3ra-1110/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

Dosarul nr.3ra-1110/21 2-19099929-01-3ra-19102021 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentanți de avocatul Denis Ipatii, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru împotriva Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera, terț Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea refuzurilor de a examina cererile și obligarea în mod solidar de a emite act administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru și s-a menținut hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 31 mai 2019, Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru au depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei orașului Sîngera, Consiliului orășenesc Sîngera,

terț Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la constatarea încălcării drepturilor lor la examinarea cererilor și obligarea în mod solidar de a emite act administrativ individual favorabil. În susținerea acțiunii reclamanții au indicat că la 12 mai 2005, prin procesul-verbal nr.XXXXX al ședinței comisiei Locative DMPS-4, s-a decis eliberarea ordinelor de repartiție a spațiului locativ locatarilor căminului XXXXX. La 26 iulie 2005 a fost înregistrat demersul Detașamentului Militar de Pompieri și Salvatori nr.4, pe numele Primarului orașului Sîngera, G. Iurco, prin care a fost prezentată lista locatarilor căminului XXXXX, amplasat pe str. XXXXX, pentru eliberarea ordinelor de repartiție (XXXXX familiei Bounegru în componența a 3 membri de familie).

1 La 09 decembrie 2005 prin procesul-verbal nr.XXXXX al ședinței Consiliului orășenesc Sîngera, s-a decis eliberarea ordinelor de repartiție corespunzătoare în baza demersului DMPS nr. 4 al Departamentului Situații Excepționale. Conform pct.5 din decizie, s-a decis ca persoanelor cărora li s-au atribuit loturi de teren pentru construcția casei individuale nu beneficiază de dreptul de privatizare. La 20 decembrie 2006, pe numele lui Mihai Bounegru a fost eliberat ordinul de repartiție nr.XXXXX, în componența familiei din 3 persoane: Mihai Bounegru, soția Victoria Bounegru și fiica Beatrice Bounegru. Însă, în conținutul acestui ordin de repartiție s-au strecurat mai multe erori care împiedică de a-și valorifica drepturile lor în modul corespunzător.

Astfel, urmau a fi corectate mai multe erori și anume, în tot conținutul ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006 din sintagma „Mihai Bounegru” urmează să fie înlocuită cu „Mihail Bounegru”, conform datelor din buletinul de identitate, iar în partea finală a ordinului urmează a fi corectat sintagma din „ordinul este eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare” cu sintagma ”ordinul este eliberat cu drept de folosință si privatizare”, deoarece potrivit pct.5 din decizia Consiliului orășenesc Sîngera, s-a decis că nu beneficiază de dreptul de privatizare persoanele cărora li s-au atribuit loturi de teren pentru construcția casei de locuit, iar familia Bounegru cu certitudine nu a beneficiat de loturi de teren pentru construcția casei de locuit, prin urmare, evident este că s-au admis erori la întocmirea ordinului de repartiție și acestea urmează a fi corectate.

Reclamanții au reținut că la 10 aprilie 2019, s-au adresat Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera cu cerere, solicitând corectarea erorilor materiale admise la întocmirea ordinului de repartiție. Cererile respective, potrivit avizelor de recepție, au fost recepționate de către pârâți la 12 aprilie 2019, fapt confirmat prin semnăturile și data aplicate pe aceste avize, însă cu regret, până în prezent nu au primit răspuns la cererea lor, prin ce le-au fost lezate drepturile lor.

Având în vedere faptul că pârâții au refuzat examinarea cererii privind emiterea actului administrativ de corectare, consideră legal și întemeiat să indice că acțiunea este una admisibilă și urmează a fi examinată în fond, or, cu certitudine se confirmă faptul că cererea lor nu a fost examinată (prevederile ce țin de notificare, probe, citare, comunicare, părți interesate, norme ce se conțin în noul cod administrativ aplicabil din 01 martie 2019, au rămas fără nici o aplicare).

În același timp, pentru a exclude orice dubiu, deși în viziunea lor nu erau obligați, totuși 13 mai 2019 s-au adresat autorităților publice locale cu 2 cereri prealabile, recepționate la 14 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal, solicitând constatarea încălcării drepturilor lor de a fi examinate cererile din 10 aprilie 2019 în termenul prevăzut și modul prevăzut de lege; dispunerea corectării erorilor admise la întocmirea ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006, perfectat pe numele lui Mihai Bounegru, după cum urmează: în tot conținutul ordinului sintagma „Mihai Bounegru” să fie înlocuită cu sintagma „Mihail Bounegru”, conform datelor din buletinul de identitate; iar, în partea finală a ordinului să fie corectată sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare” cu sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință 2 și privatizare”.

Însă, nici până în prezent nu au primit careva răspunsuri, notificări sau alte informări cu privire la examinarea acestora. Reclamanții consideră că familia Bounegru în calitate de angajați al Departamentului Situații Excepționale, actual Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au beneficiat de un apartament în căminului XXXXX, din XXXXX. Au menționat că în anul 2004, în legătură cu îmbunătățirea condițiilor de trai, familia Bounegru a depus cerere privind permisiunea construcției unui apartament la etajul XXXXX al aceluiași bloc locativ. Această cerere a fost acceptată și familia Bounegru, de facto a construit un nou apartament, în corespundere cu toate criteriile imperative ale legislației din domeniul construcțiilor.

Ulterior, la 26 iulie 2005 Detașamentul Militar de Pompieri nr.4 a înaintat demers către Primăria or. Sîngera privind eliberarea ordinelor de repartiție familiilor care locuiesc în căminul respectiv, și aici face referire că, în respectivul demers au fost incluse și familiile care au construit din surse proprii aceste apartamente, dintre care fac parte și familia Bounegru. La 09 decembrie 2015 Consiliul orășenesc Sîngera, prin decizie, a acceptat demersul Detașamentului Militar de Pompieri nr.4 privind eliberarea ordinelor de repartiție tuturor beneficiarilor. Totodată, responsabil de verificarea deținătorilor, de facto, cu listele prezentate și aprobate consiliului, iar în cazul depistării încălcării la ocuparea spațiului locativ întreprinderea măsurilor corespunzătoare, a fost numit șeful Detașamentului, Anatolie Viniciuc.

În același timp, Consiliul local a decis conform pct.5 al deciziei, ca persoanele care au beneficiat de terenuri pentru construcția casei individuale nu vor beneficia de dreptul la privatizare a odăilor. Astfel, la 20 decembrie 2006 a fost eliberat ordinul de repartiție nr.XXXXX pe numele lui Mihai Bounegru, în componența familiei de 3 persoane: Mihai Bounegru, soția Victoria Bounegru și fiica Beatrice Bounegru, însă în conținutul acestui ordin de repartiție s-au strecurat mai multe erori care împiedică persoanele de a-și valorifica drepturile în modul corespunzător, și anume în tot conținutul ordinului sintagma „Mihai Bounegru” să fie înlocuită cu sintagma „Mihail Bounegru”, conform datelor din buletinul de identitate, iar în partea finală a ordinului urmează a fi corectat sintagma ”ordinul este eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare” cu sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință și privatizare”.

Deși erori la întocmirea acestui ordin de repartiție sunt două, s-a referit doar la cel ce ține de: „fără drept de privatizare”, având în vedere că ei nu au primit niciun răspuns sau o altă notificare la cererile înaintate, pot doar să presupună că motivele erorii admise, și anume: 1. această eroare este una tehnică la redactarea propriu-zisă a ordinului de repartiție; 2. nu este o eroare de redactare, ci este o eroare de interpretare a circumstanțelor, și s-a interpretat faptul „construirii de către familia Bounegru a apartamentului” în contextul în care în pct.5 al decizie este indicat că persoanele căror li s-au atribuit loturi de pământ pentru construcția casei individuale, nu beneficiază de dreptul la privatizarea odăilor.

Or, în ambele situații aceste erori urmează a fi corectate, 3 deoarece cu certitudine familia Bounegru nu a beneficiat de loturi de pământ pentru construcția casei individuale, fapt confirmat inclusiv prin răspunsurile pârâților anexate la materialele cauzei. Acest apartament este construit din sursele proprii ale familiei Bounegru, dar, care, datorită unei erori tehnice și/sau de redactare, nu poate fi valorificat în deplină măsură de către proprietarii de drept și de fapt.

Reclamanții remarcă că în cazul în care prezenta acțiune va fi respinsă în mod incontestabil se va aduce o ingerință gravă a dreptului lor de proprietate, care este garantat de protocolul 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Constituția Republicii Moldova, or, după cum au menționat datorită unei erori tehnice (indiferent de natura acesteia) familia Bounegru poate fi lipsită de proprietatea sa privată, luând în considerație acel fapt că apartamentul în litigiu a fost construit de către dânșii de la zero, fapt confirmat prin actele anexate la acțiune, iar în cel mai important rând este faptul că la acordarea permisiunii de a construi acest apartament din sursele lor proprii nu a fost impusă nicio condiție că acest bun imobil nu va fi proprietatea lor.

În contextul enunțat, Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru au solicitat admiterea acțiunii și constatarea încălcării drepturilor lor la examinarea cererilor din 10 aprilie 2019 și 13 mai 2019 în termenul și modul prevăzut, obligarea Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera, în mod solidar, să corecteze erorile admise la întocmirea ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006, perfectat pe numele lui Mihai Bounegru, după cum urmează: în tot conținutul ordinului de repartiție sintagma „Mihai Bounegru” să fie înlocuită cu sintagma „Mihail Bounegru”, iar în partea finală a ordinului sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare” să fie substituită cu sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință si privatizare”.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 20 iulie 2020, Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentanți de avocatul Denis Ipatii, au depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând anularea refuzurilor Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera de a examina și satisface cererile din 10 aprilie 2019 și 13 mai 2019, cu obligarea Primăriei orașului Sîngera și Consiliul orășenesc Sîngera, în mod solidar, să emită act administrativ favorabil, prin care să fie corectate erorile admise la întocmirea ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006, perfectat pe numele lui Mihai Bounegru, după cum urmează: în tot conținutul ordinului sintagma „Mihai Bounegru” să fie înlocuită cu sintagma „Mihail Bounegru”, iar în partea finală a ordinului sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare” cu sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință și privatizare”.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru. Prin încheierea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost corectată eroarea material admisă în dispozitivul hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și anume, a fost înlocuită sintagma greșită „cererea prealabilă din 31 mai 2019” cu cea corectă „cererea prealabilă din 13 mai 2019”.

4 La 24 noiembrie 2020 Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentanți de avocatul Denis Ipatii, au depus apel nemotivat împotriva hotărârii prime instanțe, iar la 18 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru și a fost menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat soluția prin faptul că prin cererea depusă de către Mihail Bounegru în adresa comandantului DMPS-4 la data de 06 aprilie 2004, s-a solicitat să-i fie permis de a construi un apartament la etajul XXXXX al căminului XXXXX, în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai a familiei sale (f.d. 28). Potrivit procesului-verbal nr.2 din 26 iunie 2004 al ședinței comisiei locative DMPS- 4, s-a decis repartizarea lui Mihail Bounegru, loc sub construcție la etajul XXXX (apartamentul XXXXX), cu condiția achitării datoriilor pe serviciile comunale în plină măsură (f.d.

29). Reieșind din Anexa nr.18 la Hotărârea Guvernului nr.351 din 23 martie 2005 cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile, imobilul situat pe strada XXXXX, constituie proprietate a statului, aflat în gestiunea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, la moment Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. S-a stabilit că la 26 iulie 2005, în adresa Primarului or. Sîngera a fost expediat demersul Detașamentului Militar de Pompieri și Salvatori nr.4 a Departamentului Situații Excepționale cu nr.410, prin care a fost prezentată lista locatarilor căminului XXXXX, amplasat pe str. XXXXX, pentru eliberarea ulterioară a ordinelor de repartiție, unde erau menționați familia Bounegru Mihail, Bounegru Victoria și Bounegru Beatrice (f.d.

21- 22). Subsecvent, instanțele de judecată au notat că din procesul-verbal nr.XXXXX din 09 decembrie 2005, rezultă că în scopul gestionării eficiente a spațiului locuibil, în baza demersului nr.410 din 26 iulie 2005 a Detașamentului Militar de Pompieri și Salvatori nr.4 a Departamentului Situații Excepționale, în conformitate cu art.18 alin.(1), (3) din Legea nr.123 din 18 martie 2003 privind administrația publică locală, Consiliul orășenesc Sîngera a decis abrogarea deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr.3/2 din 21 mai 2004, a fost modificat statutul juridic al căminului din str. XXXXX, conform normelor antiincendiare și tehnico-sanitare, atribuindu-i-se statut juridic de cămin pentru familii.

S- a dispus ca Primăria or.Sîngera să elibereze ordine de repartiție corespunzătoare în baza demersului Detașamentului Militar de Pompieri și Salvatori nr.4 a Departamentului Situații Excepționale. S-a dispus ca șeful Detașamentului Militar de Pompieri și Salvatori nr.4 a Departamentului Situații Excepționale, Anatolie Viniciuc, să asigure efectuarea verificării deținătorilor de apartamente din clădirea sus menționată, conform listei stipulate în anexa nr.1 și să întreprindă măsurile necesare pentru depistarea încălcărilor la ocuparea spațiului locativ, prezentând în termen de 15 zile, Primăriei or. Sîngera nota 5 informativă. Persoanelor cărora li s-a atribuit loturi de pământ pentru construcția casei individuale, nu beneficiază de dreptul la privatizarea odăilor (f.d.11).

Instanțele au reținut că potrivit ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006, eliberat în baza deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr.12/6 din 09 decembrie 2005, lui Mihai Bounegru și membrilor familiei acestuia: Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, le-a fost acordat dreptul de a ocupa spațiul locativ pe adresa XXXXX. Ordinul fiind eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare (f.d.9). La 24 noiembrie 2017, de către Oficiul Cadastral Teritorial nr.1, Filiala ÎS „Cadastru”, a fost eliberat certificatul-caracteristică privind privatizarea locuințelor nr.XXXXX, în privința bunului imobil din XXXXX, fiind întocmit planul geometric nivel al etajului XXXXX, cu anexa procesul-verbal de recepție finală nr.XXXXX din 24 octombrie 2017 (f.d.

23, 23 verso, 25, 26). Au stabilit instanțele de judecată că în privința imobilului situat în XXXXX, a fost eliberat certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil și avizul privind recepția finală a construcției cu nr.1/4-118 din 24 octombrie 2016 (f.d. 24, 25 verso). Iar, la 10 aprilie 2019, Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru s- au adresat Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera cu cerere, solicitând corectarea erorilor admise la întocmirea ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006, perfectat pe numele lui Mihail Bounegru (f.d. 34), cererea fiind recepționată la data de 12 aprilie 2019, fapt ce se confirmă prin copia avizelor de recepție anexat la dosar (f.d.35, 35 verso).

La fel, au reținut că reclamanții nu au primit răspuns la cererea din 10 aprilie 2019, în acest sens, înaintând la data de 13 mai 2019, prin intermediul reprezentantului – avocatului Ipatii Denis, în termenul prevăzut de lege, cererea prealabilă în adresa Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera (f.d.36-37).

Cu trimitere la dispozițiile art.10 alin.(1), art.11 alin.(1) lit.a) și b) și alin.(2), art.16 alin.(1), art.31, art.32 alin.(1) și (2), art.119 alin.(1)-(4), art.137 alin.(1)-(4) și art.225 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, în coroborare cu art.1, art. 2, art.4 alin.(1) lit.a) și alin.(2), art.11 alin.(1), (2) și (4) și art.12 alin.(1) și (2) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că la 20 decembrie 2006 a fost eliberat ordinul de repartiție nr.XXXXX, emis în baza deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr.12/6 din 09 decembrie 2005, prin care lui Mihai Bounegru și membrilor familiei acestuia: Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, le-a fost acordat dreptul de a ocupa spațiul locativ pe adresa XXXXX, cu drept de folosință fără drept de privatizare.

Cu referire la art.131 alin.(1) - (3) din Codul administrativ, instanțele de judecată au notat că ordinul de repartiție a fost eliberat în baza actelor prezentate de Mihail Bounegru, or, în conținutul ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006 au fost indicate datele din buletinul de identitate al reclamantului Mihail Bounegru, copia căruia a fost prezentată de către ultimul, precum și din certificatul nr.14043 din 01 decembrie 2006 eliberat de ÎS „Cadastru” (f.d. 78, 79). Au conchis instanțele de judecată că numele și prenumele destinatarului ordinului de repartiție a fost indicat conform datelor din buletinul de identitate eliberat pe numele lui Mihai Bounegru la data de 12 iulie 1999, valabil la data eliberării ordinului de repartiție.

6 Au precizat instanțele de judecată că Mihail Bounegru urma să se adreseze la organul emitent al ordinului de repartiție, cu solicitarea modificării numelui și prenumelui său, după ce s-a perfectat buletinul de identitate eliberat la 13 octombrie 2016, prenumele acestuia fiind specificat: „Mihail” și nu „Mihai”.

Ce ține de pretenția reclamanților privind obligarea Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera să emită act administrativ individual favorabil, prin care să fie corectată eroarea admisă la întocmirea ordinului de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006, perfectat pe numele lui Mihai Bounegru, după cum urmează: în partea finală a ordinului sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință fără drept de privatizare”, să fie substituită cu sintagma „ordinul este eliberat cu drept de folosință și privatizare”, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat-o ca fiind neîntemeiată, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că nu s-au admis careva erori tehnice în textul acestuia, prin urmare pârâții întemeiat au refuzat tacit de a rectifica actul contestat.

Mai mult, s-a stabilit că ordinul de repartiție nr.XXXXX din 20 decembrie 2006 a fost emis în baza deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr.12/6 din 09 decembrie 2005, care nu a fost anulat în modul prevăzut de lege, este în vigoare și produce efectele prevăzute de lege, prin urmare nu pot fi obligate autoritățile pârâte, în mod solidar, să emită actul administrativ, prin care să fie corectate erorile solicitate de către reclamanți, deoarece nu s-a constatat comiterea cărorva erori la emiterea ordinului specificat.

Distinct, instanța de apel a subliniat că la 22 august 2016 Mihail Bounegru s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Comisiei privind soluționarea problemelor locative al Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale ale Ministerului Afacerilor Interne, Primăriei orașului Sîngera, Consiliului orășenesc Sîngera, privind anularea procesului-verbal referitor la respingerea solicitării de privatizare a spațiului locativ și obligarea manifestării acordului la privatizarea spațiului locativ, care prin hotărârea definitivă și irevocabilă din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, Curtea de Apel Chișinău la adoptarea deciziei din 3 mai 2017 a constatat că proprietarul bunului imobil din XXXXX este statul Republica Moldova.

Din cele menționate supra instanța de apel a concluzionat că Primăria orașului Sîngera și Consiliul orășenesc Sîngera și-au exercitat dreptul discreționar în corespundere cu art.16 din Codul administrativ, iar refuzul corespunde principiului proporționalității prevăzut de art.29 din Codul administrativ. La 09 iunie 2021 Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentați de avocatul Denis Ipatii, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea prevederilor art.245 alin.(1) din Codul administrativ, au depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 17 august 2021, cu respectarea art.245 alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii lor integral.

În susținerea recursului Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentați de avocatul Denis Ipatii, au invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei 7 instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenții au indicat că instanțele de judecată nu s-au expus asupra cerinței lor privind anularea refuzurilor Primăriei orașului Sîngera și Consiliului orășenesc Sîngera de a examina și satisface cererilor din 10 aprilie 2019 și 13 mai 2019. La fel, instanțele au ignorat faptul că Maria Brînzilă contrar prevederilor deciziei Consiliul orășenesc Sîngera nr.12 din 09 decembrie 2005, inițial a întocmit și eliberat ordinul de repartiție pe numele lui Mihail Bounegru cu admiterea erorilor a căror corectare o solicită prin prezenta acțiune. Culpa perfectării cu erori a ordinului de repartiție o poartă anume această persoană. De asemenea, nu s-a ținut cont de faptul că locuința în litigiu a fost construită din sursele lor proprii, deoarece dânșilor li s-a atribuit pentru construcția apartamentului, spațiu din holul de la etajul XXXXX al căminului.

Mai mult, potrivit deciziei Consiliului orășenesc Sîngera din 09 decembrie 2005 nu aveau dreptul să privatizeze locuințele sale persoanele care au beneficiat de loturi de teren pentru construcția caselor de locuit particulare, dânșii neintrând în această categorie, deoarece au probat faptul că lor nu li s-a atribuit teren în acest scop. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021, în ședință publică. Actele cauzei nu atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat participanților la proces. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 23 septembrie 2021 avocatul Denis Ipatii, care reprezintă interesele lui Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru în procesul dat de judecată, i-a fost notificată decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021 fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS6401016510AS (f.d.

227, vol.I) În condițiile enunțate, recursul nemotivat din 09 iunie 2021 și cel motivat din 17 august 2021, au fost depuse în termenii legali prevăzuți la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 25 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei orașului Sîngera, Consiliului orășenesc Sîngera și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență copia recursului depus de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentați de avocatul Denis Ipatii, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, însă părțile nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referințe (f.d. 9, vol.II). 8 Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, 9 pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentați de avocatul Denis Ipatii. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Mihail Bounegru, Victoria Bounegru și Beatrice Bounegru, reprezentați de avocatul Denis Ipatii, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 10