3r-203/22 — privind anularea actului administrativ de respingere a solicitării si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3r-203/22 — privind anularea actului administrativ de respingere a solicitării si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-203/22

2-21057715-01-3r-28062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de către Primarul general al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Victoria Agrici” împotriva Primarului

General al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ de

respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău

împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din

motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege,

c o n s t a t ă :

La 19 aprilie 2021, S.R.L. „Victoria Agrici” a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului General al

mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ de respingere a solicitării și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea de contencios administrativ înaintată de S.R.L. „Victoria Agrici”

împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la data de 25 noiembrie 2021,

Primarul general al mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din 10 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva

hotărârii din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că

apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

La 16 iunie 2022, Primarul General al municipiului Chișinău, a depus cerere de

recurs împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

1

În motivarea recursului Primarul General al mun. Chișinău a indicat că este

eronată soluția instanței de apel, deoarece culpa că nu a prezentat motivarea apelului

în termenul legal îi revine primei instanțe care nu i-a comunicat hotărârea integrală

din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în

cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 30 mai 2022, fiind

notificată recurentului în data 03 iunie 2022, fapt ce rezultă din extrasul din poșta

electronică anexat la dosar. (f.d.86)

Astfel, recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău la 16 iunie 2022,

este în termen.

La 27 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în adresa intimateiS.R.L. „Victoria

Agrici”, a fost expediată pentru notificare copia cererii de recurs (f.d.103), însă

aceasta nu și-a valorificat dreptul de a depune referință referitor la argumentele

recursului.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din

30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul

depus de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva hotărârii din 10

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelul motivat

nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

2

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile

de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În corespundere cu art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art.111 alin.(1) - (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că la 10 noiembrie 2021 a fost pronunțat dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost admisă acțiunea de

contencios administrativ înaintată de S.R.L. „Victoria Agrici” împotriva Primarului

General al mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ de respingere a

solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

3

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 25 noiembrie 2021, Primarul General

al mun. Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte

acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și

citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Conform art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă

electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Iar, pornind de la prevederile art.1101 alin. (1) din Codul administrativ,

Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală.

Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind

comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea

doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea

prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră

executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în

ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită

de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în

formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o

poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu

prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică

și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor;

de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod

4

special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu

privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la

„Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail

delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la

baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu

poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la

materialele cauzei de către reprezentantul instanței de fond demonstrează

incontestabil că hotărârea motivată din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost notificată recurentului Primarului General al mun. Chișinău la

data de 24 martie 2022, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile

art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în

data de de 26 aprilie 2022, inclusiv, însă urmare a instituirii stării de urgență pe

perioada 02 martie 2021 – 03 aprilie 2022, perioadă în care termenele de procedură

au fost suspendate, termenul de 30 zile acordat de lege pentru depunerea apelului

motivat de către parte a expirat la data de 03 mai 2022, zi de marți, pe când apelantul

nu și-a exercitat acest drept, din care considerente instanța de apel prin încheierea din

30 mai 2022, întemeiat a declarat apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași

articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare a

cererii de apel depusă de Primarul General al mun. Chișinău ca inadmisibilă în

temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, deoarece ultimul nu s-a

conformat prevederilor legale imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de

apel motivată în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost

notificată Primarului General al mun. Chișinău încă la data de 24 martie 2022, însă

ultimul până în termenul-limită, care a expirat la data de 03 mai 2022, inclusiv, nu a

prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat ca consecință

declararea acestuia inadmisibil în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

5

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de apel prevăzut la art. 232 din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept

să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se

atribuie participantului reprezentat.

Contrar acestor prevederi, recurentul Primarul General al mun. Chișinău și

reprezentantul său Ibanji Victoria, împuternicită prin procura nr. 02-176/40 din 18

ianuarie 2021 (valabilă pe un termen de 1 an), fiind cei interesați de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de apel, nu au depus diligența necesară ca să

îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în

interiorul termenului legal, care este un termen imperativ, cu solicitarea, după caz,

repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Nu poate fi reținut argumentul Primarului General al mun. Chișinău invocat în

cererea de recurs precum că este eronată soluția instanței de apel, deoarece culpa că

nu a fost prezentată motivarea apelului în termenul legal îi revine primei instanțe care

nu i-a comunicat hotărârea integrală din 10 noiembrie 2022. Or, alegația respectivă a

recurentului vine în contradicție cu cele menționate supra și materialele dosarului,

unde cert s-a constatat că Primarul General al mun. Chișinău a recepționat hotărârea

motivată a primei instanțe încă la data de 24 martie 2022. (f.d. 77)

Distinct, hotărârea motivată din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani la data de 04 aprilie 2022 a fost publicată pe Portalul Național al

Instanțelor: www.instante.justice.md, și expediată în adresa recurentului/apelant la 24

martie 2021.

Prin urmare, nu poate fi imputată primei instanțe încălcarea procedurii de

notificare a actului judecătoresc, în situația în care cu vehemență se atestă probe

incontestabile care denotă contrariul.

Mai mult, în procesul dat de judecată recurentul Primarul General al mun.

Chișinău a acționat prin reprezentantul său Ibanji Victoria, împuternicită prin procura

nr. 02-176/40 din 18 ianuarie 2021 (valabilă pe un termen de 1 an), respectiv culpa

neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ, le revin inclusiv și ultimilor, care nu au efectuat nicio acțiune

procesuală, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de

acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în termenul legal, manifestând

în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

Este lipsit de temei și argumentul recurentei precum că prin actul judecătoresc

contestat, instanța de apel i-a îngrădit accesul liber la justiție și dreptul la un proces

echitabil garantat de art. 6§1 din CtEDO, deoarece este declarativ și este în

contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei.

Dat cele menționate se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu

privire la declararea apelului depus de Primarul General al mun. Chișinău ca

inadmisibil în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, or, exercitarea

oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal

atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când

partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să

6

efectueze acțiunea în termen.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ amintește că art. 6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează

fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat

că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În

această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că

interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de

exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul

fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău.

Se menține încheierea din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Victoria Agrici” împotriva Primarului General al

municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ de respingere a

solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7