3r-251/21 — contestarea actului administrativ

3r-251/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r–251/21

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

DECIZIE

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Evgheni Barciuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Evgheni Barciuc împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate

Publică, Comisiei teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică mun. Chișinău, terți

Agenția Națională de Sănătate Publică, Consiliul municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău, cu privire la anularea în parte a actelor administrativ

normative,

împotriva încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 februarie 2021, Evgheni Barciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, Comisiei

teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică mun. Chișinău, terți Agenția Națională

de Sănătate Publică, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului

Chișinău, cu privire la anularea hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică nr. 28 din 28 noiembrie 2020 și nr. 31 din 06 ianuarie 2021, în

partea ce prevede obligativitate portului măștilor de protecție ( de toate tipurile) în

toate spațiile publice deschise și închise pe întreg teritoriul municipiului Chișinău,

inclusiv în transportul public și tuturor hotărîrilor Comisiei Naționale Extraordinare

de Sănătate Publică nr. 2-42 aprobate în perioada 18 mai 2020-13 ianuarie 2021 în

partea mențiunilor: „Autoritățile administrației publice centrale, autoritățile publice

locale, toate persoanele juridice de drept public și de drept privat înregistrate în

Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de

organizare, precum și toți cetățenii Republicii Moldova și alte persoane fizice aflate

pe teritoriul Republicii Moldova, vor asigura respectarea strictă a următoarelor

măsuri de control și combatere a infecției COVID -19: purtarea măștilor în

transportul public, spațiile comerciale și spații publice închise, în situația în care nu

1

poate fi respectată distanța socială/fizică. Masca trebuie să acopere atît gura, cît și

nasul”.

Prin încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă acțiunea înaintată de către Evgheni Barciuc Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică, Comisiei teritoriale Extraordinare de Sănătate

Publică mun. Chișinău, terți Agenția Națională de Sănătate Publică, Consiliul

municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, cu privire la anularea în

parte a actelor administrativ normative.

La 01 iunie 2021, Evgheni Barciuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea actului judecătoresc contestat, cu emiterea unei noi încheieri

prin care cererea de chemare în judecată să fie declarată admisibilă.

În motivarea recursului recurentul a invocat că, instanța de fond a admis

încălcări prevăzute la art. 432 alin. (2) lit.a), c) și alin (4) Cod de procedură civilă.

La fel, a indicat că Curtea de Apel Chișinău nu a indicat care din condițiile

enumerate la art. 211 alin. (1) și (2) nu au fost respectate de către recurent la

depunerea acțiunii. În opinia recurentului, au fost respectate toate condițiile

prevăzute de normele legale și acțiunea sa întrunește toate elementele unei acțiuni

în contencios administrativ.

În lumina celor relatate supra pentru a nu îngrădi accesul liber la justiție al

recurentului și dreptul la un proces echitabil, a fost depusă prezenta cerere de

recurs, solicitându-se admiterea recursului în sensul declarat.

La 21 iunie 2021, în adresa intimaților Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică, Comisiei pentru Situații Excepționale, Comisiei teritoriale

Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, Agenției Naționale de

Sănătate Publică, Consiliului Municipal și Primăriei mun. Chișinău a fost

expediată copia recursului depus de Barciuc Evgheni, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

La 05 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Primarul general al

municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au depus referință, prin

care au solicitat declararea recursului ca inadmsibil sau respingerea acestuia, ca

fiind neîntemeiat.

Până la examinarea recursului, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate

Publică, Comisia pentru Situații Excepționale, Comisia Teritorială Extraordinară

de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, Agenția Națională de Sănătate

Publică nu au făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referințe asupra

recursului.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis

încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

2

Colegiul reține că recursul depus la data de 01 iunie 2021 (vol. II, f.d.1) de către

Evgheni Barciuc, este în termen, deoarece Curtea de Apel Chișinău a emis

încheierea la 17 mai 2021

Conform art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 17 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Barciuc Evghenii, rezultă că recurentul nu

este de acord cu încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea în contestare depusă de ultimul a fost declarată inadmisibilă în temeiul

prevederilor art. 207 alin. (2) h) din Codul administrativ (f.d.109-113).

Totodată, din motivarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului

recurs, se desprinde că acțiunea înaintată nu corespunde exigențelor legale, iar

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile invocate de către instanță în notificarea din

05 martie 2021, motiv pentru care aceasta a fost declarată inadmisibilă în baza

temneiurilor sus-menționate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de judecată la acea fază

a procesului, pornind de la următoarele.

Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, potrivit căruia instanța verifică

din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ.

În conformitate cu alin. (2) lit. h) din același articol, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată

nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art.212 alin.(1) și

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Articolul 211 alin. (1) lit. e), f) și g) din Codul administrativ, prevede că în

cererea de chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului, circumstanțele

de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția, enumerarea tuturor

probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta.

La rândul său, conform art. 212 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul

administrativ, la cererea de chemare în judecată se anexează copia actului

3

administrativ contestat. Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de

chemare în judecată.

Iar conform art. 213 Codul administrativ, dacă cererea de chemare în judecată

nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1),

judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se

consideră depusă la data inițială.

La acest capitol, Colegiul reține la caz și prevederile art. 216 alin. (1) lit. d) Cod

administrativ, conform cărora pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul

sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează următoarele

acțiuni: efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei

de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată.

În continuare, Colegiul reține că potrivit art. 219 alin. (2) din Codul

administrativ, instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

La caz, prin notificarea din data de 05 martie 2021, instanța de fond i-a

comunicat reclamantului, că urmează să-și concretizeze cerințele sale prin prizma

dreptului său vătămat prin actele administrative contestate și să prezinte actele

adminsitrative a căror contestare solicită, acordându-i un termen pentru aceasta.

Prin cererile de concretizare din 22 martie 2021, 06 aprilie 2021 și 11 mai

2021, a reiterat cerințele sale stipulate în cererea de chemare în judecată, referindu-

se exclusiv asupra actelor contestate.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că în termenul stabilit de instanța de judecată,

reclamantul Evgeni Barciuc nu a înlăturat neajunsurile, ceea ce în mod justificat a

generat declararea inadmisibilității a acțiunii, or, reclamantul nu a acționat cu

diligență în vederea realizării eficiente a dreptului său de acces la justiție, acestuia

revenindu-i obligația pozitivă de a înlătura neajunsurile acțiunii în termenul limită

acordat de instanță, fapt ce în speță nu a fost realizat.

Cu alte cuvinte, reclamantul nu numai că nu a concretizat drepturile sale

subiective vătămate, însă nici nu a anexat copiile certificate ale actelor contestate,

contrar prevederilor art. 212 alin. (1) lit. a) Cod Adminsitrativ.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ atestă neîndeplinirea la caz a unei condiții esențiale a

contenciosului administrativ–invocarea unui drept subiectiv încălcat al

reclamantului.

Potrivit art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate rezultă că unul din

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în

control normativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

4

formele activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie

să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect, Colegiul notează că testului de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ urmează a fi supusă inclusiv și acțiunea de control

normativ, inclusiv prin verificarea revendicării unui drept propriu vătămat și una

din formele activității administrative, conform articolelor 12 și 206 alin. (1) lit. e)

din Codul administrativ. Or, în esență, scopul acțiunii în control normativ constă în

anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere

ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

Astfel, din normele precitate rezultă cert că scopul acțiunii în control normativ

constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o

atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite

persoane.

Această concluzie rezultă și din dispozițiile articolelor 3 și 38 alin. (2) din

Codul administrativ, care în esență stipulează că orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul articolului 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de judecată

competente.

Așadar, normele legale citate supra interzic un contencios obiectiv de

legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ

subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al

reclamantului, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni în contencios administrativ

prevăzute la articolul 206, alin. (1) din Codul administrativ evocă pentru

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantului.

Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin

cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată

vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17,

38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept

al său” se referă la drepturi subiective concrete.

La capitolul dat, Colegiul învederează că revendicarea dreptului trebuie să fie

dedus din memoriul cererii de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a

fi invocată vătămarea dreptului propriu, or, sintagmele utilizate în textul articolelor

17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui

drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile prin

ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio

popularis.

Cu referire la argumentul recursului precum că, încheierea primei instanțe este

neîntemeiată și ilegală, nu poate fi reținut. Or, din cele relatate mai sus se constată

că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural

care reglementează acțiunile instanței de fond la acea fază a procesului.

Totodată, argumentul recursului în privința faptului că instanța de fond a

aplicat eronat normele de drept procedural, este declarativ și nu constituie temei

juridic de admitere a recursului în sensul declarat, nefiind prezentate careva probe

care ar dovedi contrariul. De menționat că, încheierea contestată cu recurs nu

constituie un impediment în exercitarea de către recurentul Evgheni Barciuc a

dreptului de liber acces la justiție, or, conform art. 207 alin. (4) Cod administrativ,

5

declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiului specificat la art. 207 alin. (2)

lit. g) și h) din Codul administrativ, nu exclude posibilitatea adresării repetate în

judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Evgheni Barciuc.

Se menține încheierea din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ Evgheni Barciuc împotriva Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică, Comisiei teritoriale Extraordinare de Sănătate

Publică mun. Chișinău, terți Agenția Națională de Sănătate Publică, Consiliul

municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, cu privire la anularea în

parte a actelor administrativ normative

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

6