 08 aprilie 2021 și motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție la 18 mai 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 06 mai 2021, ulterior la 20 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat, însă până în prezent nu și-au valorificat acest drept. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de 4 Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de SRL „Parașciuc Ecaterina”, este inadmisibilă. 5 În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Parașciuc Ecaterina”, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nina Vascan Victor Burduh 6